Page 1 - Bunul_Econom_1905_41
P. 1
A nul V I. O răştie (Szâszvâros), 2 2 Ootomvrie n. 1 9 0 5 Nr. 41
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Rennlmii Economice din Oriştie" şl „Reuniunii române de agricultnră din comitatul Sibliului"
A B O N A M E N T E : AP ARE : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) ;se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15 Iei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
Dela vinţa aceasta, ministeriul a mai făcut centrală în favorul femeilor , bănăţene
„Renniunea de agricultară. din c. Timiş" la reuniune şi o comandă de corfe în pentru furnizarea ţâsâturilor femeieşti.
valoare de 12000 coroane. Aceste corfe Pentru a crea femeilor dela ţară un iz
Răspândirea cunoştinţelor economice şi s’au făcut îq comunele, unde s’au ţinut vor sigur de câştig, centrala pentru in
cursuri deja în anii trecuţi şi unde ţă
ale industriei de casă. ranii şi-au câştigat deja o dibăcie deo dustria de casă a reuniunei a Intrat în
legătură cu soc. pentru industria de casă
sebită în împletirea corfelor. a archiducesei Jsabella din Pozson, S ’a
Din cauza prea micei subvenţiuni Cu totul s’au făcut 14000 corle şi făcut o colecţiune de modele frumoase,
care a fost votată reuniunei de agri cart s’au trimis archiducesei şi după bare
adecă 770 corfe pentru transport de
cultură din’ comitatul Timiş în earna poame, 5500 corfe pentru transport de archiducesa va face comande mai *mari
trecută de roinisteriul de agricultură la centrala Reuniunei. Jn urma acestor
struguri, şt 7730 corfe mai mari pentru
pentru aranjarea cursurilor economice,' comande femeile dela ţară vor lucră
cartofi şi porumb (cucuruz). Pe calea
reuniunea>numai în proporţie mai mică stabil pentru aceasta: societate asigurân-
aceasta reuniunea a făcut posibil ţărani
a putut să continue acţiunea în privinţa lor săraci, ca aceştia şă poată avea un du-şi aşa un izvor bun de câştig.
răspândirei ştiinţelor economice între
câştig sigur de care cu deosebire în
ţărani. Curs regulat economic, care să earna trecută în urma recoltei slabe au M ijlocirea m unicipală a lucrătorilor
fi durat ca' de obiceiu mai multe Juni, avut ţărani mare lipsă; ‘ de câmp.
tocmai din lipsa subvenţiunei corespun
zătoare în earna trecută nu sa putut Atât aranjarea cursurilor pentru De când agendele mijlocirei de lu
ţinea în nici o singură comuna din co industria de casă, cât şi comandarea fă crători a fost încredinţată directorului re
mitat. Pe lângă toate acestea insă to cută din partea : tnir^teriului de agri uniunei, adecă din anul 1904 începând,
tuşi sau ţinut în decursul anului trecut cultură a fost organjsată de cătră Cen mijlocirea lucrătorilor de câmp în co
de catră directorul respective referen trală pentru industria de casă a Reu mitatul nostru a arătat progrese foarte
tul Reuniunei în 41 comune J 2 prele niunei de agricultură din com itatul T i frumoase. La început s’au ivit foarte
g eri economice praohce în limba ungu m iş cu a cărei conducere în present multe greutăţi, pentru că numai cu urgări
rească, românească şi nemţască. Cur este încredinţat referentul reuniunei Ni- neîntrerupte şi cu jertfe mari a fost po
suri penti’n industria de casă,: împle colae IancuLTot aceasta Centrală să* 1 sibil de a introduce în viaţa practică
tirea corfelor coşurilor: reuniunea a aran ocupă şi cu înfiinţarea, staţiunilor pen aceasta instituţiune de mare valoare. In
jat în 8 comune şi anume în Girok, Re- tru cultura rechitei nobile şi să îngri- comitatul Timiş funcţionează în present
kas, Traunau, Jozsefszâllâs, Kisfalud, Uj- geşte ca cultivatorii să afle cumpără deja 55 mijlocitori comunali, cari în tot
bessenyd, Orczyfalva şi Maslak. tori buni. caşul de lipsă raportează Veuni unei des
Pe lângă ajutoriul, ce la dat minis- In sfârşit nu putem trece cu ve pre împrejurările lucrătorilor din loc.
teriul de agricultură Reuniunei în pri- derea peste acţiunea începută de aceasta începând din 1 Maiu 1904 până în pre-
F O irA lidă, mai rar apa sărată şi sarea feartă din nostru este foarte însemnat. Ea are de urmate
evaporarea apei sărate, şi numai Ia caz de o conzumaţiune mai mare de apă şi prin aceasta
mare nevoie sarea de mare, de tot necurată
5AT(EA GA MIJLOC DE HRANĂ sporeşte afluenţa de sucuri. Cu această afluenţă
si nesănătoasă. mai mare se întâmplă şi o transformare mai
1
Sarea nu este un aliment care hrăneşte
de direct." Arsenie Vlaicu mare de albumină şi după eonzumaţiunea de
ci un condiment, care direge mâncările şi Ie
Sarea comună să găseşte în natură de sare se observă şi o secreţtune mai abundentă
uşurează mistuirea. E a are influinţâ asupra
tot curată, ori foa.rte puţin amestecată cu de urină. Dar’ nu numai din aceste puncte
nevoilor gustului şi prom ovează in prim a li
alte corpuri, în pământ, în saiine ocne sau de Vedere joacă, sarea un rol de «frunte, ci
nie secreţiunea sucurilor de d i gestiune. O pi
bâi- de sare, de unde se scoate în formă de problema ei e cu mult mai importantă. Toate
cătură de apă sărată pe mucoza stomacului
, bolovani. Uneori ea este topită în apă şi iz- alimentele vegetale şi animale, conţin sare,
unni animal face să iasă un suc din glandu-
voreşte din pământ ca izvoare sărate, slatină. mai multă sau mai puţină. Alimentele vege
lele lui; ţinută în gură, ştim că produce scui
In sfârşit apa mărilor conţine sare în canti- tale conţin însă în proporţie cu sarea de na-
pat mult.
tităţi mari, de unde o extiag prin evaporare Bucatele fără sare nu le putem mânca; triu cu mult mai multă sare de caliu decât
alimentele animale. La substanţele animale
în ţăriie calde la căldura 'soarelui ori prin în ţinuturile sărace în sare, aceasta formează
proporţiunea e de 1 la 3, pe când la cele
îngheţarea apei în ţările reci, şi o folosesc o adevărată delicatesă, iară pentru saline şi
vegetale de 1 la 10 până 20. Prim urmare
mai cu seamă la sârarea pieilor, a peştilor şi ocne de sare s’au purtat şi războaie, cum ne
atât cei ce se hrănesc cu, plante cât şi cei
Ia fabricarea multor articoli industriali. povesteşte istoria,
Pentru conzumaţiuneâ oamenilor şi ani-, Rolul sării comune pentru mistuire şi ce se hrănesc cu carne,, iau împreunat în
malelor se foloseşte în prima linie sarea so- pentru procesele osmotice din organismul hrana lor cam aceeaş cantitate de sare co-
