Page 4 - Bunul_Econom_1905_41
P. 4
s.
Pag- 4 BUNUL ECONOM Nr. 41
■—;------ ---:----'--------—— 11 * * ——d-———-——• /
Rigolarea se face aşa: în marginea prinde mai rău, nu creşte cum să cade. isă se constate /descedenţa din, familia
tablei în care voim a sămâna sâmburii Ar fi deci tare de dorit, ca nu nu Moga şi Bologi.
facem uu şanţ, de o jumătate de metru mai condhcătorii grădinilor de pomi şi Cererile intrate după 10 Noemvrie
de afund şi de un metru de lat. Pă alţi inteligenţi dela sate, ci chiar şi eco- nu se conzideră.
mântul din şanţul prim îl cărăm de mar momii noştri să se ocupe mai cu dinadina- Sibiiu, din* şedinţa Comitetului cen
ginea opusă de unde lucrăm. DujJă ce dinsul ca până acum cu creşterea .pădure tral al Asociaţiunii, ţinută în 5 Octom
am terminat şanţul prim, săpăm al doilea ţi lor, atunci vom vedea-ce avânt îmbu vrie 1905- '
lângă el. aruncând pământul scos din curător o să ia. şi pela. noi cultura po I. 5t. Şuluţu n». p. Ioan I. Lăpădatu m. p.
acesta în cel dinâiu, apoi drntr’al treilea milor. prezident. secretar II.
aruncăm pământul în al doilea şi aşa Ioan Georgeseu
mai departe, pânâ^ ce terminăm tabla .. .. — >»» -SH—— — Pentru prăsitorii de vite.
întreagă. In şanţul cej din urmă, arun
căm pământul scos din şanţul prim. ’ Concurs. (împrumuturi ieftine).
Cm scop de a înlezni procurarea
Dupâ-ce ast-fel am săpat locul ho Devenind vacant stipendiul d e . K
tărât pentru sămănatul' pomilor, ne apu I 2Q din fundaţmnea „Marinoviciu11, Aso- (cumpărarea) de vite de prăsilă, sub
căm şi facem straturile. Aceste le facem ciaţiunea pentru literatura română şi scrisul comitet îmbie (aeoardă) împru
tot de. câte un metru de late. Straturile cultura poporului român publică concurs muturi ieftine de bani micilor proprie
le greblăm mai întâi cu o greblă de pentru conferirea acestui stipendiu, la tari de pe teritoriul comitatului nostru.
Vitele, ce se procură au să se
fer," apoi cu una de lemn. Pe urmă tra care surit îndreptăţiţi a concura tineri
gem cu ajutorul unei sfpricele brazdele, români din Transilvania, ce frecventează ţină numai pentru prăsilă.
dacă voim ca sâmburii să răsară în vre-o şcoală medie, preferiţi fiind — în 5 Drept împrumut să dă deocamdată
rânduri. J sensul ,dispoziţiunilor testamentare — câte unui econom de vite numai suma
După-ce am pregătit straturile în descedenţii fiilor fundatorului. recerută pentru cumpărarea unui cap
modul arătat, ne apucăm şi sămânăm Cererile pentru acest stipendiu au de vită. Vita să se cumpere fie din
sâmburii, peste cari e bine se mai îm- să se înainteze Comitetului central al târg, fie afară de târg de la prăsitori
prăştiem şi ceva funingine-, pentru ca Asociaţiunii în Sibiiu (Nagyszeben) stada recunoscuţi, cari garaetează soiul. Nu
astfel să fie scutiţi de şoareci şi cloţani, Morii Nr; 6, cel mult până la io Noem mele vânzâtoriului trebue adua la cu
cari se furişează uneori acolo şi ne adună vrie a. c. prevăzute cu următoarele do noştinţa comitetului. - '
toţi sâmburii. In urmă punem pământ cumente: DatOraşul are să solvească 5 %
pe ei- şi deasupra lor mai punem şi a) Atestat de botez; intereso anticipative după stima împru
ceva gunoi de cel putrăd. mutată, ear’ împrumutul are sâ’l răs
b) Testimoniu de pe anul şcolar
Sămânatul sâmburilor de pădureţi 1904/5; . plătească în curs de 2 ani în 4 raţe
se face de reuglâ toamna pela sfârşitul semestrele. Despre împrumut datoraşul
c) atestat de paupertate;
lui Octomvrie, când încep frunzele po extrage, obligăţi cu 2 giranţi siguri. îm
milor, a îngălbeni şi a cădea jos. Sâm d) Eventuale documente prin care prumutul să numără datoraşului după-ce
burii de pădureţi se mai pot sămâna să se constate descedenţa dela’ familie a încheiat târgul Cu yânzăroriul. ,
şi primăvara. In cazul acesta straturile fericitulu fundator La darea împrumuturilor membrii
să acoper cu paiă până când resar. Cererile intrate după 10 Noemvrie Reuniunii noastre au întâetate.
Straturile sâmburilor de pădureţi, n. a. c. nu se vor conzidera. Sibiiu, 1 Oct. 1905.
de cu toamnă, prind peste iarnă un fel Sibiiu, din şedinţa Comitetului cen Comitetul central al «Reuniunii
de scoarţă, care apoi trebue spartă uşor tral al Asociaţiunii, ţinută în 5 Octom române de agricultură din comitatul
cu o grebă' primăvara, ca astfel sâm vrie 1905. Sibiiu«.
burii se poată răsări mai uşor. După ce I. 5t. Şuluţum. p. Ioan I. Lăpădatu m. p. Pant. Lucuţa Vie. T.ordăşianu
încep a răsări şi a creşte pădureţi, se . . , . 'president. secretar. •
iveşte de regulă şi buruiana printre ei.
Devenind vacant stipendiul de K
Aceasta insă trebue mereu plivită sau
8o diri fundaţiuneâ „Dr. Ioan Moga şi
săpată, ca să nu împedece creşterea lor NOUTĂŢI
soţia Ana n. Bologa“, Asociaţiunea pen
regulată. Pădureţii răsăriţi trebuie me
tru literatura română şi cultura popo
reu udaţi pe timp de secetă, ca să nu
rului român publică concurs pentru
se uşte. Udatul trebuie să se facă în • Dl. Ioan I. Lăpădat secretar la - ..Ar
conferirea acestui stipendiu, la care p o t.
deobşte pe seară. deleana'1 Cu plăcere aducem la cunoştinţă
concura fetiţe române din Transilvania,
Iu starea aceasta lăsăm pădureţii fără devsebire de confesiune, cari cer cetitorilor, că colaboratorul nostru,v distinsul
în anul prim. In anul al doilea primă cetează vre-o şcoală de fete de carac economist Dl. Ioan I. Lăpădat, actual secretar
vara apoi îi mai .rărim, dacă sunt prea' ter naţional respectivă cofesionai româ II. al „Asociaţiei11, a fost ales de socretar al
deşi, îar pe cei răriţi sau scoşi di rân nesc, în primul loc şcoala de fete a institutului de credit şi economii „Ardeleana"
duri; îi răsădim iii altă tablă ceva mai Asociaţiuni, fiind însă preferite descen din Orăştie,. *
rar, unde apoi îi şi altoim. Cu prilejul dentele familiilor Moga şi Bologa.
râsâditului, le retezăm rădăcina prind• Cererile pentru acest stipendiu au Hyme". D-na Veturia Corvin şi Dl Dr.
pală pe la jumătate, ca cu atâta mai să se înainteze Comitetului central al George Dubleş îşi vor sărba cununia lor la
uşor să se poată desvolta apoi rădăci 26 1. c. în bis. gr.-or. din Orăştie.
Asociaţiunii în Sibiiu (Nagyszeben) strada
nile laterale. —*• D-şoara Mar;ana Adamoviciu şi Dl
Morii Nr. 6 cel mult până lg io Neom-
In modul acesta să pot creşte pă vrie a. c, prevăzute cu următoarele do Virgil Vlad s’au logodit in 14 1. c. în Orăştie.
dureţii întc’un număr foarte însămnat, cumente: ■ *
pe lângă puţin lucru şi osteneală. Cres- Catedrala mitropliei române din Sibiiu
a) Atestat de botez:
cândq-se astfel ne cruţăm alergatul pe care era să se sfinţească’ în luna această,
b) Testimoniu de pe anul şcolar
câmp şi prin păduri, după câte o tru- -după cum anupţâ »Tel. Rom.< s’a amânat
1904 5;
pinâ rea de pădureţi, care în cele mai pănă la primăvară, fiindcă arangamentul intern
multe cazuri trapspâtitată în grădină nu ■c) Atestat de paupertate; încă nu este gata.
se prea prinde sau şi dacă cumva să d) Eventuale documente prin care ■ • ' * . - ; •
