Page 5 - Bunul_Econom_1905_41

Nr. 41 BUNUL ECONOM Pag 5

‘ ' ‘ r"
' Vi itoruf României pe mare. Serviciul ‘ 1 Cea d ntâiu încercare de lucrare îmy Pelagra, înfricoşătoarea boală provenită
maritim român, care prin .^deschiderea liniei j; pnpună a acestor,aşoeiaţiunj aliate, s’a făcut r din hrană puţină şi slricată, mai ales din
orientale, a reuşit sV docăpavilonul (steagul) Dumineca trecută în comuna* Romosului, şi hrănirea cu cucuruz stricat, bântue în mare
, . • * ,x / î- i i. ţ. . -
-fortlân până la Smirna (Asia mica) şi Pireu t a succes , In ne, deşi roadele muncei desintere- măsură în regatul României. Intrun singur
*(jSrecia), a realizat acum şi un alt proect sate a celor cari au eşit să âea sfaturi, în'41 judeţ (comitat) al Dâmboviţei, s’au constatat
pe care îl avea de mult timp, şi care va asi­ vâţâturi şi cărţi de cetit poporului; să> vor 2000 de pazuri de pelagră,
gura desvoltarea traficului maritim de călă.j vşdţa abea mai târz ii.
tori şi mărfuri. Dumineca trecută1's ’a^semhaf Pe cât de însemnată ar fi în urmări bine­ Monument cartofului (grumpenei) In
fn portul Constanţa pe bordul vaporului «Re­ făcătoare prelegerea „Din viaţa lui Isus- apropierea comunei Braunlage (în Braunsch-
gele Carol«, de cătră 'dl. L Grădi.ştean, mi­ . Chriştps" rosţit.ă d<î părintele I. Moţa şi aju Weig Germania) să afli un monument de
nistrul lucrărilor publice, şî dl; ^iegan'dj di£ tată de demonstrâţîuni la sfciopticonul des-; granit cu. următoarea ÎUscripţie interesantă:
fţctorul companiei Norddeutcher Lloyd o părţâmântului de Dl I. Popovipiu (Gelmar), «Aici s’au tăcut în anul 1748L cele dintâi în­
conveţipue prin care şe asigură României mo-j pe noi ne interesează în rânclul întâiu pre­ cercări cu creşterea cartofului».
nopolul traficului maritim dela . Consţanţa la legerea economică «despre pomărit* a Dlui ■ *
Alexandria şi -Port Said (Kgypfct). compania C. Baicu, directorul şcoaleior române din Cel mai mare împrumut ce l’a făcut
germană renunţând la proeuul său pentru 'Orăştie t /. '. vreodată un stat pănâ acum, este cel ce să
crearea liniei Odesa — Constenţa — Goii-, Cu o dicţiune limpede şi convingătoare pregăteşte acum pe piaţa de bani franceză
stantinopol---- Alexandria — Port — Said. nea povestit ,despre scumpetea poamelor, pentru împărăţia ruseaşcă, adecă un împrumut
Această convenţiune va întră în vigoare la despre rentabilitatea de a cultiva poame, şi de Un milard şi 800 de milioane.
anul în luna August, când noul vappr «Traiăn» despre ce trebue să facă acela, care voieşte *
şi un alt vapor al serviciului maritim, vor fi să se apuce de acest ram al economiei. Cât alcohol să conzumă anual In
gata şi,vor intra în serviciu. Ungaria, Dm cartea lui Mâday I. „Date pen­
SuBt convins că şi cel mai greoi la
tru cunoaşterea chestiunei alcoholizmului",
cap ascultător al prelegerii intuitive a lui
Armata română ’ş-a ţinut anul acesta apărută în urma congresului internaţional
Baicu, a trebuit să reţină momentele mai în­ ţinut anul acesta la Budapesta, reiasă că în
manevrele cele mari de toamnă la începutul
semnate, adecă cum are să se apuce acuma Ungaria să conzumă pe an următoarele can
acestei luni în jurul oraşului Botoşani (Moldova). tităţi de alcohol:
toamna de săpatul gropilor de 1/i metru
La manevre la care a luat şi regele Caf°l Vin în valoare de Cor. 46.499 660. —
adâncime şi 2 metrii lăţime, unde Ia primă­
parte, au fosţ concentraţi la 40.000 soldaţi, Bere 56.185.010.
vară are să pue altoii, cari îi capătă bucaţa
în legătura cu ştirea asta să vedem cât este Rachiu (vinars) 161.826.250.
pentru i4 criţari dela Reuniunea economică
de mare puterea efectivă a armătei române.
română din Orăştie, dacă să adresează din Membrii direcţiunii institutului de cre­
După datele statistice cele mai nouă sunt:
vreme după ei. dit şi economii „Economul*1 dela Cluj, au în­
Oficeri 3459, elevi ai şcnalelor militare 687,
* ceput, în urma unor neînţelegeri interne, să-
trupa 61.743 afară de armata cu schimbul
Din franţa până în patria noastră cu ’şi spele rufele cele murdare în public. Astfel
care în 1903 era de 90,000 oameni. Dintre
balonul. Balonul cel mai mare al clubului a apărut deja la Gherla în tipografia Dlui
oficeri sunt: 30 generali, 71 coloneii, 109
aeronantic d n Paris s’a urcat în 15 1. c. la Todoran o broşură redactată de Onciu Josif,
sub coloneii, 272 majori, 1,106 căpitani, 987
5 oare după arrliazi cu membru clubului con­ care dela început pănă la sfârşit este sub-
locotenţi, 810 sublocotenfi ear restul până la
tele Rozan şi I. Faure şi a plutit prin aer trasă. Destul de trist!
3459 sunt funcţionari militari cu rang de
toată noaptea până în ziua următoare la
ofiţeri. Cai are armata română 15.305 dintre
ameazi când s’a coborât în comuna Almaş Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
cari 1650 sunt cai de ofiţeri.
* t din ţinutul Zipsului. (Ungaria de nord). Ae- Dela 9—15 Octomvrie v. 1905.
R ev ista „ Ju n im e a L iterară** din ronanţii s’au întors cu trenul în patria lor.
* 9 Boroşineu.
Suceava dedică numărul din luna aceasta
poetului Vasile Alexandri şi cuprinde urmă­ Moşia Cholmu cunoscutului generalism 10 Dalboşet. Feketetău. Nocrichtu.
Reghinul săsesc.
torul sumar: Alexandri, de liane Chendi; scri­ al armatei ruseşti de pe câmpul de războiu 11 Bruiu. Zorlenţul mare.
sori 1) Alexandri cătră S. FI. Marian, 2 şi din Asia, Kuropatkin, să va licita, după cum 12 Almasul mare: Cehii din Sîla-
3) Alexandri câtră A. Haimuzachi, 4 şi 5) scrie o foaie oficioasă rusească, din cauza giu. Hadad, Sinka veche.
13 Buzr. Erdd Szt.-Gydrgy Gherla
Alexandri câtră D. Dlujanschi; Alexandri în restanţei de dare.
- * Grădiştea. Gyarmata. Ighiu. Po­
Cernăuţ de A. Hurmuzachi; Alxandri şi Bu­ iana sărată. Sâsciori. ' I
covina de George Tofan; »Ei«, versuri de V Domnului Miiller Albert, Budapesta 14 Oclandul Homorodului ,
Loichiţa; Cugetare de Dr. G. Popovid; De V. Vadşsz u. 42/G. Am primit crucea In­ 15 Chezdi-Oşorheiu. Iacâsdorf, Mlnă-
atunci, versuti de Lian; Românii versuri de V. ventată de dvoastră şi vă rog a primi nenu­ radea, Petrişiu. Rodna veche.
Loichiţă, De ziua ei (schiţă. Premiul Junimei măratele mele mulţămiri din inimă, pentru ea, Torda-Szt.-Lâszld.
literare). deoare-ce în adevăr prin invenţiunea d-voastră Dura. a 18-a după Rusalii, ev. 3 dela Luca. gl. 1, v. 7.
7 * a venit tămăduirea mea. Rog pe bunul D-zeu
să Vă binecuvinteze pentru ea. Cu distinsă R um \ 9 f Ap. lacob. 22 Cordula
Un început . A fost o idee fericită com­ Luni 10 M, Eulampie 23 Ioan 1
stimă Diskiţs Mâtyâs. Această scrisoare a
binaţia ce a pus-o la cale comitetul despăr­ Marţi 11 Ap. Filip 24 Rafail
primit’o adresatul ca inventatorul crucei elec- 12 M. Prov. Târah 25 Hirsant
ţământului asociaţiunii si cu comitetul Reu­ Mere.
tro-magnetice R. B nr. 86967 care are un Toi 13 M. Carp. si Papii 26’ Ama, d
niunii economice d n Orăştie, ca să lucre
efect deosebit vindecătoriu contra reumei, Vineri 14 f e. Paraschiva 27 Sâbina
mânâ’n mână pentru acelaş scop înalt care 15 M. Lucian 28 Simeon
afecţiunilor astmatice, ţiuituri de urechi, zgâf- 1 Sâmb
ia condus şi pe întrmeetorii acestor asocinţiunii:
ciuri de inimă etc. Redactor resp. ADRIAN CRÎSTEA
cultura poporului nostru. '
Nu există
Seminţe agricole şi de grădină mai bune şi mai recomandabile
ca acelea, care le expediază de 28 ani
MAUTHNER ODON Furnisorul Curţii Regale în BUDA PESTA.
Cancelaria şi depositele: Str. Jtottenbiller 33. Localul de vânzare: Str. Andrăssy 23,
37—52.
Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi franco.
(139)