Page 1 - Bunul_Econom_1905_42
P. 1
Anul VI. Orăştie (SzăMSVâro»), 29 Ootomvrie n. 1905 Nr. 42
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN ĂL: „Remimii Economice din Qră$tie“ şi jRennionii române de agricnlturâ din comitatul Sibijolni“
/ ABONAMENTE: l ' A P A R E : . . | j IN S E R T IU N I:
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate atl 2 cor. (1 fl.) ,se socotesc după tarifă,, cu p r e ţ u r i moderat
Pentru România şi străinătate 16 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonam entele şt inserţiunile se plătesc în ain te.
skiopticonul, căruia e a să mulţumi râu recunoscut, trebue să fie leac, el
Prelegeri economice la sate. puterea deosebită de atracţiune asupra vrea numai să, fie cunoscut. Cultura eco
poporului curios, care s’a şi prezentat nomică ne lipseşte pentru ca să dăm
- Am amintit în numărul trecut des- cu mic cu mare în localul şcoalelpr. înainte. Un mijloc de scăpare din starea
1 pre combinaţia fericită ce a pus-o la Pe cât de interesantă şi morali- asta îngrijitoare este bunăoară pomâritul.
cale comitetul despărţământului asocia- zătoare ar fi prelegerea «Din viaţa lui Poamele sunt tare căutate şi cu
ţiunii şi cu comitetul reuniunii'' econo- Isus Ghristos« \şi «Ce este asociăţiunea* preţ. Ferdela de mere d. e. şâ plăteşte-
mice din Orăştie, pentru ca mână ’n rostită de părintele I. Moţa şi ajutată cu d fi. şi într’o ferdelă încap cam 110
mână să poată luciră mâi uşor spre a- de demonstraţiuni cu skiopticonul des mere alese, adecă ar veni mărul cu a-
celaş scop înalt care i-a condus şi pe părţământului de părintele I. Popoviciu proape 3 creţari. Cu. toate acestea nici
întemeetorii acestor însţituţiuni bine (Gelmar), pe noi ne interesează în rân măcar trebuinţele orăşelului Orăştie
făcătoare, anume, cultura poporului dul-întâiu prelegerea» feconomieă «despre necum cererile din afară, nu le poate
nostru. pomărit* a Dlui C. Baicu, directorul satisface jurul fiindcă cultivă prea pu
Pentru ajungerea acestui scop s’a , şcoalelor române gin Orăştie. De ce ; ţine poame. Din preţul culcare să vând
dovedit c% nujlocul cel mâi potrivit, mai mare folos real po$te fi o astfel de pre poamele, să poate deduce, ce venit
bun şi din care rezultă foloase practice legere, ne vom puţiga mai bine convinge aduc ele în comparaţie cu venitul bu
mai multe, este intre altele şi prelegerea .dacă vom urmări. schiţând prelegerea catelor cultivate pe acelaş petec de pă
în formă de sfot practic. încercarea Dlui Baicu. r mânt, deşi pomii abea după 3-r—4 ani
acestui, mijloc d$ lucrare s’a făcut deja La început'vof^jbşte de seumpetea încep sâ rodească. Dar nimenea nu
până acum îh doăuă comune, în Romos ee domneşte piaţSu Numai bucatele pretinde să cultivi pomi pe locul de ară
şi în Turdaş, şi a succes peste aşteptare n’au preţ. Arată cauzele mai insămoate, tură, ci numai acele locuri de ar fi
de bine, deŞi roadele muncea desin- între cari concurenţa Americei. Bucatele sădite cu pomi, unde creşte azi, fie în
teresate a celor ce au eşit între popor neavând preţ nici chiar în ani răi, toată curte ori în grădina de lângă casă, nu
să-i dea sfaturi, învăţătiiri şi cărţi de munca plugarului care lucră pământul mai buruiană. Acum suntem tocmai în
cetit, se vor putea vedea abea mai extensiv, nu plăteşte: mult Pe lângă aia ajunul iernii, lucrul câmpului e pe gâ-
târziu. Fără îndoială la succesul prele moşia să împarte* trebuinţele cresc şi tate şi în curând îşi va începe pluga
gerilor a contribuit "foarte mult ma-, să înmulţesc, pe când venitele abea schioa- rul nostru, conform obiceiului din moş
şina ce o aduseră «domnii« cu sine, adecă pătă în urma datoriilor. Pentru acest strămoşi, somnul cel lung de iarnă. Ce
, F O i r A / Toate acestea şi alte lapte dovedesc pul creşterii mării să umplu cu apă sărată.
pănă la evidenţă ce însemnătate mare are Căldura soarelui evaporează apa şi când apa
SAREA eA MIJESC DE HRANĂ sarea pentru acele clase ale poporului nostru. conţine 28% sare, începe să cristalizeze. D.n
de direct. Arsenie ■ Vlaicu Sarea este aŞadară o condiţiune indispenza- ' aceasta să scoate numai partea primă a cris
talelor de sare, pentrucâ cristatele de mai
bilă de viaţă.
(Urmare). Sarea se mai întrebinţează şi la con târziu conţin sare amară de magneziu, care
servarea alimentelor de tot felul. e mai solucilâ şi astfel din apa de mare
Animalele carnivore Încă nu arată nici
Omul mare conzumă pe zi în mediu putem scoate numai jumătate din sarea co
odată deosebită poftă de sare; din contră
cam 12—20 grame de sare, sau pe un an
cele herbivole o caută foarte tare. Bivolii din mună conţinută. Tot din sarea conţinută în
întreg 5—7 kilograme,
imperiile Americei-nordice se adună la izvoa Fiind aşadară sarea un condiment in- apele mărilor parecă s’au format şi straturile
rele sărate şi la locurile, unde să găseşte disperzabil al mâncărilor noastre, un mijloc de sare solidă. Anume apa a dizolvat sarea
sare, pentru a o mânca. Tot asemenea şi escelent de conzervare şi un articol industrial din stâncile primite şi unele părţi ale mărilor
căprioarele sunt atrase prin bolovani de sare de mare valoare, oamenii caută să exploateze sau rupt unele de altele în urma ridicării
de lins Ia anumite locuri. Boii sălbătăciţi din toate modurile, în care se află ea. şi cufundări scoarţei pământului. Mărite aces
Pampas, America-sudică, ling cu mare poftă Din apa de mare, care conţine 2 7—3'2% tea mici ne mai fiind alimentate cu apă dia
destul, au început să sece, depunând ciorura
sarea, ori unde 6 gtjsesc. In nordul Braziliei se extrage sarea în ţinuturile meridionale,
vitele se bolnăvesc ori mor, spune v. Liebig mai cu seamă pe ţărmurii Oceanului-Atlan- de natriu conţinută. In astfel de locuri s*a
dacă nu li-se dă sare din timp în timp. Chiar tic, Mării-Mediterane şi Mării-Negre, astfel, depus mai întâi gipsul, apoi sarea şi la fine
şi animalele noastre de casă au câte odată că se sapă la locurile mai joase un fel de sărurile de magneziu, de kaliu şi altele mai
poftă mare de sare. heleştee extinse, dar’nu adânci, cari pe tim uşoaie ca sarea.
