Page 3 - Bunul_Econom_1905_42
P. 3
' Nr. 42 " \ , 'BUNUL ECON OM Pag. 3
lipsă pentru a acorda împrumuturile ce foarte sus înfiinţândusă în decursul anu ţele de grâu şi cucuruz. Această gră
rute de partidele ajută banca centrală lui acesta încă 22 societăţi economice dină se află în apropiere de gara Ti-
din" Belgrad. comunale pe lângă cele 23 societăţi ce mişoara-fabric si este condusă de un
Cea dinfâiu însoţire (tovărăşie) eco au fost înfiinţate abia în decurs de 3 referent specialist şi de un grădinar
ani. Cu înfiinţarea societăţilor economice cualificat.
nomică, s’a înfiinţat in comuna Vranova
la anul 1894, care a avut un caracter şi în general cu organizaţiunea externă Pentru ea membrii Reuniunei să
privat, de oare-ce legea despre însoţiri este încredinţat referentul Reuniunei poată fi informaţi despre activitatea Re
s’a votat în Sârbia numai la anul 1899, care prin prelegeri ' economice ţinute uniunei şi să poată fi în curent cu toaţe
în diferite comune ale comitatului în afacerile Reuniunei, mai departe pentru
Societăţile pentru procurarea de
maşini economice sunt 120. Acestea îşi limba poporului a înfiinţat cele 22 so răspândirea cunoştinţelor economice, pre-
procurează maşinile de lipsă pentru eco cietăţi nouă în anul din urmă. In sinul sidiul Reuniunei sa îngrijat ca toţi membri,
Reuniunei sunt în prezent 4$ societăţi şî toate societăţile economice comunale
nomia câmpului prin societatea (Cassa)
economice active şi cu plăcere putem să primească o foaie economică gratu
centrală din Belgrad şi le împrumută constata că dintre societăţile înfiinţate în
apoi membrilor săi pe lângă o taxă ită: Membrilor şi societăţilor ungureşti
urmă, sunt 20 (doauăzeei) românşti, bu- să trimite «Temeşi Gazda«, membrilor
anumită, care se plăteşte sau în bani,
sau în bucate. curândusă şi aceste de favorurile fru şi societăţilor româneşti «Bunul Econom«
moase oferite de Reuniune. şi nemţilor »Sonntags Zeitung«. Cea
Din taxa, ce se încassează după dintâiu apare de 2 ori la lună, ear cele
maşini */4 se foloseşte pentru ştergerea Societăţi economice avem în pre
zent în următoarele comune: 2 din urmă la toată săptămâna.
datoriei făcute cu procurarea acelor, iar
Fibiş (81 membri), Fenlac (222 m ), In biroul central al reuniunei s-au
1/4 se folbseşte pentru repararea maşi
nilor sau când nu e lipsă de reparare, Liget (112 m ) Gilad (60 m.), Murani resolvat în anul trecut 6og8 acte eâr
se adauge la fondul de rezervă. (60 m.), Gattoja (72 m.), Bereny (62 m.), petiţiuni ministeriului s’au trimis 123.
Rekas (73 m.), Bâroczhâza (50 m.), S ’au ţinut cu totul:
împrejurarea aceasta fâce cu pu
tinţă ’apOi, ca economii mai săraci se Csernegyhâza (49 m), Panova, (71 m.), adunări generale 2
poată lucra cu -maşini bune şi spor N,-Benkes (70 m.), Sag (72 m.), Ro- şedinţe plenare 14
nice de lucru. Pe lângă aceasta chiar manstamora (56 m.), Nemetsztamora şedinţe a secţiunilor 5
şi economia Sârbiei a putut, lua un (43 m,), Lecany, (111 m.), Dersanfalva şedinţe a comitetelor economice
avânt mai îmbucurător ca mai înainte, 53 m.), Oetvos falva (78 m.), Hodony cercuale 22
(92 m ), Jozsefsvălbds (63 m.), Kalasa şi adunări generale a societăţilor
de oare-ce societăţile economice au pu
tut pune la îndemâna membrilor săi tot (106 m.), Kovasi (93 m ), Liebling economice comunale 57.
(206 m.), Vinga (222 m .), Zşebely (108 m),
felul de maşini şi anume: pentru sămă- Numărul membrilor:
nat secerat, îmblătit, triure ş. a. Majlâth-falva (70 m.), Mâslak (79 m.), în anul 1902 . . . . . 102 membri
Melynâdes 91 m.), Merczyfalva (124 m.), « « 1903 . . . . . 1240
Din acestea câteva date statistice '
Moricztold (52 m.), Mosnica (85- m.), « « 1904 . . . . . 2409
despre însoţirile Sârbiei încă se poate
Orczyfalva (282 m.), Parâcz (51 m),
vede aceea, ce o spunem mai la tot pri In 1 Iunie a anului -1905 numărul -
Romănszentunhely (56 m.), Szdkelykeve
lejul economilor noştri, că aceea ce unul (I6Q m.), Temes-Buftyin (44 m.), Te- membrilor a fost:
singur nu e în stare se o facă, o pot Membri fundatori . .' . . 40
mes-hideg-kut (64 m.), T. Keresztes (61
face mai mulţi la olaltă, întrunindu-se m.), Ujbessenyo (108 m), Varjas (182 « pe viaţa . . . . . 78
în însoţiri de tot felul, fie acelea .eco « ordinari . . . . . 446
m.), Vadăszerdo (108 m.), T. Szent-
nomice, raiffeiseniane de conzum, lăp- « săraci cu taxă
andrâs (273 m.), şi Traunau (cu 57
tărit ş. a. mai mică . . . . . 75
membri), Kih-Semlak (43), Kisfalud (152).
lo tin O eo rg escu şi membri favorisaţi ca membri socie
Societăţile acestea -să bucură fără
deosebire de mari favoruri la procura tăţilor economice comunale. 4387
rea sămânţelor, nutreţului (fân, tărâţe), cu totul 5026 m.
Dela vitelor de prăsilă, maşinelor şi altor Numărul membrilor reuniunei s’a
„Reuniunea de agricnlturâ din c. Timiş” lucruri trebuincioase pentru economie. înmulţit aşadară în anul din urmă cu
Tot asemenea să îngrijeşte reuniunea 2617 faţă de anul trecut.
Din raportul anual al Reuniunei. ca membri acestor societăţi la dorinţa
(Continuare). lor proprie să’şi poată vinde bucatele
cu preţ mai bun ea în piaţă. — So
Societăţile economice comunale, or- cietăţile sunt conduse de preşedinte, Serate de-ale meseriaşilor români.
ganizaţiunea externă şi internă a Reu- secretar şi comitet, şi fac rapoarte re
niunei. gulate Reuniunei centrale din Timişoara.
>. La şedinţa literară a 9-a a «Reu
Datorinţa principală a Reuniunei, In sinul Reuniunei sunt active a- niunei sodalilor români din Sibiiu« au
e a instituţiune socială, a fost şi- va fi fară de acestea societăţii încă 4 secţiuni participat aproape 150 persoane, pe
totdeauna ajutorarea economilor mici şi de specialitate si anume: secţiunea pen care presidentul Vie. Torsăşianu, bine-
propagarea economiei raţionale pe te tru cultura plantelor, secţiunea pentru ventându-le ne pune în vedere trei eve
ritoriul comitatului Timiş. Pentru ajun cultura animalelor, secţiunea pentru in nimente importante, ce ne stau înainte.
gerea acestui scop Reuniunea a aflat dustria de casă, secţiunbş pentru pro Primul e noua şi încăpătoarea sală, în
de bine, a organiza publicul econom curarea articolelor şi valorizarea pro care ne-am întrunit pentru întâia dată.
al comitatului prin infiinţarea de socie ductelor ecdnomice. Fiecare secţiune O. deschidere formală a şalelor în care
tăţi economice în comune. Organizaţia îşi are preşedintele şi referentul seu şi suntem adăpostiţi, se va face nu peste
centrală a reuniunei a fost deja din ţine şedinţe regulate în localitatea Reu mult, cu anume serbări, chemate a ne
anii trecuţi bine întărită, aşa că în a- niunei centrale. înălţa şi încălzi inimile. Al 2-lea eve-
nul din urmă Reuniunea s’a putut ocupa Reuniunea are o staţiune de es* niment e că, dl Dr. Ioan Giurgiu, când
mai intensiv cu organizaţia externă. Cu perim entare în mărime de 30 jug. cat, de adv., în nemărginită-i dragoste faţă
deosebire numărul societăţilor economice în care grădină se fac esperimente cu cu clasa noastră de mijloc, s’a oferit ca
comunale sa urcat în timpul din urmă diferite plante şi se nobiliteazâ sămân- la aceasta şedinţă să ne ţină o confe-
