Page 4 - Bunul_Econom_1905_42
P. 4
Pag- 4 - ~ - - -■ ■ ■ B U N U L E CO N OM Nr. 42
renţă instructivă, ear’ al 3-lea e, zice ajutoreze măestrii, o hală de vânzare, uşor,; fără a avea lipsă de maşini ; toate
dl Tordăşianu, că colegul nostru, fost de a aranja expoziţii etc. ^ acestea sunt, cu gust plăcut şi foarte
zelos notar, dl Ioan Apolzan, a îmbo Intraţi dupăntoate acestea în pro bogate în hrană, că până acum n’am
găţit literatura uoastră calendaristică cu gramul seratei, notarul Reuniunei, dl St. avut altă plantă în ţările noastre casă
«Micul calendar» pro 1906, primul de Duca, ceteşte sumarele şedinţelor admi se poată folosi într’atâtea feluri. .
acest fel la noi. Calendarul domnului nistrative, ear’ după d-sa dl loan Gro Soia după cumm’au informat vechii
Apolzan pentru noi meseriaşii are o zav. sodal patofar şi elev al şcoaiei spe cultivatori ai ei, nu-i pasă de seceta
t importanţă deosebită de oare-ce în el ciale, ne redă cu multă simţire poesia prea lungă, nici de ploi prea multe; ea
‘pe lângă, că se dau date din viaţa tu »De eşti român* de I Vulcan: d-şoara tot rodeşte şi se face, pentru aceia ar
turor celor 15 Reuniuni de meseriaşi Chidu, ne-a încântat cu frumoasă cân fi bine că să nu lipsească din nici o casă;
şi comercianţi, ce avem, prin tractatu 1 tare; dl L. Boldor, a fost superb în
din el » Despre breslele de meseriaşi«, predarea »Ideal» de Coşauc; dl Işan a Şi pentru-că poporul nostru cam
datorit dlui Apolzan, ni-se tace cunos plăcut cu cupletele şi alte cântece hazlii' cu greu se apucă de aşa ceva gândind
cut istoricului trist, în care ne găsiam Aci apoi a urmât conferenţa dlui Dr. că cine ştie ce va fi aceia, m’am gân
noi pe timpul breslelor. Giurgiu despre «Rolul economic şi in dit a pune la mâna publicului o nw’că
Acestea premerse, dl Tordăşeanu dustrial al poporului nostru«, ţinută în notiţă despre cultură şi întrebuinţarea
trece la viaţa celorlalte Reuniuni şi ne termini poporali şi predată cu multă ei, arătând că cum. am făcut eu, aşa să
pune în vedere îmbucurătorul fapt, că pricepere. Aplauzele nesfârşite ale celor facă fie-care şi fie sigur că va căpăta
la apelul comitetului au trimis rapoarte presenţi au fost cea mai meritată răs resultate, mulţămitoare, urmând tocmai
ca să să treacă în anuarul al II-lea, afară plată pentru munca închinată de dl Giur ca mine. ■■■ ■ ■
de Reuniunea din bâlişte, de »Lumina«, giu cauzei Reuniunei noastre. După dl Soia se face în ori-ce feliu de pă
din Braşov, de cea din Cluj şi de sec L Giurgiu a urmat cPşoara Elena Ucenic, mânt, căci miile de încercări au dove
ţia industrială a « Asociaţiunei Aradane*, cu poesia «Ceartu dragostei« de Elena dit-o aceasta; eu am sămânat-o în mai
toate Reuniunile surori. (Speranţă avem din Ardeal, predată cu multă simţire; multe soiuri de pământ, precum în pă
să primim' în curând şi rapoartele aces dl N. Constantin, absolvent în teologie mânt negru, mărgilos, năsipos roşiu şi
tora. Rap.) înainte de a luă rămas bun dela Sibiiu, humos şi peste tot locul a rodit foarte
De data aceasta dl Tordăşianu să ne-a mai delectat cu câteva arii, exe frumos aşa încât de felul pământului
ocupă cu tinera Reuniune din Blaj, carea cutate la violiria; dl Dimitriu în conţinu nimenea nu se poate ţeme. ,
deşi activată numai de 3 ani, se poate progres, a plăcut în posia «Viaţa* de Soia nu se face cu altă plantă mlai
număra între cele mai active şi mai bo Eminescu; dl Boldor a produs mult haz mare ca ea, care âr ţinea umbră, cum
gate în roade, mulţumită zelosului pre- cu »Peţitorul« ; ear’ d-şoara Alexandrina e cucuruzul. Ea are lipsă de multă lu
sident al ei, dlui prof. G avril Precup, Baciu, a fost nu se poate mai drăgă mină şi căldură, că eu am pus şi prin
care aduce mari jertfe pe altarul cau laşe prin predarea cu multă pricepere ‘ cucuruz că fasolea, dar’ nu s’a tăcut
zelor meseriaşilor noştri. Reuniunea din a «Ferentarului» de Bolintineau şi mai abia 25— 60 păstăi pe un fir, pentru,
Blaj are de scop: promovarea interese în urmă prin cântarea poesipiv «Dobro- aceea o recomand publicului a o . sâr
lor intelectuale, morale şi materiale a geanu*. i-1 -''7 măni-singură.
meseriaşilor de acolo, spre ajungerea După ; sortarea Cărţilor şi a ilus Pământul menit pentru şămănatul
căruia la dispoziţia societăţii stă o sală tratelor, presidentuh Tordăşeanu mulţu Soiei se pregăteşte ca pentru fasole.
de lectură, o sală de biliard şi alte
meşte publicului participant, debutanţi 1 Şămănatul se face în Aprilie, îndată.
jocuri distractive potrivite membrilor.
lor şi în special dlui Dr. Giurgiu pentru ce nu mai avem temere de brumă. .
Ea aranjează serate literare, producţiuni
onoarea dată şi declarând şedinţa în
teatrale, prelegeri instructive etc. Intre Şămănatul se face în trei feluri:
cheiată, ne învită la 10-a din luna Qc-
altele Reuniunea îmbracă la sărbători în cuiburi, sâmânată împrăştiată cu mâna
tomvrie. ., ,7
ucenicii săraci, premiază lucrările de »Spic«. ca cucuruzul şi cu maşina de sămănat
probă ale ucenicilor, cari se eliberează. cucuruz. Şămănatul în cuiburi se face
E a numără 70 membri, dintre cari aşa, ca cuiburile să aibă o depărtare
pantofari 13, cizmari 1, măsari 8, croi S 0 I A. între ele de 50 cm. în fiecare parte şi
tori 6, lăcătuşi 2, fauri 2, cojocar, 4, se pune 2—-3 boane în fie-care cuib;
librari 1, tipografi 4, compactori 1, co iar- cele sămânate cu maşina de cucu
mercianţi 4, rotari 2, măcelari 2, frizeri Cultura plantei Soia am făcuţ-o în ruz să aibă în lungime 10 cm. depăr
3, franzelari 1, mechanic 1. Lipsă mai anul acesta pentru prima dată, deşi se J tare un fir de altul, ear în lăţime câţ
mare să simte în Blaj de meseriaşi din publicase mai în anii trecuţi despre are măşina.
breazla: tinichigii, franzelari, măcelari, aceasta plantă, însă până în primăvara Soia se şapă de două-ori, dar la
curelari, tăbăcari şi colorători de case. anului curent n’am cunoscut-o. După caz de lipsă se poate săpa şi a treia
Mai bine îmbrăţişate sunt: pantofăritulj poveţele primite dela persoanele cărora oară, răsare foarte curând în 7— 10 zile
măsăritul şi cojocăritui. Cauza meseria ije-am cerut-o, şi după pricepereaşi dra e toată afară (după căldura timpului).
şilor noştri în general vorbind înaintează gostea ce am avut, am putut reuşi atât Sapa dintâiu i-se dă la 30. de
binişor şi dacă în unele branşe stagnează, de bine încât am curaj a spune, că pot zile după sâmânat, a doua sapă i-se
aceasta este sţ să atribui împrejurări, că fi cel dintâiu din Ardeal, faţă de prima dă la 25 zile dela sapa dintâiu, sapa a
unii din măestri au puţină şcoală şi încercare ce am făcut, căci din 2 klgr. doua se face almintrelea nu ca la cu
nu pot ţinea concurenţa cu străinii ear şi trei sute de grame sămânţă sămânatâ curuz. La cucuruz Să adună )n jurul
altora le lipseşte stăruinţa şi punctuali am recoltat 120 klgr: boane cu mult firului, la soie nu se adună, pentru că
tatea. Mult s’ar putea ajuta causei, dacă mai frumoase ca cele sămânate şi 10 începe a face păstăi din faţa pămân
s'ar putea trimite tineri sodali în străi plante postate cu dela 180—300 de tului şi astupându-se cu adunatul pă
nătate, de unde reîntorşi cu cunoştinţe păstăi pe un fir, având în mijloc 3 boane mântului în jurul firului, se paţrezeşc;
bogate, pe acestea lear expune meseri la o păstaie. toate. Culesul ei se face cam după 120
aşilor din centrele noastre industriale. Soia este de măre folos în ori-ce de zile dela pus (în luna lui August) şt.
Reuniunea din Blaj actualmente este casă românească, pentru ca din ea se se culege astfel, se smulge din pământ
preocupată de idea de a crea un ma poate face lapte dulce, lapte bătut, lapte când e coaptă (când îi cad frunzele e.
gazin de material brut, de unde să se prins, brânză mămăligă şi piţă foarte coaptă) şi se lasă acolo 2-—3 zile pănâ
