Page 1 - Bunul_Econom_1905_43
P. 1

Anul  VI.                            Orăstie  (SzAszvăros),  5  Noemvrie  n.  1905                                Nr.  43














                   REY1STÂ  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  C0MERC1U


       0R6ÂN  AL:  „Reuniunii  Economice  din  Orăştie“  şi  „Rendinnii  române de  agricnltnră din comitatul             Sibiinlui“

                   ABONAMENTE:                                    A P A R E :                               INSERTIUNI:  '
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)                        x se  socotesc  după  tarifă)  cu  preţuri  mode r a
         Pentru  R om ânia  şi  străinătate  15  lei  pe  an.  In  flecare  Duminecă.            Abonamentele - şi  mserţiimile  se  plătesc  înainte.

                Introducere                       europeni  trebue  inarmaţi  cu  astfel  de   mijloace  cari  alină  numai  pe  un  timp
                                                  arme  potrivite,  cari  să  le  dea  posibili­  suferinţa.   Alţii   recomandă   într’ade-
      la   tracta tu l  p ractic  d esp re în fiin ţarea   tatea  de  a  ţinea  pept  cu  duşmanul pu­  văr  mijloace  radicale  de  lecuire,  dar
         si  fu n etiu n ea  însoţirilor' ag rieo le  ternic  al  concurenţei  ,              pe  aceştia  nu-i  bagă  nimeni  în  seamă,
                                                       Şi  dacă  observatorul  a  cercetat    asupra  acestor  idei  de  reformă  să  face
                                                  odată  o  bursă  de  .bucate,  atunci  a    haz,  ori  să  combat  sub  pretextul  că  ar
            Cine  a  urmărit  odată  cu  băgare
                                                  putut  vedea,  cum  sburau  cantităţile     însemna  »lăcomia  agricoltorilor®.  Nui
      de  seamă  mişcarea  economică  dintr’un                                                de  lipsă  nici  o  reformă  zic  cei  mai
      port  măre  european,  acela  nu  a  trebuit   de  cereale,  de  erau  încă  pe  câmp  ori   mulţi,  dacă  se  dă  unul  peste  cap,  vin
      şă  fie  statisticeari, pentru  ca  să înţeleagă   deja  secerate,  în  formă  de  depeşe  din
                                                  locurile  de  producţiune transatlantice  la   alţi  zece  sănătoşi  în  locul  lui  şi  agri­
      fenomenele  colosale  ce  să  desvălesc  'în                                            cultura  va  continua  a  exista.  Curat
      faţa  ochilor  săi.  Când  stă  aici  la  mar­  noi,  şi  cam  să  decidea'  şoartea  econo­
                                                  milor  producători  prin  şlusuri    con­   vorba  aceea,  că  soarele  n’ar  fi de  lipsă,
      ginea  continentului  a  uitat  demult  de
                                                  duse  de  tot  felul  de  interese,  numai   deoarece  noaptea  nu  luminează  şi  ziua
      micile  lupte/economice  ale  patriei  sale,                                            şi  aşa  e  lumină-.
      şi  a  învăţat  a  cunoaşte  un  simţ de  răs­  de  ale  acelora  nu, cari  departe  de  acest
                                                  locaş, să străduiau să  stoarcă  pământului
      pundere  * european®  şi  de teamă.  Faţă   în sudoarea  feţei lor,  pânea cea  de toate     In  vremea  aceea,  când  să  aclama
      de  mizeria  îngrozitoare  de  pe bordurile   zilele.                                   emanciparea  ţăranilor  din  iobăgia  feu­
      vapoarelor de emigranţi şi faţă de uriaşele                                            dală  când  preţul  bucatelor  se  urcase,
      corăbii  ce  sosesc., ai  de  ai,  şi  din  a  că­  Şi  dacă  s’a , luat odată  prin  holdele   când cultura agronomică  începuse  să se
      ror  trup  să  scot  neîntrerupt  cantităţi   cari  să  coceau  în  arşiţa soarelui,  şi  apoi   întinzăj  când  îi ara dat  fiecărui  ţăran  sâ
      enorme  de bucate^ cari  trec în ;magazine,   mai  târziu  ş-a  luat  osteneala  să  răsfo­  se  ridice  şi  să dea  înainte  prin  hărnicie,
      ori  să  descarcă  în  vapoare  şi  şlepuri   iască  şi,  cârtea  fondaară,  a  putut  să   când  tehnica  culturii1  pământului  înce-
      cari  se  duc  pe  rîuri  în  sus,  ori  trec   facă  adesea  descoperirea,  că  pe  foaia   pusâ să se perfecţioneze întru câtva,  când
      direct  în  vagoane  pentru  ca  să  înunde   de  sarcini  erau  însemnate cifre din care   sâ urcăse productivitatea  pământului,  cu
      Europa  întreagă,  ajungi  la  convingerea,   să  putea  deduce  cu  siguranţă  momen­  un  cuvânt,  când  puterea  politicei  eco­
      că,  cu  toate  că  desfăşurarea  acestor   tul  când  ţăranul proprietar, oare  nu  mai  nomice  liberale  sârba  triumfuri,  atunci
      operaţiuni  pare  aşa  de  pacinică, trebue   era  alta  decât  un  muncitor  rău  plătit,   puţini  au  fos  aceia  cari  să-şi  ridice
      să  se  desfâşure  aici  un  amar  răsboi   va  fi  alungat  de  pe  moşia  moştenită   vocea  şi  să  spună  că  emanciparea ţăra­
      între  continent  şi  continent,  care  nu  e   dela  părinţi, de  creditorul  hypotecar.  nului  ar  fi  numai  jumătate  de  lucru  şi
      nădejde  că  va  apune  vr’odată.  Pacea în      Mulţi  doftori  vreau  să  lecuiască   împreunată  cu  cele  mai  mari  primejdii,
      lumea  vieţii  economice  înseamnă  stag­   agricultura  care  sufere  vădit.  Unii  să  dacă  nu  s’ar  perfecţiona  în  acelaş  ii mp
      nare,  de  o  desarmare  nu  va  putea  fi   mulţâmesc  să  facă  Imputarea,  că  ea   dreptul  agrar,  ca  îrtregire  positivâ  a
      vorba  nici-odâtă  ci  din contră, economii  ar  fi  devină  că  e  bolnavă.  Alţii  prescriu  acestei  reforme.


                                                 serva,  care  face  sarea  aplicabilă  în  toată  lu­  tru  că  ea  conţine  în  prima linie aceste săruri;
                     F o i t a
                                                 mea  la  sărarea  alimentelor.              şi  tocmai  în  localităţile,  unde  se  sară  multă
                                                       Cu  toate  acestea  nu  trebue  să  conzi-   carne  şi  mulţi  peşti,  adecă  la  ţârmurii  mării,
           5AUEA  e«  MIJLOC  DE  HRANA
             j  de  direct.  Arsenie  Vlaicu     derâm  ca  necurăţenii  toate  celelalte  părţi   este  lumea  mai  avizată  la  sarea  de  mare.
                                                 constitutive  ale  sării,  deoarece sărurile amare   Efectul,  ce-l  are  sarea  asupra cărnii, —  adecă
                    (Urmare  şi  fine)                                                       că  ’i  suge  apa  —  este  produs  şi  promovat
                                                 clorura  de  magneziu  şi  suflatul  de  magnezie
           Asupra  valorii  sării  spuue  Th.  Dietrich   dau  sării  unele  însuşiri,  cari  o  fac,  după  pă­  probabil  de  clorura  de  magnez u,  care  are
     următoarele:                                rerea  unora,  mai  plăcută  şi  mai  acomodată   însuşirea  de  a  suge  foarte  multă  apă  din  ju­
           „Netăgăduit  valoarea  sării  depipde  fn   la  anumite  scopuri.  Aceste  ramuri  pămân-   rul  ei.
     prima  linie  dela  conţinutul  de  * clorură  de   toase  amare  ii  dau  un  gust  aspru,  amar  să­  Celelalte  părţi  constitutive  ale  sării  din
     natriu,  care  posede  parte  singură,  parte  In   rat,  aşa  numita  tărie.  Această  sare  se  zice   comerciu,  sulfatul  de natriu,  care  are  un gust
     prima  linie  proprietăţile,  pentru  cari  este   că  convine  foarte  bine  mai  cu  seamă  la  să­  răcoritoriu  slab  amăritl-sârat,  şi  sulfatul  de
     preţuită  sarea.  Clorura  de  natriu  are  gust   rarea  alimentelor;  cel  puţin  experienţa  de   calce,  care  are  gust  slab,  fad  şi  pâmîntos,
     moale,  curat  de  sare,  care  este  sării  cu  ât&t   toate  zilele  confirmă  acest  fapt  şi  mai  ales   n’au  nici o  valoare.  Amestecul  celei din  urmă,
     mai  mult  propriu,  cu  cât  conţine  ea  mai pu­  d.  e.  la  sarea  portugeză  de  St.  Ubes,  cu cârc   ca  şi  al  părţilor  insolubile  şi  a  apei,  poate
     ţine  corpuri  străine;  ea  dă  sări  importanţa,   se  sară  peştii  şi  carnea.  Că  în  faptă  aceste   fi  considerat  ca  balast  mai  mult  sau  mai pu­
     ce  o  are  prin  influinţa  fisiologică,  prin  par­  săruri  pâmântoase  amari  măresc  proprietatea   ţin  inevitabil,  care  reduce  valoarea  sării  în
     ticiparea  la  procesul  de  nutrireva  corpului   de  coservare  a  sării  comune,  este  mare*  în­  măsnra,  în  care  creşte  acest  conţinut.
     animalic;  ei  îi  datorim  mai  cu  seamă  pro­  trebare;  poate  că  este  numai  o  tradiţiune,   Deosebirea  în  bunătatea  sărurilor  de
     prietatea  de  a  împedeca  putrezirea  şi  a con­  care  atribue  sării  de  mare acest renume pen-  stîncă  sau  de  slatină  —  presupunând  conţi-
   1   2   3   4   5   6