Page 2 - Bunul_Econom_1905_43
P. 2

Pag.  2                                            B U N U L  E C O N O M                                             Nr.  43


            Puţinii  cari  au  atras  atenţiunea   i  modat  caracterului  moşiei  Bine  a  zis   pei.  Scopul  acestor  societăţi  este  de  a
      asupra  acestor  urmări,  n’au  fost  luaţi   Vogt,  legile  naturii  sunt  puteri  brutale   se  buldva  un  soiu  mai  bun  de  cânepă,
      în  seamă.  Adevărul  faptelor  însă  trebue   J  şi  neflexibile,  cari  nu  cunosc  nici  mo­  ca  cum  e  a noastră, aşa  numită  cânepă
      să  ajungă  să  fie  recunoscut,  despre  asta   ralitate,  nici  prevenire.            italiană,  a  o  lucra  până  in  starea  când
      niciodată nimenea să nu  se  îndoiască.  Un      Agricoltorii  nu  mai  sunt  supuşi  se  scoate  din puzdării şi astfel  a  o preda
      astronom  a  socotit,  că  pentru  ca  să  ne   domnilor  feudali,  dar  în  schimb  ei  sunt   apoi  pentru  comerciu.
      ajungă  lumina  dela  calea  laptelui  (ca­  isolaţi  şi  strâmtoraţi  de  concurenţa  pie­  Mai  înainte  de  a  se  apuca  cineva
      lea  lui  Traian) rază ei trebue  să  percurgă   ţelor  mari,  sunt  împovăraţi  cu  tot  felul   de  cultura  cânepei italiene  şi  înfiinţarea
      2  mii  de  ani;  în  sfîrşit  însă  tot  ne   de  contriţmţiuni  băneşti  în  favorul  sta­  societăţilor  numite,  trebuie  să  cerceteze
      ajunge  Şi  convingerea  despre  necesi­    tului,  sunt  despoiaţi  de  speculaţiunea   mai  cu  deamăruntul,  dacă  împrejurările
      tatea  reformelor  politice-agrare  îşi  ur­  internaţională,  sunt  daţi  pradă  la  cama-   în  cari  trăeşte  sunt  destul de priincioase
      mează  calea  cu  o  repeziciune  grozavă   tari  de  profesiune,  sunt  desmoşteniţi  cu   pentru ajungerea scopului numit şi numai
      fără  să  devieze  dela  ţinta  finală.  Cum   ajutorul  dreptului  nefavorabil*  de  eredi­  după  aceea  să  se  apuce de cultura ace­
      a  putut  să  se    desvoalte  şi  să  se   tate  şi  de  credit,  încât  au  ajuns  încetul   leia  şi  înfiinţarea  numitelor  societăţi.
      generaliseze  recunoaşterea  trebuinţei  de   cii  încetul  în  cea  mai  mare  atârnare     Pentru  ajungerea  scopului  numit
      astfel  de  reforme  într’un  timp  relativ   economică.                               se  recer  două  lucruri  mai  de  însămnă-
                                                       A
      aşa  de  scurt ?  Lipsa,  criza  a  contribuit   In  locul  diferitelor  feluri  de  comu­  tate şi anume :  pregătirea  topitoarelor de
      şi  aci,  ca  pe  toate  terenele,  ca  să  fie   nităţi  economice  de  mai  nainte,  s’a  in­  cânepă  şi  procurarea  sâmânţei.  Cânepa
      recunoscută  situaţia  adevărată.           trodus  comuna  politică  cu  diviziunea   numită,  adecă  nu  se  poate  topi  ca  a
           Azi  nu  mai  prind  nici  teoriile  li­  puterilor  • economice  după  profesiune.  '  noastră  în  ori  şi  ce  baltă  sau  apă  cur­
      berale  despre  potenţarea  fără  margini   Limba  ce  o  vorbeşte  statistica  sarcinilor  gătoare,  deoare-ce  într’un: aşemenea  caz
      a  venitului  din  cultura  pământului,  des­  hypotecare  şi, a  emigraţiunii,  este  eloc­  îşi  perde  foarte  mult  din  fineţa  sa. Tot
      pre trecerea liberă a proprietăţilor în mâna   ventă,  dar  tot  odată  înspăimântătoare.   aşa  şi  sămânţa  nu  se  poate  procura
      celui mai harnic econom,  nici  vederile  so-   O  niică  greşală  în  politica  economică   dela  ori  şi  ce  firmă,  ci  numai  dela  so­
      cial-democraţilor  cari  ar vrea  să  facă  res-   a  «emancipării«  a  fost  de  ajuns,  ca  să   cietatea  centrală  din  Budapesta..
      ponzabilă  şi  agricultura  pentru pagubele   facă  în  timp  relativ  aşa  de  scurt  ade­  Dacă  economii  dintr’o  comună  în­
      ce le îndură  industria  mică  dela  industria   vărate  pustiiri,  pecând  dacă  era  cu  în­  trunesc  aceste  două  recerinţe,  n’au  de­
      mare.  Şi  aşa  numita,  «supraproducţi-    grijire  pusă  în  praxă,  trebuea  să  aibă  cât  sa  se  pună  în  conţelegere  cu  so­
      une«  s’a  examinat  şi  s’a  redus  la  ade-   urmările  cele  mai  binefăcătoare.  Un   cietatea  centrală,  care apoi  le  dă  îndru­
      varata  valoare  de  distinşi  politiciani   proverb  rusesc  zice,  că  ajunge  o  lumi­  mările  de  lipsă,  cu  privire  la  procura­
      agrari  ca  Ruhland  şi  alţii.  Cine  nu  vede   nare  de  o  copeică  ca  să  dai  foc  ora­  rea  sămânţfei,  la  cultura  cânepei  şi  la
      din  datele  statistice  că  producţiunea   şului  Moscva.                             înfiinţarea  societăţilor  desnumite.
      universală  creşte  relativ,  dar  cu  toată     Deci  nu  trebue  să  ne  prindă  mira­    O  societate  pentru  cultura  cânepei
      producţiunea  enormă  â  teritoriilor  nouă   rea  când  vedem  toate  statele  europene   se  poate  îofiinţa  numai acolo, unde  sin­
      deschise  acestei  culturi,  totuş  sunt  ţări   făcând  cercetări  ca  să  afle  izvorul  ori   guraticii  ecouomi  pot  se  cultive  pe  an
      întregi  a  căror  populaţie  duce  foame.   cauzele  crizei  agricole,  gândinduse  tot­  fiecare  cânepă  într’un  pământ  de  un
      In  faţa  acestei  stări,  cine  să  mai  poate   odată  şi  la  mijloacele  de  îndreptare  jugăr  catastral.  Un  jugăr  catastral  cul­
      împăca  cu  puterea  legii  naturale  a     şi  sanare.                                tivat  apoi  cu  cânepă  formează  câte  o
      »suprâproducţţunii«,  din  contră,  mai  cu­                              (Va  urma).  acţiune,  pentru  care  e  de  a  se  plăti la
      rând  va  începe  să  se  gândească  la                                                înregistrarea  firmei  câte  30%   la  pri­
      fenomenele  bolnave  ale  corpului  econo­                                             mul  an  de  roadă  200/°,  iar restul  5 0 %
                                                     Societăţile  pentru  cultura
      mic  şi  social.                                                                       în  ceialalţi  doi  ani  următori.  După  fie­
           A*i  nu  se  mai  îndoeşte  nimeni,                   cânepei.                    care  acţiune  se  vine  un  venit  anual de
      că  agricultorii,  cari  sunt  înzestraţi  cu                                          40%  •  Fiecare  acţionar  e  răspunzător
      libertate  şi  egalitate  cetăţenească,  sunt    Intre  alte  societăţi  de folos obştesc   faţă  de  societate  încă  cu  un  pieţ  de
      expuşi  la  furia  oarbă  a  forţelor  econo­  sunt  pe  cale  de  a  se  înfiiinţa  şi  socie­  trei  ori  mat'mare,  ca  cât  valoareazâ  ac­
      mice,  fiindcă  dreptul  privat  nu este  aco-  tăţile  aşa  numite  pentru  cultura  câne­  ţiunea  sa.   , f  ;


      nut  egel  de  elorură  de  natriu  —  este  de si­  nâncă  locuitorii  inzulei  Java.  Acesta  e  un lut   să  nu  cruţe  sarea,  ci  din  contră  să consume
      gur  numai  aparentă.  Cu  un  kilogram  de elo­  gras  cu  conţinut  de  mâi  multe  săruri.  Pă­  atâta,  cât  le  cere  pofta  şi  corpul,  ca  să  se
      rură  de  natriu  în  formă  de  peatră  putem   mântul  de  mâncare  din  Japonia  are  aproape   simtă  bine.  Tot  asemenea  ia  cazuri  de slăbi­
      săra  tot  aşa  de  bine  ca  cu  un  kilogram  de   aceeaşi  compoziţiune.  In  Japonia  se  adaugă   ciune  ar  face  bine,  la  sfatul  medicului,  să
      elorură  de  natriu  în  formă  de  sare  feartă.   la  pâne  un  pământ  de  mâncare,  care  trebue   facă  cât  mai  deasă  întrebuinţare  de  băile de
      Numaicât  efectul  la  cea  din  urmă  se  va  ob­  conziderat  ca  o  mice  bogată  în  kaliu.  Spre   sare,  ca  astfel  să-şi  întărească  sănătatea  tru­
      serva  mai  iute  decât  la  cea  dintâi,  dacă  o   acelaş  scop  serveşte  în  Persia  sudică  o  ma-   pească  şi  prin  ea  şi  cea  sufleţească.  Ce  pri­
      punem  pe  limbă.  Sarea  de  peatră  e  mai   ssă  albă  cenuşie  compusă  din  67%   carbonat   veşte  sărarea  alimentelor  pentru  conservare,
      deasă  şi  mai  grea  decât  cealaltă,  care  este   dc  rpagneziu  şi  23%   carbonat  de  kaliu. Des­  să  se  folosească  mai  bine  sare  decât  salitră
      în  cristale  lătăreţe,  voluminoase,  cu  conţinut   pre  massa  din  urmă  şe  admite,  că  serveşte   şi  alte  materii>  cari  adeseori  sunt striCăcioase
      de  aer,  şi  prin  urmare  oferă  mijloacelor  de   pentru  a  umfla  pânea,  pe  când  despre  cele­  pentru  sănătate.  Animalelor  noastre  de  casă
      dizolvare  o  suprafaţă  mai  mare,  mai  multe   lalte  pământuri  de  mâncare  nu  se  ştie  nimic   încă  să  nu  le  detragem  sarea  de  lipsă,  ci
      puncte  de  atac.  Pusă  pe  limbă  se  va dizolva   sigur,  care  este  scopul  lor  adevărat.  din  timp  în  timp  să  le  dăm  sare de lins, sau
      mai  repede  decât  sarea  de  peatră  şi  astfel   Din  cele  expuse  pănă  aci  vedem  ce   amestecată  în  nutreţ,  dacă  voim  ca  şi  lor  să
      va  produce  mai  curând  efectul  sărat;  tot  a-   rol  important are sarea  în alimentaţiune şi prin   le  meargă  bine.
      semenea  şi  la  sărarea  alimentelor  efectul  ei   urmare  în  procesul  de  viaţă  al  omului şi ani­  ,   La  cumpărare  să  alegem  sarea  în  bu­
      este  mai  repede11.                       malelor.  Hrănirea,  conservarea  hranei  şi  în­  căţi  mari,  curate  albe  şi  nicidecum  colorate.
           In  legătură  cu  sarea  comună  se  amin­  tărirea  sănătăţii  sunt  foloasele,  ce  ni  le  pro­  Nu  este  recomandabil  a cumpăra pentru masă
      teşte  adeseori  de  unele  pământuri,  cari  se   cură  ea  în  modul  cel  mai  uşor  şi  cu  foarte   sare  pisată  ori  măcinată,  căci  aceasta  adese­
      mănâncă  Acestea  nu  au  nimic  comun  ca   puţină  jertfă,  căci  preţul  sării  este  foarte mic.   ori  poate  fLfâcută  din  sare  mai  puţin curată,
      sarea,  dar’  aparţin  regnului  mineral.  Aşa  d.   Poporul  nostru,  care  se  nutreşte mai cu samă   ori  chiar  amestecată  cu  materii  străine.
      e.  aminteşte  Berbeck  un  pământ,  care-1  mă­  cu  mâncări  din  regnul  vegetal,  ar  face  bine
   1   2   3   4   5   6   7