Page 3 - Bunul_Econom_1905_43
P. 3

Nr.  43        v                                      B U N U L  E C ON O M                                              Pag.  3

              Acţionarii  sunt  obligaţi  apoi  faţă  Duminecă,  Ia  22  Oct.  n.  c.  în  comuna    Intrasem  binişor spre apus  de soare
        de  societate,  ca  se  cultive  cânepă  pe   Veştem.  Din  acest  prilej  Veştemul  şi   când  obosiţi  de  munca  zilei,  bogate  în
        atâtea  jugăre,  câte  acţiuni  au  subscris.  jurul  întreg  a fost  în  mişcare.  Veştemul   roade,  am  fost  chemaţi la  masa comună
        Dacă  nu  o  fac  aceasta,  atuci  trebuie  îmbrăcase  haină  de  sărbătoare,  deoare­  întinsă  în  cea  mai  spaţioasă  a  pompo­
        se  despăgubească  societatea  în  propor-  ce  avea  să  primească  oaspeţi cu durere   sului  edificiu  şcolar.  Aci  dl  Chiica  ri­
        ţiune  cu  acjiile  lor.  In  anumite  cazuri,   pentru  a  neamului  înaintare.        dică  paharul  în cinstea comitetului aran­
        de  pildă  când  sunt -ani  răi  de  roadă,      Representanţii  Reuniunei  agricole,  jator  şi  îndeosebi  în cinstea  şefului  cer-
        direcţiunea  apoi  îi  poate  absolva  dela   dnii:  vice-pres.  I.  Chirca, secretarul Vie.   cual  al  dlui  Victor  Schieb,  totodată re-
        aceea  despăgubire.  .Membrii  însoţirei    Tordăşeanu,  membrii  din  comitat  R.      presentant  al  comisiei  economice  co-
        sunt  obligaţi  mai  departe,  de  a  cultiva   Simu  şi  Teodor  Andreiu,  au fost întâm­  mitatense,  Dini  Chirca  îi  răspunde  ve­
        numai  sămânţa  primită  dela  direcţiune  pinaţi  în  apropierea  comunei  Şelimbâr    nerabilul  paroch  I  Papiu, totodată  pre­
        şi  de  a  observa toate  recerinţele  pentru   de  ceata  călăreţilor,  în  frunte  cu  nota­  zident  al  comitetului aranjator  local. S ’au
        cultura  cânepei.                           rul  Aurel  Moga  ş:  cu  primarul  I.  G.   mai  vorbit  pentru  notarul  A.  Moga  şi
           ,  Membrii  aceia  ai  societăţii,  cari  nu   Ogrean,  dintre  cari,  primul,  în  cuvinte  primarul  I  G.  Ogrean;  pentru  comite­
        lucră  cum  se  cade  şi  cari  în  urma  lu­  calde  bineventează pe  oamenii, cari pen­  tul  Reuniunei  aranjatoare  şi  pentru băr­
        crului  lor  rău,  produc  o roadă  slabă de   tru  a  poporului  înaintare  jerfesc o bună   baţii  ei  binemeritaţi.
        cânepă,  aceasta  se  respinge  de  direcţi­  parte  din  viaţa  lor.                        Ar  fi  să  mă extind  prea  mult, enu­
        une,  iar  dacă  şi  anul  următor  produc       Sosiţi  la  şcoală  ne  găsirăm  în mij­  merând  pe  toţi  vorbitorii  şi  indicând  la
        tot  o  asemenea  roadă,  atunci  se eschid   locul  rftembrilor  juriului,  compus  din   sugetul  vorbirilor aproape toate  instruc­
        din  societatea  de  producţiune.           fruntaşii celor 9  comune  admise  cu vitele   tive  şi aparţinând  domeniului  economiei.
                                                    la  expoziţie.  Vicepresidentul  Chirca  ne
             Societăţile  pentru  cultura  cânepei                                                   Ziua  de  22  Oct. va  rămânea multă
        împuternicesc  direcţiunea  în  înţelesul   arată,  că  dl  president  Lucuţa,  împede-   vreme  pomenită  de  economii  noştri,  şi
        statutelor  cu executarea  tuturor  lucră­  cat  de  a  asista  la  expoziţie,  l’a  însăr­  lăudaţi  şi  premiaţi pentru  buna îngrijire,
        rilor  lor.  Direcţiunea  trebuie  deci  să  se   cinat  pe  d-sa  cu  conducerea  trebilor   ce  o  dau  vitelor  lor.
        îngrijascg,  ca  sămănatul  şi cultura câne­  expoziţiei  de  astăzi.  Expunând  scopul
                                                    urmărit  şi  datorinţa  ce  o  au jurii, roagă                      „Dela  agricola"
        pei  să  se  facă  în  timpul  prescris;  ca
                                                    pe  cei  de  faţă a  se  constitui.  Dl Chirca
        pământul  cultivat  cu  cânepă  se  aibă
                                                    e  proclamat  de  president,  iar’  secreta­
        mărimea  de  lipsă;  ca  roada  să  fie  asi­
                                                    rul  Tordăşeanu,  de  secretar  al  juriului.     e  o  m  U N i e  a  ţ i u  ni
        gurată  în  contra  elementelor  naturale;
        ca  cânepa  se  fie  frântă  şi  meliţată,  le­  După  aceasta  trecând  la  locul  expozi­              Dela
        gată şi pachetată în  regulă, ca să se poată   ţiei,  am  început  lucrarea  obositoare  a   „ReflPinnea de agricultură din c. Timiş"
                                                    luării  în  samă  a  vitelor  expuse,  o  lu­
        expeda  la  locul  hotărât: Intr’un  cuvânt:
                                                    crare  minuţioasă  aceasta,  ce  a  durat
        direcţiunea  trebuie  să  fie  la  înălţimea
        chemării  sale,  căci  la  din  contră  nu  se   aproape  4  ore.  Spre  cinstea  comi­ |  In  atenţiunea  societăţilor  de  lăptărie.
        poate  ajunge  la  nici  un  rezultat.      tetului   aranjator  local  şi  a  fruntaşilor   Comisiunea  centrală  pentru  va­
                                                    noştri  la expoziţie  representate  au fost
             Societăţile  singuratice  închee  con­                                            lorizarea  productelor  de  lapte  a  Reu­
        tract  cu  societatea  centrală.  In contrac­  cu  Vite  toate  comunele  admise.  E x­  niunei  de  agricultură  din  comitatul  Ti­
                                                    poziţia  însăşi  avea  aspectul  unui  târg
        tul  acesta  apoi  societăţile  singuratice                                            miş  în vită  şi  pe  calea  aceasta  pe  toţi
                                                    de  vite  bine  căutat  şi  bogat.  Materia­
        recunosc  dreptul  societăţii  centrale,  ca   lul  expus  a  aparţinut  mare  parte  rasei   membri  societăţilor  de  lăptărie  din  co­
        numai  ea  să  se  îngrijască ' de  vinderea                                           mitatul  Timiş  la  conferenţa  ce  să  va
        fuiorului  şi  ca  societăţile  singuratice  se   »Pinzgau«  înrueişată  cu  rassa  indigenă.   ţinea  în  19,  Noemvrie  st.  n.  în  locali­
        nu  poâtă  vinde  singure  nimic  la  alte   Ici  colea  şe  afla  şi  rassa  curată  »Pinz-   tăţile  Reuniunei  în  Timişoara.  In  con-
        firme  din  roada  lor  de  cânepă.         gau«  cum  şi  rassa  curată  ardeleană.   ferenţă  să  vor  aduce la cunoştinţă toate
                                                         Membrii  juriului  şi-au  împlinit  cu
             Petru  vinderea  fuiorului, societăţile   conştienţiositatea  datorinţa,  dovadă  că   ofertele,  ce  vor  sosi  pănă  atunci  la  a-
        singuratice  sunt  obligate  a  lăsa  câte                                             dresa  Reuniunei  cu  privire  la  valoriza­
                                                    la  judecarea  premilor  erau  aproape  cu
        2 %   proviziune societăţii  centrale.  Afară   lotii  de  aceleaş  păreri.  S ’au  împărţit în   rea  laptelui  respective  untului  pentru
        de  aceste  două  procente  trebuie  să mai   total  43  premii  în  valoare  de  cor.  200   anul  viitor  1906.  Să va încheia contract
        lase  încă  8%   agenţilor,  cari  mijlocesc   şi  anume  la  grupa  tauri premiată  a fost   cu  firma  care  va  asigura  valorizarea
        vânzarea.                                                                              laptelui  se(u  untului  pe  lângă  cel  mai
                                                    comuna politică  Bungard şi  Veştem pen­
             Deşi  pela  noi  pănă acum nu există   tru  frumoşii  tauri de  rassa curată  »Pinz-   favorabil  preţ.  Contractul  să  va  încheia   /
        societăţi  de  felul  acesta,  totuşi  am  cre­  gâu«,  La  grupa  vaci  premiaţi  au  fost:   pentru  un  an.
        zut,  că  nu  va  fi  de  prisos,  ca  se  le   3  proprietar  din  Veştem,  1  din  Mohu,  Cu  plăcere  registrâm,  că  la această
        cunoaştem  mai  de  aproape,  deoarece;     1  din  Caşolţ,  2  din  Bradu,  1  din  Bun­  conferenţâ  va  participa  şi  magnificenţa
        după  cum  am  zis  la  început  sunt  pe   gard,  2  din  Şelimăăr:  şi  2  din  Sadu;   Sa  Dl  Ioan  Şerban  directorul  domenii­
        cale dea se înfiinţa.  Astfel  apoi  se poate   la  grupa  junjnce  şi  tăureci:  2  din  Şe-   lor  statului  din  ministeriul  de  agricul­
        întâmpla,  ca  pe  ici  colea  se  străbată,   limbăr,  2  din  Boiţa,  2 diu Bradu,  4  din   tură  din  Budapesta.  —   Societăţile  de
        câte  un  agent,  care  se,  ne  recomânde   Veştem,  1  din  Talmăcel,  1  din  Caşolţ;   lăptărie  sunt  rugate,  a  nu  întră  în  le­
        înfiinţarea  lor,  fără  de  a  ne spune  toate   la  grupa  viţei  şi  viţele:  1  din  Bradu,   gătură  cu  vreo  firmă  străină  pănă  la
        recerinţele,  ce  le  conţin  statutele  so­  3  din  Veştem,  2  din  tălmăcel,  1  din   terminul  couferenţei.
        cietăţilor  pentru  cultura  cânepei.      Bungard  şi  1  din  Mohu;  la  grupa  oi        A dunări  generale.  In  20  Octom-
                                Ioan  Georgescu    şi  berbeci :  4  din  Boiţa,  3  din Tălmăcel  vrie  st.  n.  a.  c.  societatea  economică
                                                   şi  2  din  Sadu.                           din  comuna Fenlac  (c.  Timiş),  ca  des-  '
                                                        împărţirea  premiilor  a  fost  prece­  părţământ  al  «Reuniunei de  agricultură
        Expoziţia  de  vite din  Veştem.           dată  de  discursul  instructiv  al  vice-pre-   din  comitatul  Timiş*  şi-a  ţinut sub pre-
                                                   sidentului  Chirca  urmat  de  dl  T.  An­  şidiul  dlui  preot  gr.-or.  din  loc  Moisa
             Cu  câtă  însufleţire sunt îmbrăţişate   dreiu,  despre  prăsila  şi'  ţinerea  vitelor,   Babescu adunarea sa generală de toamnă,
        afacerile  Reuniunei  române  agricole  si-   ascultat  cu vie  interesare  de  obşte  după   la  care  a  participat  cea mai  mare parte
       biepe,  între  altele,  o  dovedeşte  şi expo­  ceea  exponenţii  distinşi  şi-au primit pre­  a  membrilor  luându-se  mai  multe  de-
       ziţia  a  15-a  de  vite  de  prâsilă,  ţinută  miile.                                  cisiuni  favorabile  pentru  popor.  In  nu­
   1   2   3   4   5   6   7   8