Page 4 - Bunul_Econom_1905_43
P. 4
P#«, 4 B U N U L ECONOM Nr. 43
mele rebniunei centrale de agricultură în şedinţa proesimă cu modul înfiinţă- NOUTĂŢI
din Timişoara a participat la aceasta rei unei societăţi pentru industria de casă.
adunare dl referent Nicolae lancu, în- 5 înfiinţarea unei societăţi de con-
fiinţatorul societăţii din Fenlac. zum cu ajutorul reuniunei centrale. ^Alexandri preamărit ds regina Carmen
Preşedintele societăţii, dl paroch 6 Procurarea hoarelor (găinilor) de Sylva. Regina României a aseris o oda dedi
Moise Babescu deschide cu un trumos soiu nobil prin intervenţiunea reuniunei cată memoriei poetului nostru V. Alexandri,
discurs adunarea făcând o reprivire asu şi valorisarea ouălor la hala de vân care va ii cetită la primăvară cu ocaziunea
pra activităţii societăţii în decurs de un zare şi aprovizionare: ; tVi. desvălirei statuei, ce s’a ridicat poetului în
an şi accentuând multele favoruri oferite 7 Abonarea de fo i economice şi faţa teatrului naţional din Iaşi.
de cătră reuniunea de agricultură din
înfiinţarea unei biblioteci poporale. *
Timişoara. Salută pe dl referent lancu Invitare. Duminecă, în 5 Noemvrie n.
Societatea să facă o rugare cătră
şi mulţumind în numele societăţii pentru 1905 Concert, dat de virtuosul în flaută Ro-
reuniunea de agricultură din Timişoara,
multele tavoruri, de cari membrii s’au M ulus M iilea absolvent al conservatorului din
ca această să intervină la m inisteriul
bucurat până acum, îl roagă că sâ bine- de agricultură pentru ca erariu l să Fraga, cu binevoitorul concurs al dlui Octavion
voiască a interveni şi în viitor pentru Murâşan (bariton}, Acompaniarea o va îngriji
spriginul societăţii. Dl lancu salută adu vândă posesiunea erarială in .m ărim e n mod bi nevoitor ştim. dnă Victoria Dr;=
de 20$ ju g ăre catastrale de lângă Mu-
narea generală în numele reuniunei cen râs pe seam a comunei cu un preţ mo Erddlyi, în sala „Transilvania1* din Orăştie.
trale şi doreşte a face mai multe pro
derat. Acest teritor constă cea mai mare - PROGRAMA:
puneri referitoare la programul de acti
parte din agru fertil şi ceva păşune, I. 1. Tulou: „Concert G.“ dl Miilea. 2.
vitate al societăţii pe anul 1906. Le ce şi câştigarea lui pentru comuna Fenlac Haydn: Arie din oratoriul „Creaţiunea**, dl
teşte mai întâiu raportul notarului şi Murâşan, 3. a) *** „Doină ardeleană**, b) Şpr-
casarului cari să ia la cunoştinţă. Pre va avea o mare însămnătate pentru des- bân: „Ciobanul**, arie pastorală, dl Miilea.
liminariul pentru anul viitor să primeşte voltarea comunei. II. 4. aj Kehler: „Serenada**, b) Ffirste-
cu puţine modificări votându-se nota- Fiind causa aceasta foarte impor nau: Seleoţiune dra „Lucia de Lammermar'*,
riului societăţii o remuneraţie anuală tantă să face rugarea imediat şi să predă
de 40 coroane ear casariului .o remu dlui referent lancu ca să binevoiască dl Milleq. 5. R. Miilea: „Despărţirea*1, dl Mu-*
neraţie de 16 coroane. a o substerne pe calea reuniunei minis răşan. 6 aj R. Miilea: Andante religioso d
trului. „Fautasie briliante**, b) W Popp: ,,La Tra-
Presidiul şi funcţionarii societăţii După resolvarea unelor cauze in viata“, vals de concert, dl M'llea.
cerându-şi absolutoriu li să votează mul- terne adunarea - abia seara târziu s’a ter Începutul la 8 ore seara. _
ţămita protocolară, ear dl paroch Ba Preţul locurilor: Loge â 4 persoane 10
minat.
bescu să proclamă cu unamitate de pre cor. Parquett I. 2'40 cor. ParquettXI, 1'60
Tot asemeneă a ţinut şi societatea
şedinte de onoare al societăţii. De pre economică din Maslak în 19 Octomvrie cor. Parquett III. ,1'20 cor. Parterre 1 cor.
şedinte executiv să alege notariul co st. n. a. c. adunarea generală de toamnă, Galerie 50 fii.
munal Ibsif Bingert, de vice-preşedinte ear în comuna iZâdani sa înfiinţat sub Bilete sunt de vânzare la librăria H.
Nicolae Vulpe teolog absolut şi Ioan Graef, şi sara Ia cassă.
presidiul harnicuirţ preot gr.-pr. Ni
Riştiu primar comunal, (Je notar. Iosif
colae Vulpe în zju% de. sf. Paraschiva
Kehre de cassar Ioan Oltean şi de o nouă societate economică din 50 Amnestio, generală a dat Majestatea Sa
bibliotecar Lazar Milos. tuturor funcţionarilor dela căile ferate, cari
membri.
In comitetul de şupraveghiere de La aceste 2 adunări din urmă vom în Aprilie 1904 intrând in grevă au refusat
preşedinte: Ioan Kessler, Savu Serdi- reveni. . .. să-’şi împlinească datorinţa in oficiu, ceea-ce
nianţu înv. gr.-or şi Iuliu Vulpe. a avut de urmare, că toţi au fost traşi în
Se ceteşte apoi program ul de ac Poveţe economice. ' cercetare şi mulţi din ei au şi suferit pedeapsă»
tivitate al societăţi pe anul viitor. *
La propunerile dlui lancu aduna C urăţirea pivniţilor um ede şi cu m iros • Buletinul econom ic» să numeşte o
greu de mucegaiu, să poate face în mo
rea hotăreşte următoarele: revistă nouă economică ce apare la Bucureşti
dul cel mai uşor şî mai ieftin, astfel: sub direcţia Dlui DrLG-Creangă. Abonamen
1 Societatea se va ocupa în viitor
cu cultura tutunului (tăbacului) a cărui Să închid mai întâiu toate ferestrile tul anual costă 40 Lei. Administraţia Strada
valorisare cu preţ bun va fi asigurată şi uşile, să astupă bine butoaile ori alte Doamnei 16.
din partea reuniunei centrale. Permisi vase ce sunt în pivniţă, apoi să pune
unea pentru cultura tutunului societatea în mijlocul ei 6 strachină ori o oâlâ de Deputat ucis. Deputatul şi advocatul
pământ cuprinzând 1—2 kilograme (după M ilan M ilosavljevici, a fost ucis Sâmbăta
şi o va Câştiga prin intervenţiunea re
mărimea pivniţii) sare de cugnă, ear trecută, pe stradă, în oraşul Szabadka, unde
uniunei.
preste ea să toarnă V2 1 litră de acid îşi avea domiciliul. Ucigaşul seu e un anumit
2. Infinţarea unei societăţi de lăp-
sulfuric ordinar adecă aşanumitul vitriol. Ulrich, şvab din o comună apropiată, pe care
târie, procurarea de vaci de rasa Bony-
h ad Sim m ental prin intervenţiunea reu Omul care face lucrul ăsta, îndată ce numitul advocat 1’ar fi sărăcit, vinzîndu-i Ia
a turnat vitr.olul, iese din pivniţă şi. în licitaţie întreaga avere, Ucigaşul a mers sin
niunei şi pe lângă condiţia de a plăti
preţul vacilor în decurs de 3 ani pe chide bine uşa'; căci dacă ar rămânea gur la judele de instrucţie şi a denunţat fapta
prea multă .vreme acolo, s’ar îneca de sa. M ilosavljevici a fost ales Ia alegerile din
lângă o camătă de 4% . Societatea va
trimite 2 delegaţi la conferenţa socie gazul ce să răspândeşte din sare şi urmă deputat în cercul electoral Xitel, cu
tăţilor de lăptărie, ce să va ţinea Ia 19 vitriol program liberal, aducând astfel la cădere pe
Noemvrie în Timişoara. După doauă ceasuri, vremea ce-i candidatul naţiotaal din cercul acesta.
trebue gazului ca să lucre, să distrugă
3. Procurarea articolelor economice mucegaiul, să deschid toate găurile, fe Mare dulce. Toată lumea ştie că apa
(sămânţe de trifoiu, lucernă, cucuruz etc. restrile şi uşile, ca să iasă gazul, apoi mării e sărată. Altfel vor gândi însă heringele
apoi tărâţe, viţă de vie, altoi, şi maşini să mătura bine pâreţii şi pe jos, şi piv din aprppiarea de Barby (districtul Magde-
agricole de tot felul), să se facă şi în niţa e curată. Mijlocul ăsta să potriveşte burg — Germania, unde de curând â naufra
viitor împreună şi să se comande la re şi la casele cari au stat mai multă giat un vapor care ducea nu mai puţin decât
uniune, care va face preturi moderate. vreme închise şi au miros greu şţ sunt 40 de vagoane de şocoladă. /
4 Comitetul societăţii să se ocupe umede.
F Ă R Ă S T A T O R N I C I E NU S E P O A T E F A C E N I M I C D E S E A U A l