Page 5 - Bunul_Econom_1905_43
P. 5

Nr.  43                                             BUNUL/    E C O N O M                                             Pag  5

           '  P r o d u c ţiu n e a   a u r u lu i  f t  arg in t­  (Sadu)  I.  Fanea,  notar  (Tălmăcel),' Teodor
                                                                                              Dum.  a 20-a  după  Rus ilrr, ev.  6 dela Luca.  jţl.  3, v. 9.
       iu lu i  în   19 o4.  In  anul  1904  s‘a  scos  din   Andr^iu,  grădinar  (Sibiiu)  I.  Roman  paroch
                                                                                                                          '  • - .   ——
       pământ  după  -datele  directorului  dela  mone-   Tălmăcel)  fiecare  câte  1  corâană;  loan  Dru   D n m  23  Ap.  lacob fir. Di  5  Etnenc
       tăria statelor unite nord-americane  Mr. Roberts   hora,  paroch  şi  d-na  Ana  Drohora  (Boiţa),   Luni  24  M.  Areta  6  Leonard
       16,793,419  uncii  de  aur în valoare de  coroane   Nrcolae  Vlad,  par.  şi  d  na  Ana  Vlad  (Şelim-   Marţi  25  M.  Marcin  7  Engelbert
                                                                                              Mere.   26  (f) M .  Dim itrit  8  Gottfried
       1,398,722,800.  şi  arg>int  168,493,538  uncii   băr)  Vasile  Muşoiu notar, şi  d-na  Veturia JVlu-
                                                                                              Joi  /  27  M.  Nestor      9  Teodor
       la  valoare  de  871,400,800  Cor.  După  prezi­  şoiu  (Bungard),  Teodor Stoia înv. şi d-na Ro-
                                                                                              Vineri  28  M.  Teienţie   10  Andreiu
       cerea  lui  Roberts  amil  1905  va întrece  pro-   zalia  Stoia  înv.(Veştem)  fiecare  câte  5 0 bani;   Sâmb  29  M.  Anastasia  , 11  .Martin
       ducţiunea  anului  precedent  cu  10®  Mii. Cor.   Nic.  Eft.  Ursu,  înv.  (Bradu)  ; 60  bapi;  loan
       Africa  şi  Astralia  produc  din  ah  în  an canti­  Papiu,  paroch,  Konkoly  Istvân  şef  de  gară   Redactor  resp.  ADRIAN, CRISTEA
       tăţi  tot  mai  mari 'de  metale  nobile.   v (Veştem).  Demetriu  Bunea  paroch (Sadu) fie­
                          .  ■*.   '        '->■ v  ,
                                                   care  câte  40  bani; Sicnion  Bajteş,  Apa  Balteş
           .  Deschiderea  graniţei  regatului  saxon   (Baad),  Arsenîu  Nedeicu,  înv.  (Tălmăcel)-  fie*
       pentru  importul  de  vite  din  Austro  Ungă-1  care  câte  300  bani;  I.  Chircâ  v.  preş.  »Reun.
      .  ria.  Din  Berlin  să  scrie,  că.  .ministrul  de  in­  agric.*  (Sălişte),  George  Dan,  ec.  şi  G.  Com.
       terne  saxon  a  permis  importai  de  vite  de   Ursu,  ec.  (Bradu)  Teodor  Ţecşâ  (Bungard)
       tăiat  pentru  abatorul din Annaberg;, prin punc-r   fiecare  câte  20  bani;  Rom.  Simu,  înv.  pens.,
      • tul  Weipert  al  graniţei  austro  saxone  sub   d-na  Maria  Simu  n.  Simoncat  înv.  (Oriat)  şi
       condiţiunea,  că  vitele  să  fie  transportate  cu   Vie. Tordăşeanu, secret.  »Reun. rom.  agricole*   '■<i In  Cugir (Kudzsir)  eom. Hunedoarei
       trenul  şi  să  , între  numai  întro  anumită  zi,   (Sibiiu)  .fiecare  câte  10  bani.  se  află  de  vânzare  - ■ ....      '
       adecă  Vinerea.       >                                                                 un  taur  rasă  Pinzgau
        /■■ '   -x   .■   '  *  ,      ■■   '  ■■■      Însoţirea  fabricanţilor  de  cârnăţării
             Sădirea  pomilor.  Sunt  şi  azi  încă  pă­  din  capiti^..-:»’#.r?aMb!!eişat  cu  o  rugare  mmis-   curat,  de  1 */?  ani  foarte  frumos  şi
                                                   truiui  de  agricultură,  ca  să  dea  permisiune
       reri  difei ite ^despre  întrebarea  când  este  tim­
                                                   să  se  impoarte  pentru  piaţa,  Pestei  porci  din   .   s   bine  desvoltat.
       pul  cel  mai  potrivit  ca  să  se sădească pomii.   Italia,  deoare-ce  îmbiarea  (oferta)  fiind  foarte
       Unii  susţin  că  toamna,  alţii  că  primăvara.  E   mică  preţui  este  foarte  urcat.  Ministrul’â răs­  D oritorii  de  a l  cum păra  *sâ  se
       cunoscut  că  ia  creşterea  pomilor  joacă, mare   puns  însă  în  tnod  negativ.  Este  ştiut  că din­
                                                   tre  ţările  mărginaşe  cu Austro-Ungaria  numai   adreseze  la  subscrisul   i  (  t:f
       rol  umezeala  pământului,  deci  la  pământuri
                                                   Sîrbia'are  drept să  impoarte  porci  îb Austro-
       tnai  uşoare  şi  climă  mai  stâmpărată  să  re-
                                                   Ungaria,  celorlalte  state  le  este  închisă  gra­         â v i i H .   B m i m .
      '  comandă  Sădirea  de  toamnă,  pecâhd  Sri ţinu­  niţa  sub  pretextul  de,  roijlop  preventiv sa­
       turi  maj  reci  şi  unde  pământul-este mai greu   nitare  trase  de  păr.   '
       adecă  mai  lutos  să  recomandă  sădirea  de
       primăvară.                                            Glume  americane.
            „Toamna  trebui  sădiţi  pomii  când  în­
       cepe  să  cadă  fiunza.  Dar  dacă  dau  ploi  reci   Glume  americane.  E a:  De  câte  ori  mă
                                                   sărută  bărbatul  meu  trebue'  să  ţip.  Amica
       şi  chiar  zăpada  cum  s’a  întâmplat  în toamna
                                                   ei:  De  aceea  eşti-în  timpul  din  urmă  aşa
       asta,  atunci--este  mai  ormztîlt  să  se  aoaiqp-   de  reguşifâ.         '   '.
       sSdirea  până  |a  primăvară.    -   ■                                                       De  vânzare
                                                        E l:  Da  cei  doctore  de.  faci  faţa  aşa
                                                   desperată I Doară  ţi-a  murit vr’un  pacient ? —
       '     G e o g ra fia ’  ia d u lu i,  in   lumea  asta   Doctorul:  Nu  aia,  dar  am  dat  eri  unui  mor-   se  află  în  comuna  LANCRĂM
       roate  lucrurile  sunt  posibile  a  vrut  să  dove­  bos  din  greşală  medicină  rea  în  urma  căreia   6 0  0  măji  metrice
                                                   in  puţine  ziie  să  va  face  sănătos.
       dească şi profesorul  catolic Bautz din  Munster^
       cate  cercetârtd ya  ajuns>  ia  următorul  resultat;   Guvernanta:  Iohn,  cine  a  fot  omul  cel   MT* VABZÂ  CU  C i^B^lN l,
        »că -iadul  să  compune  din  patru,  reservoare   mşi  înţelept ?  —  Iohn:  Solotnon.  —  Guver­
                                                   nanta :  Bine!  şi acum  numeşte-mi  şi  pe femeea
        mari  suterane  destinate  pentru  recepţia  su­
                                                   cea  mai  înţeleaptă.  —  Iohn (indoelnic):  Dacă   0  căpăţină  are  gJeutate  de 3 —6  kgr..
       fletelor.  Acestea  sunt:  1)  Sinul  lui  Avram,
                                .     '   '  '     voiu  zice  că  mama,  atunci  te tnînii Dta.  Dacă
       care  ătă  acum  gol  ;  2)  Purgatorul;  3)  rezer-   voiu  zice  pâ  Dta,  atunci  să  minie  mama.  1  m.  metrică  cu  preţ  de  16  cor.,
       voarul  peritru  copii  nebotezaţi  şi  4)  iadul   -                 \ ş-r  ..   a: •  •'        apoi  10.0  măji  metrice
        propriu  zis.  Urmează  apoi  desvoltârea  acestor
                                                   ■ Tergurile  din  Ungaria, Transilvania  şi  Banat.
        deducţiuni  »ştienţifice«.  —   Cine  ar  fi  crezut                                   m - VARZĂ TĂIATĂ  ŞI  TESCUITĂ  ÎN B0|I - P i
       ca  în  anul  1904  să  mai  poate  cineva  ocupa    Dela  23—29  Octomvrie  v. 1905.
                                                                                               numai  cu  sare  şi  cu  miros  plăcut.
       icu  astfel  de  chestiuni?   ,             Dum    ,23  Budapesta  Canija  turceasca. Jom-
                                                               bolis  Morisdorf,  Teaca.  T'eiuş.    1  majă  metrică  costă  24  cor.
             La  fondul  de  2 0   bani  al  »Reuniunei   Luni  24  Sacul.  Şomortin.
        sodalilor  români  din  Sibiiu*  pentru  cumpă­  M arţi  25  Drag  Cendţi  mic.  Cubin.   Doritorii, de  â  cumpăra;  — — .------
                                                    Mere.  26  Dobra  Făget, Năsăud.   r  .       \ 1                 . ,         •  ‘  ■  1
        rarea  unei  case  cu  hală  de  vânzire  dift  pri-                                       r-  -           să  se  adreseze  la
                                                   Jo i    27  Bălcaciu.  Beiuş Qacova Csik-Szt-
        legiul  expoziţiei  de  vite  aranjiată  de  »Reu­
                                                           .   Mârton .'Şomcuta  mare.
        niunea  română  de  agr»  din  comit.  Sibiu»  în   Viner  28  Taşnad.                           Nie<3LAE  PETRAŞeU  I. Todor
        Comuna Veştem, s'au făcut următoarele dăruiri:   Sabm  29  Baghion.  Bodon.  Cianadul  ma­         LANCRĂM  (Lâmkerek)  Nr.' 280
        Aurel  Mo'ga,  notar  (Veştemj  2  cor.;  Victor       ghiar  Covasna.  Gyoma  Mănăs-              posta:  Szâszsebes,  com.  Sibiiuţui.
                                                               turulung. Mercurea. Murăş-Oşor-
        Schieb  prim-pretor  (Cisnădie),  Petru  Indres,
                                                               heiu.  Şercaia  Şeica  mică.
        dolar,  (Boiţa)  Demeteriu  Zăvoiu,  proprietar
                                                                    Nu  există                             ■ ■■■■.■
                                Seminţe  agricole  şi  de  grădină  mal  bune  şi  mai  recomandabile

                                                      ca  acelea,  care  le  expediază  de  28 ani          f
                    MAUTHNER  ODON  1-urnisorul  Curţii  Regale  in  BUDA-PESTA.

                                Cancelaria  fi  depositeie;  Str  Rottenbiller  33.  Localul «t<s -vânta^e:  Sţr.  Andrăasu  23-
                                             Catalogul  ilustrat,  de  226  pagini,  se  triaute  la  cerere  g .at ’it  a  fraa -o:  '   : ■
   1   2   3   4   5   6   7   8