Page 1 - Bunul_Econom_1905_44
P. 1
Anal VI. Orăştie (Sz&szVâro»), 12 Noemvrie n. 1805 Nr. 44
REYISTÂ PEHŢRU AGRICULTURA, INDUSTRIE $1 C0MERC1U
ORGAN AL: „Reuainmi Economice din Orăştie" şi Jonninnii române de agricultură din comitatul Sibiiu 1 ui“
ABONAMENTE: ' ' V ^ ' Â ' F A R E V - ' INSERTIUNI:
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după. tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România şi,străinătate 15 lei pe an. în flecar© D um inecă. Abonamentele ? t inserţiunile se plătesc . înainte.
Economia Americei. de zâhar în câte trei ani, în California în proprietatea farmerilor în anul .1900,
de pildă se pot Cultiva şi câte 10 ani a fost de 294.479,230 hectare.
dearândul pe unul şi acelaşi loc şi dau Din datele aceste statistice să poate'
Astăzi, după-ce. şi din economii 0 roadă anuală de câte 300 mâji me uşor socoti, cât pământ liber mai au
noştri mai mulţi au început a emigra trice la hectar. încă Statele-Unite din .America şi că
în America, credem că nu va fi de pri In părţile de cătrâ răsărit, pământ prin urmare să înşalâ tare aceia, cari
sos, ca să cunoaştem mai de-aproape tul e parţelat ca şi la nci între economi cred, că roadele de dincolo de Ocean
şi economia ei. Aceasta cunoaştere o
(farmeri), cari şi-l lucră fără cheltueli 0 să să împuţinezi în viitorul cel mai
credem de folos nu numai pentru fie prea mari cu ajutorul membrilor din apropiat.
care cetitor, care doreşte să-şi înmul- familie, pe când în' părţile de cătră
ţască cunoştinţele din lumea nouă, ci meazăzi şi apus se. află domenii mari In anul 1900 cultura bucatelor din
chiar şi pentru aceia dintre viitorii emi de ale statului şi aristocraţiei, cari se Statele-Unite, a cuprins următorul te
granţi, cari trecând dincolo de Ocean, lucră mai cu samă cu ajutorul aboru- ritor:
voesc a să aplica acolo ca lucrători cu lui şi al electricităţii. Grâul 17,197,647 hectare sau 26*4%
ziua la economia câmpului. săcara 644, Ol6 h. a. sau 1%, orzul
In America pe cele mai multe lo 1 171,299 ha sau 18% , o v ăsu 1
Deoare-ce în America pănă acum
curi nu să schimbă cultura bucatelor 11.074,344 ha. sau 17%, cucuruzul
nu s’au preşf îmbulzit mulţi la economie,
an de an ca pe la noi, ci acolo sunt 33,719,495 ha. sau 51 ’8%, hrişcă
din cauză că se aflau alte izvoare mai
bogate de câştig, cultura bucatelor acolo ţinuturi, în cari câte 20 de * ani dearân 258(167 ha, sau 04% , iar cartofii
să face numai în pământurile cele mai dul să cultivă pe unul> şi acelaşi pământ 1.056,679 h. sau-1’6%.
bune, cari pănă acuma nu sunt stoarse tot grâu, iar cucuruzul se cultivă şi câte Lângă teritorul de mai sus, este
de loc, ear cele mai rele şi sterpe sunt 50 de ani pe unul şi aeelaşi pământ de a să mai adăuga încă şi cel cultivat
lăsate pentru păşunatul vitelor. fără de a să mai gunoi vr'odată locul. cu tâbac, bumbac şi fânaţele. Aceste
Dar aceasta nu e pretutindenea După datele statistice publcate în din urmă s’au estins pe un teritor de
într’un fel. In părţile de cătrâ răsărit anul 1900, Stfatele-Unite din America 15,843,276 ha., tabacul peţ 240,789 ha.
de pildă, unde au descălecat mai în- mai au încă un ţeritor liber al lor de iar bumbacul de 9.798,987 ha.
tâiu Europenii, se simte deja lipsa gu- 371,119,340 de hectare, care nu este După număratul poporului din a-
noitului, deoarece pământul a început împărţit între farmeri, ci să dă numai nul 1900, pe teritorul Statelor-Unite
a nu mai da roade îmbelşugate, pe în arândă, La aceasta mai e de a să ah fost 4.564,641 economii indepen
când în cele dela apus şi meazăzi pă adauga încă domeniile (pământurile) sta dente (farme), cari au cuprins laolaltă
mântul dă roadele cele mai îmbelşugate. tului de pe un teritor de 62,620,714 un teritor de 623.218,619 acre (252.
Aştfel pe când la noi şi în pământurile hectare (un hectar face aproape 2 ju- 315,230 hectare), veniadu-se pe fiecare
cele mai bune abia să pot cultiva napii. găre catastrale). Pământul, care s’a aflat econmie câte 137 acre sau 55% hectare.
F O I fA beşte gerul; ear dacă ai beut mai mult, ra putere? Nu, el e numai un fel de biciu, care
chiul în loc să te fi încălzit, îţi alungă căl face pe om să-’şi opintească puţînica şi obo
Rachiul. dura din trup şi te -slăbeşte. Uite colo, în sita lui putere. Rachiul nu te întăreşte; din
marginea drumului, un om îngheţat de frig potrivă te slăbeşte căci te sileşte să faci şi
(de loan Georgescu).
e mort. Da! a beut rachiuri să se încălzească ceea-ce ’ţi-e peste puteri. Şi ce poate calul,
Rău bă înşeală cine crede, că şi-a găsit l’ă cuprins pe drum oboseala, l’a răsbit care în loc de hrană capătă bice, aceea o
pretin în fiecare om, pe care-’l vede zîtnbin- şi a Îngheţat acolo unde s’a trântit. poate şi omul, care ţine să se întărească
du-’i şi făcându-i toate pe plac. De cele mai — »Eu te întăresc! zice rachiul cătră cu rachiu.
multe ori însă omul căre-ţi face ochi dulci şi muncitorul obosit, care se întoarce seara acasă. — »Eu te vindec!» Uită-te Întro apo-
te încântă cu vorba, ţi e duşman întocmai ca »Vino şi bea un rachiu şi te vei simţi ca tecă. Eu sunt aşezat vn sticle alături cu cele
un câne, cc să bucură pe lângă tine, ca să întinerit.» E adevărat! Radiiul te face săţ’-i lalte doctorii. Tot aşa de bine să pot lăuda
nu bagi de seamă, că vrea să te muşte. încordezi puterile, dar’ cum I Aţi văzut cum şi otrăvurile; şi ele sunt aşezate prin sticle
Aştfel de pretin al omului este şi rachiul să opinteşte calul obosit, să tragă căruţa pe alăfuri cu doctoriile din apoteci. Omul e ro
— »Eu te încălzesc!» zice rachiul cătră bie deal şi nu poate? Cărăuşul îi trage atunci bul boalelor şi n’are încătrâu: trebuie să ia şl
tul drumeţ,, caro tremura de frig iarna — »Eşti câte-va bice, şi calul se opinteşte şi pleacă doctorii câte-odată, Dar precum doctoria ţi-să
Îngheţat şi nu poţi merge mai departe? Vino înainte. Şi earăşi stă şi din nou îşi primeşte dă cu măsură, aşa ar trebui să luăm şi ra
bia un rachiu şi te vei încălzi şi vei pleca din porţia de bice, şi( earăşi pleacă. Ce credeţi, chiul, cu măsură, puţin de tot, şi num^i câad
crâşmă cu puteri întărite?» E adevărat! Ra biciul a dat calului *putere, ca să scoată că ne-ar zice doctorul. Asta, ar mai merge, deşi
chiul te-a încălzit, dar câtă vreme? Frigul te ruţa în deal? tot rău ari fi, căci rachiul .este şi rămâne p
cqpiinde acum şi mai tare şi sâmţî, că te răs- Aşai şi omul cu rachiul, li dă rachiul otravă chiar şi luat ca doctorie. ,
