Page 2 - Bunul_Econom_1905_44

Pag. 2 B U N U L EC O N O M Nr. 44

După-cum arată ,datele statistice în după cari urmează în părţile mai des­ luni: Ianuarie şi Februarie, ba pe unele
cei din urmă 10 ani, s’au împărţit din pre mează-noapte, Germanii, Slavii, Ita­ locuri şi numei câte două săptămâni,
domeniile statului (public land) între far- lienii ş. a. aşa că prin Martie şi Aprilie, une-ori
meri 58,545,176 acres sau 23,702,500 Farmele se pot cunoaşte din de­ este o căldură aşa de mare, cum e pe
hectare în urma legii »homestiad«. părtare, dacă sunt de ale Germanilor, la noi în puterea verii: atât cădura, cât
Preţul economiilor cu cele apar­ Englezilor sau Americanilor, deoarece frigul au o putere mai mare ca pe la
ţinătoare de acelea, a fost' socotit cu cei dintâiu de regulă îşi fac casele noi. Astfel în capitala Nev-York este
următoarele preţuri: mai frumoase şi grajdurile mai simpltj. peste vară o căldură aşa de mare încât
. „ Preţul pământului şi al edificiilor Muncitori (zileri) în ecouomie abia mor foarte mulţi oameni de insolaţie,
economice 13,279,252,649 dolari sau se află la 2 milioane. Intre aceştia nu iar iarna în luna lui Ianuarie şi Februa­
, 66,396,263,245 coroane; preţul maşini­ sunt socotiţi Negri, Chinezi şi Japonezii rie este un ger aşa de cumplit, ca şi
lor economice 494,247,467 dolari sau în statele mai despre meazâ-zi, pe cari în Rusia de mează noapte.
2.471,237,335 coroane, iar animalele atât Americanii, cât . şi Europenii îi pri­ 'Ioan Georgescu
de economie au fost socotite cu 2 208, vesc ca pe nişte oameni de al doilea
767,573 dolari sau 11,043,837,865 co­ rang şi astfel nici nu mâncâ cu ei din-
roane sau toate laolaltă 80 miliarde tr’un blid şi Ia o masă.
coroane. Preţul unui hectar de pământ Plata muncitorilor de economie se Poveţe economici pentru Ndemvrie.
a fost socotit atunci cu 316 coroane. urcă pe zi dela 1%— 1% dolar (6—7
Starea vitelor în Statele-Unite la coroane) şi pe lângă aceste mai căpătă
anul 1900 a fost următoarea. şi mâncare regulată. La caz când lucră Pe timp frumos poţi sădi în gropi
cu mâncarea lui capătă cu o jumătate cu pământ bine scormonit. Sapă gropi
Cai 13,537,524 capete în preţ de
3.015,016,455 coroane sau 222 corone dolar mai mult. Femeile capătă cu o pentru pomii, ce voieşti ai sădi în pri­
de cap, vaci cu lapte au fost 16,292,360 jumătate de dolar rriai puţin ca bărbaţii. măvară. Sapă gropile largi şi afunde,
capete în preţ de 2.567,033 coroane Copii mai mărişori încă pot câştiga pe ca apoi peste iarnă să poată lucra cu
timpul . săpatului napilor de zahar câte succes apa, neaua ^i gerul la înbunătă-
sau 157 coroane de cap, alte vite cor­
nute 27,610,054 capete în preţ de 4—5 coroane. Un lucrător cu carul şi ţirea, la frăgezimea pământului. Cură-
3,441,915,410 coroane sau 124 coroane ' cu vitele lui poate câştiga pe zi câte ţeşte pomii de coaja scorţoasă, de muşchi
de cap, oi 41,883,065 de capete în preţ 3 dolari (15 coroane). şi de rugină, pentru că prin aceasta
Schimbarea sau rotaţi unea bucate­
de 612,348,227 coroane sau 14 06 co­ lor pe agrii e cam aceeaşi ca la noi: lucrare stârpeşti o sumedenie de in­
roane de cap, porci 38,651,631 capete secte, viermi şi ouă de ale lor atât de
în preţ de 849,187,837 coroane său 1 cucuruz, 2 plante de sapă, 3 grâu, primejdioasă pentru pomi; iar ca aceasta
sau orz, ovăs sau săcară cu trifoiu, 4 lucrare să aibă şi mai mare folos, spo-
21 coroane de cap.
fânaţ până când se face iarbă destulă^ ieşte trunchiul cu zâmă de var ames­
Numărul poporaţiunei econmice a şi bună, apoi să lasă pâsunat pentru tecată cu peatră vânătă balegă şi sânge,
fost la anul 1900 de 8,385,634 suflete, vite, după aceea iârăs să ară şi să sa- Prin aceasta spoială aperi totodată şi ,
dintre cari 7,717,492 bărbaţi sau 91 •92% mânâ cu bucate. altoit mai tineri de stricăciunile epuri-
şi 678,142 femei (lâdy) sa 8 02 %. Peste Clima în America e tare schim- lor. Sapă cu grije în jurul pomilor şi
tot luat în America sunt mai puţine băcroasă. Primăvara lipseşte cu totul, întrupeaze în pământ gunoi putrăd. De­
femei ca bărbaţi, cu deosebire la eco­ Vara e tare călduroasă şi secetoasă, părtează crăngile uscate şi rătează cu
nomia câmpului. Ce se ţine de celelalte aşa că bucatele să seceră şi îmblătesc un toporaş pe cele prea dese, călărite
ocupaţiuni, Americanele stau alăturea în câmpul liber, unde au şi crescut. una peste alta, ca lamina căldura şi aerul
cu bărbaţii lor ca profesoare, doctoriţe, De aceea pe asemenea- locuri bucatele să poate lucra cu succes la desvoltarea
advocatesc ş. a. se udă pe cale măestritâ cu ajutorul mugurilor roditori Tăietura fă-o totdea­
In partea de cătrâ mează zi, eco­ apelor din apropiere. Toamna e tare una pezişe ca să se poată scurge apa
nomii din America sunt după naţionali­ lungă şi une-ori nu ninge până prin de pe ia şi apoi încât numai să poate
tate mai cu samă Englezi şi Francezi, Decemvrie. Iarna ţine numai câte două să o şi ungi cu ceară de pomi,

Dar aşa cum îl iau ţăranii, după pove­ • Uită crâşma, pe vecinii şi cunoscuţii tăi, cum Să întrăm acum într’un spital. Cela de
ţele babelor, ba pentru vătămătură, ba pentru cântă şi râd I Eu te fac să-ţi uiţi de grigi şi colo e răcit într’o beţie, iarna, şi acuţna su­
dureri de inimă, ba pentru jungheturi şi câte năcazuri! Cine are gânduri multe, vină la fere de reumatism, cela a căzut eşiud din-
altele, asta e peste măsură de rău. Lasă că crâşmă să le uitel* Adevărat, rachiul poate tr’o crâşmă şi ş’a frânt piciorul, ăsta de aici
rachiul luat cât de puţin nu poate ajuta, decât aduce veselie între pretini, dar’ ce e atâta are o boală de rinichi din pricina beţiei. Şi
la anumite boale, dar nu la toate; apoi ce . lucru pe lângă relele câte Ie aduce. câţi alţiil Jumătatea bolnavilor din spitale au
poate să-ţi ajute bunăoară chinina, dacă ai lua Dacă intri într’o temniţă şi întrebi pe fost aduşi aici din pricina rachiului.
deodată câte patru <>ri -c nci grame în loc de unul, care ’şi-a omorît femeia, cine la adus Eată cum te învesăleşte rachiul 1 Iţi perde
unul, cum zice doctorul? Ce să-’ţt ajute un aici? Iţi răspunde: rachiul. Cela de, colo a banii, cinstea, sănătatea şi mintea — Te duci
litru de rachiu, în carele babele ţi-au mai ; aprins casa Unuia, cu care se duşmănea. Cine ori la spital,, ori la temniţă, ori la casa de
pus, piper ardei,u şi pgmânt din vatra focu­ l’a îndemnat la asta! Rachiul! In beţie să fac nebuni. '
Cine *e cuminte îşi cunoaşte pretlnii.
lui şi fel de fel de burueni cu zlmuri tari şi omorurite, furturile, hoţiile, aprinderile de case
Cine are-cap să Snţăleagă, va pricepe,” ce pre-
otrăvitoare? După un litru vine alt litru şi nesupunerea la legi. Câte certuri între bărbaţi
bietul bolnav toată ziua e beat, şi dacă beţia şi femei, tot în beţie prind aripi, câte duş­ tin bun e rachiul. Slobod e să facă cine ce
îi tâmpeşte sâmţirea el crede, că i-au perit mănii, câte uri, câte nedreptăţi şi rele tot la vrea, dar’ să nu uitaţi, că fiecare seceră numai
durerile! Durerea poate să piară, dar’ răul, beţie să nasc. * aceea, ce a sămănat. Cine crede în rachiu, o
păţeşte mai curând sau mai târziu, căci răul,
rădăcina boalei rămâne; boala vine din nou. Haid să întrăm într’o casă de nebuni.
să răsbună, ori îşi va perde mulţămirea şi
Nu cu rachiul o scoţii Câţi ţărani nu ajung Uite pe acela de acolo l’a adus rachiul aci,
liniştea casei,-'bri îşi va perde vremea şi munca
la urmă în spital, bolnăviţi, prăpădiţi, şi nu­ vezi-1 cum tremură din tot trupul şi să uită
şi va ajunge pe drumuri, ori cinstea sa şi a
mai atunci să duc la doctor, când boala lea tot în pod. Prea a căutat yeselia rachiuluil
familiei, ori va ajunge în casa de nebuni sau
întrat în toate oasăle şi nu li şă mai poate Sunt pline casele de nebuni, de oameni, cari
în temniţă.
scoate. »Eu te înveselesc!* zice rachiul. — ş’au perdpt mintea-din prea multă beutură.