Page 4 - Bunul_Econom_1905_44
P. 4
Pag- 4 B U N U L E C O N O M ■- Nr. 44
— ! .1 j . |---------------------------:— T-T — 1-------------------------------- H
numai cât aceasta este de durată lungă, perea copitei, asurzire etţb.. cari pretin bricâ. Unui dintre cele mai mari ne
ţine' tpt timpul mistuirii contribuind' deau o cură îndelungată şi adesea fără ajunsuri pentru meseriaşi îi formează,
astfel la întărirea musculaturei şi poten succes. legea industrială din 1884, carea în a
ţând circrilaţiunea sângelui. Acestea sunt mijloacele, cari ne ei liberalitate di voie comercianţilor
Din cele amintite mai sus urmează stau la dispoziţie poate pentru a o în cu marfa de plugărie etc., să poarte
că faţă de urcarea constantă a pre locui, poate pentru a împedeca o urcare meseria de cojocărie şi «câbâniţerie**
ţului .cărneL nu puiem rămâttea iridite- insuportabilă a preţului cărnii, până la (şucari) pe lângă aplicarea unui con
retiţi, trebue căutate parte' mijloace alte împrejurări mai favorabile econo ducător d e, lucrătoare (Werkfiihrer). In
pentru a o înlocui, parte trebue să ne mice în ţara noastră.1 această direcţie mare vină poartă şi
îngrijim ca preţul prea ridicat să nu o ' ' Traian larca unii din măestrii noştri scăpăţaţa, , cari
facă inaccesibilă pentru muncitorime. ■ stud. med. veter. pentru sume bagatele primesc câte un
In împrejurările actuale 2 căi ne pot perde vară ca învăţăcel pe câte 1 —2
duce la ţintă, sau închidem graniţa ani, pe cari apoi eliberându-i calfe, după
pentru export sau înlesnim importul, câştigarea, tot pe cale strâmbă, a do
închiderea graniţei numai cu mare greu ' Serate de-ale meseriaşilor romîai. cumentelor despre praxa de sodal • şi
tate o ar putea realisa, având aceasta ■ ■ . "Vv ;-V: v după câtva timp, petrecut pe sate ca
uftnări rele prin ruperea legăturilor cu cârpaci, îşi scoate concesiune şi se a-,
străinătatea, afară de aceasta nici lipsa, joi în 26 Octomvrie n, c. «Reu şeazâ ca ^maistor* la oraş, unde face
internă nu e aşa mare ca şă ne gân niunea sodalilor români din Sibiiu« şi a concurenţă maestrului onest şi cu praxa
dim la acest mijloc radical. Mult mai ţinut a 10-a şedinţă literară sub con recerută. , Alţ inconvenient e şi obi
recomandabilă e înlesnirea importului. ducerea prezidentului Vie Tordăşianu ceiul rău, că măesrrii cu 2—3 copii,
Aici ne aflăm în faţa pericolului de a şi în fiinţa de faţă a 110 oaspeţi. pe aceştia îî ţine tot la meseria pur
ne infecta vitele noastre prin vite 'im Din sumarele' şedinţelor admini tată de el şi nu-i dă la altă meseria
portate. Pericolul acesta e uşor de de- strative, cetite de notarul St. Duca, afla- poate mai rentabilă şi în fine, că la
lăturat, nu rămâne de cât să se acoarde tam îmbucurătorul fapt, că în cursul meseriile aţa zise «nemţeşti« cum e
favoruri numai vitelor destinate pentru lupei Oct. s’au încheiat 4 căsătorii între zidâri,, lemnari, tinchigii, lăcătari, bru
tăiere. Aceasta ar avea urmări binefă- membrii corului Reuniunei. La actul tari etc., nu se aplică băieţi de ăi no
cătore asupra vitelor noastre, cari şi cununiei acestora corul Reuniunei, sub ştri. Reuniunea din Lugoj, conştie de
de altfel în urma. secetei din anul acesta, conducerea harnicului dirigent Candid acestea neajunsuri şi a propus să creeze
unele locuri şi în anul' trecut, s’au îm Popd\ a executat cântările ocazionale. »consorţii« şi «asocieri* de cojocărie etc.,
puţinat considerabil. • Trebue să cruţăm Tpt din acele am mai aflat, că Reuniu care să lifereze marfa într’un magazin
un timp oare-care vitele noastre pentru nea în curând va da o reprezgntaţiune comun, al cărui conducători se valori
a ajunge să oferim tot numărul recerut teatrală şi o producţiune publică; îm zeze marfa, mai departe ca maeştrii în
de piaţa internă altfel vom ajunge stări preunată cu ăântâri şi joc. cepători dar harnici şi cinstiţi să fie sprt-
insuportabile ~ Presidentu Tordăşianu, în cuvântul jiniţ parte cu ajutoare, parte cu anti
In apps deja dp timp tpdelungaţ e de deschidere, ocupându-se cu desvol- cipaţi uni cu mici interese etc.
în circuţaţie carnea de cal. La rtoi nu tare clasei noastre de mijloc, a făcut Trecând la partea literară a se
mai de timp scurt s’a realisat binefa importante comunicări din viaţa mese ratei: şcolăriţa Ana Petkowsky, ne-a
cerea aceasta. Ce priveşte carnea de cal' riaşilor din Lugoj, constituiţi şi ei în predat bine poezia »Lac.ul« de Emil
ne aflăm Ia început şi ca tot începutul Reuniune numără 119 membri din to Sabo, ear’ sodalul pantofar I. Grozav
e foarte greu. Trebuie să nu ne' lupţâm talul de 311 măestrii şi 136 sodali ro a declamat cu multă simţire poezia»
cu neîncredere faţă de datele stienţifice mâni, câţi se găsesb în Lugoj (învăţăcei «Pribeagui* de Andreiu Bârsanu. -Mi
şi să alungăm prejudiţiîle oarbe. Carnea rom. sunt în Lugoj 123). Dintre 25 titica Elena Pincu ne-a cântat de tot
de cal ca valoare nutritivă vine imediat membri fundatori 17 .aparţin» clasei in drăguţ ^Cântecul şcolarilor**.' Elenuţa
după carnea de vacă şi porc, Gustul dul teligente, ear’ 8 clasei meseriaşilor. Şut ne-a impus cu «Peneş curcanul**,
ceag provine dela aşa numitul glyeorgen Scopul Reuniunei este. cultivarea i mem predat frumos, cu pricepere şi cu mult
unul dintre zaharurile cele mai nutri- brilor prin întruniri, lectură şi prelegeri sentiment. Mult haz şi veselie ne-a cau
toae, care în carnea de cal se află în potrivite. Dintre meseriile îmbrăţişate zat dl L. Bodor, sodal măsar cu mo
cantitatea mai mare decât în celelalte în partea locului cojocarii, câlţunarii şi nologul »PeţitoruI« de Chimu, ear’ d-
cărnuri şi care cu ocasiunea gătitului olarii siint mai bine reprezentaţi, deşi şoara Alexandrina Baciu, tot veselă şi
trebuie potolit. Curăţenia în care trâ- acestea meserii, dîu pricina luxului, ce bună, ne-a încântat cu «Negustorul şi
eşte calul şi gingăşia lui la mâncarea tot mai mult se încuibează la popora nerodul**. La încheere dl I. T. Vasilichi
nutreţului ne oferă destulă garanţie pen ţiunea din loc şi împrejurime, nu pros- ne-a însufleţit cu câte-va arii frumoase,
tru curăţirea cărnei şi ce priveşte con perează. Economul din comune astăzi exacutate dela inimă pe yiolina sa, pe
ţinutul de părăsite în carnea de cal să poartă cojoc, dar’ acesta trebue să fie carea adese ori o pune în serviciul Reu
numără între rărit A ţi. In Budapesta unde încărcat «cu flori«, cu broderii fine cu niunei.
carnea de cal se vinde numai de câte-va firei de mătasă, pe pâre apoi îl plăteşte
zile, în decursul celor 3 zile prime s’a slab; femeile plugarilor azi numai poartă In fine s’au sortat mai multe ilu
tăiat 20 de cai, dovadă' că poporaţiu- »bebheşul« sau cojocelul de piele de strate şi 12 bucăţi cărticele, între cari
nea muncitoare a primit cu bucurie ves miel, colorată galbin şi împodobită cu 2 exemplare din «Micul calindar**, dă
tea aducerii în circulaţiune a'acestui soi flori cusute din mătasă sau bumbac de ruite de I. Apolzon.
nou de carne care pe lângă un preţ Berlin, ci poartă vestă de catifea, bro Presidentul Tordăşianu, îmbârbâ-
mic află un aliment bun. Prin aducerea dată cu fire de aur şi de argint, bluze ţându ne la muncă stăruitoare şi în-
în circulaţiune a cărnii de cal s’a rea de mătasă etc. Cu toţii apoi poartă demnându-ne a fi cu alipire cătrâ Reu
lizat un câştig mare pe sama acestora cizme şi ghete cea‘mai mare parte pro niune, declară şedinţa încheiată, ,şi în-
cari erau siliţi aşi trimite cai la' Viena curate dela comercianţii de ghete de vitâ la cea din Noemvrie.
pe un preţ mie sau a face un sfârşit fabrică Olarii sunt concuraţi de ne
j învingătorul*.
nematerial acelor cai, cari sufereau de guţătorii din capitală şi alte oraşe, dela
boale externe. vizibile,-de es, 'orbirea, .câri plugarii îşi procură oale, blide,
schioparea de un picior, ologirea, ru- tăiere, lighiane etc. de tinichea de fa-