Page 1 - Bunul_Econom_1905_45

A n a l V I. Orâştie (Szâszvâros), 19 Noemvrie n. 1905 Nr. 45

REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU

ORGAN AL: „Renntaii Economice din şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sifonului"

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu pr e ţ ur i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15 lei pe an. În flecare Duminecă. . Abonamentele şt inserţiunile se ţldiesc înainte.

Tim işoara 40,000 cor., ear alum neului caractere nobile, nu avem să ne temem
UN ACT MĂREŢ
gr.-or, rom ân din T im işoara tot 40.000 soartea poporului nostru. Fericiţi şi mân­
SI VREDNIC DE TOATĂ LAUDA. cor. atât în numele său, cât şi în al drii ne simţim, când vedem că şi noi
— fericitului ei soţ, şi din restul averei s’a avem oameni, cari deja în viaţă îşi ri­
mai format o fundaţiune de 2000 cor. dică monument aere perennius.
‘ In 6 Noemvrie n. a răposat in co­ pe sama bisericei gr.-or. române din
muna Toracul mare (Banat) parochuj Toracul-mare, rămânând o sumă fru­ Acest monument şi l-a ridicat în
şi vicar iul protopopesc P avel Tem pea, moasă şi pentru rudele din ambele părţi iuima neamului românesc dna văd. A nas­
deplâns de neconsolabila sa soţie, dna pe care o vor moşteni după moartea tasia Tempea, unde în veci are să-i
A nastasia n Suciu. rămână gravat numele, împreună cu al
generoasei doamne, j decedatului şi regretatului ei soţ.
Câţi l-au cunoscut în viaţă pe de­
Documentele de lipsă le-a făcut la
functul, au ştiut că e un adevărat preot faţa locului dl advocat din Timişoara >2VJR.« EL
român, bărbat- cu vederi largi şi puru­ Dr. A urel Cosma, care le va şi pre-
rea muncitor; ear’ viaţa cohjugală a am­ senta forurilor interesate spre aprobare. Introducere
bilor a fost o armoniă perfectă sufle­ Ştiu bine că doamna Tetupea n’a
tească, işvorâtă din cele mai. nobile sen­
rîynit nici când după măriri lumeşti, ci la traetsţţul practic despre înfiinţarea
timente omeneşti. v.
pătrunsă de adevărata nobleţă a inimei şi funcţiunea însoţirilor agricole
Defunctul nu a lăsat testament, şi sale româneşti, a voit să contribuie la - —
aşa în lipsa descedenţilor, dna văd. ridicarea aşezămintelor neamului nostru (Urmare.)
A tânăsia Tem pea a moştenit şi jtttnâr pentru care cu‘ fericitul ei soţ, împreună
tatea soţului ei, din frumoasa avere ago­ a muncit o viaţă întreagă. Nu este indiferent dacă în fruntea
nisită la olaltă. Dar’ cu toate că nu aşteaptă laudă statelor europene cari să ocupă cu cer­
cetări serioase asupra crizei prin care
Aceşti oameni cu gândirea superi­ şi preamărire, dau publicităţii acest act
oară încă până era fericitul soţ în viaţă de înaltă pietate creştinească şi naţio­ trece agricultura, stă tocmai Anglia.
s’au decis, ca partea cea mai mare a nală, ca toată suflarea românească să Ţeara agricultura model din trecut, azi
averei lor so testeze bis er ic ei şi neamului. aducă acestor soţi prinosul de recu­ statul cel mai industrial şi comercial, a
Doamna văduvă A nastasia Tem pea noştinţă binemeritată, ear exemplul lor început să facă cercetări asupra agri­
numai decât după moartea soţului ei a măreţ să afle imitare în cercuri cât culturii şi viitorului ei. Anglia într’un
adus în deplinire aceasta măreaţă ho- mai largi.
singnr an a importat din statele unite
tărîre, astfel că în 9 1. c. Joi, săptămâna Visul bănăţenilor s’a apropiat acum
Nordamericane, din Rusia, România, Ar-
Decută, a subscris înaintea notarului cu Un paş gigantic ‘ spre realizare şi în-
public documentele prin care a donat tăritus’a convingerea în noi, că câtă gentinia, India, Australia şi Chile 78 7
înfiinţândei episcopii g r -or. rom âne din vreme noi Românii vom avea astfel de milioane hectolitre cereale, şi pe baza

F O IT A Tinărul mic care s’a desvăluit în puţină ca la un izvor de mângâiere şi de îmbărbă­
5
vreme ca stăpân sigur peste însuşiri de poet tare, acela nu poate fi în viaţa sa întreagă,
mare, s’a născut în Răşinari, nu dintr’o fa­ decât omul acelui pământ, în care sunt prinse
milie de preoţi de acolo, ci din familia preo­ toate rădăcinile sufletului său. Şi, fiindcă, acel
ţilor răşinăreni. Răşinarul e satul de peste Ţinut e ca o icoană înălţată şi limpede a
In capitala ţării noastre, în Budapesta pădurea Sibiiului, un sat vechi şi mare, un Ardealului românesc, acel scriitor va fl în stare
apare de 3 ani încoace o revistă românească sat adevărat şi curat românesc. El adună în săi-i spuie toate frumuseţile, să-i înţeleagă
pentru literatura şi artă cu numele »Lucea­ sine înnalta frumseţă a muntelui cu binecu­ toate durerile, să-i şoptească toate speranţele
fărul* Revista aceasta a înfiinţate nişte stu­ vântarea ogoarelor şi cu foarte multe tradiţii, şi să trâmbiţe pentru dânsul imnul luptelor
denţi tineri şi însufleţiţi, stăpâniţi de entu- întipărite biserici, zugrăveli şi manuscripte. viitoare. Nota dominantă a sufletului său va
riasmul şi idealismul cel mai curat, cum du­ Oamenii de acolo sunt înstăriţi şi mândri, ş, fi aceasta. •
rere puţini să găsesc intre numărul mare de tocmai de aceia ei sâmt mai adânc o neno­ El va fi un poet local, în cel mai înnalt
tineri români, cari crescuţi de străini, sunt rocire a neamului lor, supt care iobăgimea şi mai adânc înţeles al cuvântului, şi va ajunge
străini şi de sufletul neamului nostru. Unul săracă şi smerită din alte pârţî se pleacă unul din poeţii naţionali, nu plecând dela
dintre întemeitorii revistei, tinărul poet O. Goga fără murmur. De jur împrejur, în acele văi teorii sau dela sentimente generale, ci dela
şi-a adunat o parte din poezii într’un volum şi pe acele coaste sibiene trăieşte, în aceleaşi nemărginită dragoste pentru casa sa, pentru
apărut în editura «Luceafărului* (Zoldfautcza simţiri şi cu aceleaşi datine, cea mai frumoasă brazda sa, pentru biserica sa, pentru s satul
7 I V/ Preţul 2 Coroane,) N. lorga face ur­ şi mai nobilă ţărănime a neamului românesc. său, pentru ţinutul său oltean şi pentru ţara
mătoarea frumoasă apreţiare despre poet şi Cine s’a născut şi a copilărit acolo, cine s’a sa ardeleană. El va iubi poporul românesc,
poeziile sale. întors depe depărtate plaiuri în acele locuri, nu din datorie, nu din conştiinţă de cărtu-