Page 3 - Bunul_Econom_1905_45
P. 3
Nr. 45 BUNUL ECONOM fog. 3
econom stă tn faţa acestor puteri mări •j se poate vecha aceasta şi din câteva Chiar că d ar intenţiona o parte
economice" neînarmat, şi neajutat de ni date statistic», pe cari le publicăm aci a economilor schimbarea acestor două
după unele foi economice. sămânături, nu ar pute-o face aceasta
meni el trebuie să ?j ungă la sapă de
Grâul se cultivă la noi pe un te- aşa uşor din pricina aceea, că unde nu
Iernă, în atârnare economică.
ritor de aproape 6 milioane jugăre ca- e câmpul comasat, ci se practisazâ tot
Aci numaiînSoţirea mai poate ajuta.
tastrale, săcara pe 2 miiioane, orzul pe sistemul celor trei câmpuri, dintf’e cari
Dacă unul singur nu poate prăvăli un bo 2 mii.; ovăsulv.J®/4 mii. iar cucuruzul pe unul se cultivă numai cu grâu al doilea
lovan asta nu va să zică, că bolovanul nu 4 mii. jugăre catastrale. In cei din urmă cu cucuruz, iar al treilea se lasă în
s’ar putea stârni din loc. Dacă pun 20, 30 15 ani s’a sporit numărul pământurilor ogor, acolo vrând-nevrând fiecare trebuie
arătoare cu 500 de mii de jugăre, se cultive numai acelaşi soiu de bucate
inşi mâna merge cu uşurinţă, căci însoţirea
din care numai pe grâu se vine o spo pe care adecă îl cultivă şi ceialalţi eco
crează putere nouă. Numai conştiinţa
rire de 150 de mii jugăre, iar restul se nomi.
ţinerii la olaltă, adecă a solidarităţii,
vine pe plantele de nutreţ şi comerciale. f Dacă şi în sistemul celor trei câm
exprimată în praxă prin însoţire, va Din aceasta se poate vedea fără puri, mai vedem cultivându-se pe ici
putea să poarte cu izbândă arma în îndoială, că sporirea nu e egală. In apro colea şi alte bucate, ca orz, ovăs, mă
apriga luptă economică cn duşmanul pierea căilor ferate se cultivă cu deo lai hrişcă, bob ş a . apoi cultura aces
nevăzut al capitalizmului. Din peirea sebire napi de zăhar, plantele uleioase tora e mai numai ca de rudă, cum se
şi de nutreţ. Tot în apropierea căilor zice, ca adecă se nu li se peardă să
atâtor existenţe mici economice şi din
ferate se mai cultivă pe unele loCuri mânţa. Ar fi deci- tare de dorit, ca şi
situaţia desperată din care singuratici
într’o măsură mai mare şi viţa de viie, în sistomul celor trei câmpuri să , se
isolaţi înzadar s’au luptat să scape, s’a pomii şi păşuriiile mai dese. facă o spărtură în înţelesul articlului de
născut şi prinde tot mai adânci rădă Plantele de nutreţ, adecă: trifoiul lege XII din anul 1894 şi să se lase
cini nădejdea în viitorul vieţii celei nouă luţernâ, măzărichea s. a. se cultivă până o parte de câmp şi pentru cultura plan
acum numai pe i s/4 milioane jugăre telor de nutreţ, a ovăsului, a napilor
a însoţirii. însoţirea e zidită pe bază
catastrale. Dar numărul acesta abia e de nutreţ ş. a ."
ideii ajutorului reciproc, toţi pentru unul
de ajuns, ca să se poată ţinea vacile Nu tot aşa se întâmplă în câm
şi unul pentru toţi. Ea are menirea no
dela 1000 societăţi de lăptărit. Starea purile comasate! Aci fiecare proprietar
bilă să mântuiască de peire pe cei mici plantelor de nutreţ e aproape aceeaşi poate cultiva bucatele şi plantele acelea,
dar harnici, fie aceştia proprietari ori de acum 15 ani. Ce e drept că în eco pe cari le ştie el mai de preţ şi mai
desmoşteniţi; să le dea posibilitatea de nomiile cele mai mari se mai îngraşă bune pentru împrejurările economice,
cu plantele numite şi un număr oare
a-şi recâştiga cel puţin independenţa în cari se află. Acestor câmpuri este
care de vite pe fiecare an dar aceasta
economică, dacă nu şi cea socială. în a se mulţumi, pe unele locuri, nu nu
şi mai înainte tot aşa ş’a întâmplat. mai starea înfloritoare a vitelor, ci chiar
soţirea are scopul să lumineze mintea
Preţul grâului pe an face 672 mi şi â unor plante mai de preţ, ca cum
celor mici, că nu sunt condamnaţi; cu lioane de coroane, al săcârei 182 mili e grâul şi cucuruzul.
ori ce preţ la peire, ci li- să poate oane, al orzului 169 • milioane, iar al Aşa dar’ să nu mai cultivăm atîta
ajuta dacă dau înşişi mâna de ajutor. Ovăsului 156 milioane. Aşa dar aceştea grâu şi cucuruz că până acum, ci mai
patru spicoase ne dau pe an aproape
Pe cel mic nu’l va cruţa nici mila celor multe plante de nutreţ; cu cari să pu
1200 milioane de coroane. Cucuruzul
puternici, nici ajutorul statului nu’l va tem nutri vitele bine, atunci apoi şi
se cultivă pe an în preţ de 300 mili
pune ţn picioare, ci numai el însuşi îşi dacă nu să face mămăliga din cauza
oane de coroane.
va putea ajuta însoţindusă cu mai mnlţi In sumele de mai sus sunt cuprinse secetei, vindem numai un viţel frumos
şi cu preţul aceluia atîta cucuruz pu
cari să află în aceiaşi condiţie, creând şi bucatele acelea, pe cari le mâncăm. tem cumpăra, ca să avem mămăligă
astfel o putere nouă economică careva Se ştie anume, că pela oraşe şi chiar mâi pe tot anul cu casa întreagă.
pela unele sate se consumă mai multă
putea resişta cu succes şi faţă de mai
mămăligă, cu deosebire pe timpul de loan Georgescu
tari. însoţirea este şi râspânditoarea vir
iarnă.
tuţilor economice. S ’a băgat de samă că Mămăliga cu-lapte şi carne de porc
însoţirile servesc pe lângă înaintarea eco este stâlpul casei economilor noştri. De Concurs.
nomică, şi însuşirile spirituale şi morale aceea apoi e şi constatat, că în părţile
ale însoţiţilor. Ea este cea mai bună locuite de Români se consumă mai mult
cucuruz, ca grâu. Dar acest metod de Devenind vacant postul de secre
şcoală care cultivă simţul de solidari tar II al Asociaţi unii pentru literatura
nuţrire va mai suferi oare-care şchim-
tate, conştiinţa de sine şi încrederea în română şi cultura poporului român, prin
bare, din pricină că ac,este două roade
puterile proprii. de cucuruz din aceşti doi ani din urmă aceasta se publică concurs pentru ocu
parea acestui post sub următoarele con-
(Va urma.) n’an prea izbutit pe cele mai multe locuri.
Pe unele locuri, cultura de bucate diţiuni:
a economilor noştri, se restringe mai eu Concurenţii au să dovedească că
samă la aceste două sămânături. Dar sunt români, că au terminat studii aca
Cultura bucatelor. astăzi e pe deplin constatat, că într’o demice şi eventual ativitaţea lor pe te
economie bine întocmită se mai pot cul renul cultural şi literar.
In timpul din urmă s'a sporit tot tiva şi alte plante, cari la vânzare aii > Postul va fi de ocupat la 1 Ianuarie
mai tare numărul acelor economi, cari un preţ cu mult mai mare, ca grâul şi 1906 şi cel ales nu .va putea ocupa
nu se mai mulţămesc cu o cultură ex cucuruzul. Dacă in aceşti' doi ani din altă funcţiune împreunată eu oare de
tensivă (estinsâ) a bucatelor ci au în urmă au avut şi aceste două bucate un birou sau de şcoală, ci va avea să con
ceput reducerea culturei acelora în coti preţ mai bun, se nu ne amăgim a crede, sidere postul de secretar II-lea ca oou-
tul creşt&rei şi ţinerei vitelor, adecă a că şi pe viitor are să fie tot aşa. Nu! paţiune a sa principală. Agendele' se
nnei economii intensive. Pe lângă toate Doamne fereşte. Pentru-că când sunt cretarului II sunt prevăzute în §-29 din
acestea, bucatele se cultivă la noi pe ani mânioşi, preţul lor scade într’un mod statutele »Asociaţiunii« şi până la sis-
întinderi destul de însâmnate, după-cum foarte iusămnat. temizarea definitivă a postului, se vor
