Page 5 - Bunul_Econom_1905_45
P. 5
Nr. 45 B U N U L E C ON O M : _______Pag, 5
NOUTĂŢI teste mal bine, pănă la 1200 Coroane kilo ţul de puşcă, moare de regulă în anul'ai
de exemplu, de acărui piele să turteşte glon
gramul. Apoi vine părul blond cu 1180 Co
roane kg-ul dacă este de 20—60 cm. de 22 lea.
D espă rţă m â n tu l a so cia ţiu n it pen lung. - * : - -
V . . •
tru literatura şi cultura poporului român din Franţozoaicele ţărane fiind în stare bună, C it poate costa o grevă. Muncitorii
Orăştie a ţinut în 15 1. c. o şedinţă în care azi foarte cu greu să decid sâ-si mai vândă când nu vreau să lucre sub condiţiunile de
plată de până acum, întrerup munca, în nă
« ’au luat între altele şi următoarele hotărâri podoaba femeească, pecând pela noi, ce e dejdea că astfel vor putea sili pe întreprin
însemnate: S’a hotărât comandarea de 240 drept rareori, tot mai vezi agenţi cutreeiând zător ca să “le îmbie condiţiuni mai favora
bucăţi diapozitive din domeniul istoriei' na satele şi îmbiând femeile să-şi vândă pentru bile. încetarea aceasta a muncei să numeşte
ţionale, din istoria universală, din istoria na nimica toată, coada cea frumoasă. 1 grevă, ori cu cuvîntul englezesc, straie. Până
la ce. sumă,, enormă poate să se urce chel
turală şi altele, cari aţi să servească la pre tuiala împreunată cu o astfel de grevă ne-o
legerile împreunate cu demonstraţiuni la skiop- Ouatul găinilor peste iarnă. Cât de şpune statistica. Tocmai acum să lucră în
ticonul despărţământului. Pentru acoperirea; bună ouătoare să fie găina, ouatul să domo ministeriul de comerciu la compunerea sta
acestor cheltueli mari, s’a hotărât ca inteli leşte în vremea iernii; atunci crescătorii de tisticei despre grevele anilor trecuţi. Datele
genţa din Orăştie şi jur să fie provocată pe paseri (hoare) cu pricepere, le hrănesc întriun sunt cui se de inspectorii industriali dela par
cale ziaristică să se înscrie de membru la mod deosebit. Trebuie dat găinilor dela tidele interesate. Foarte interesante sunt da
tele privitoare la greva muncitorilor din fa-
asociaţiunea pt. cultura poporului; să se lan1 Noemvrie şi pănă în Februarie băuturi calde, bricele de fer şi cele metalurgice, care le-a
şeze o colectă, la care ca cel dintâi contri-' adecă zamă şi boabele ferte ale năutulUi, adus greviştilor perderi însemnate. La greva
buent s’a înscris deja deputatul nostru Dl Dr. precum şi zama din ferberea Urzicilor. Foile, şi asta au luat parte 25000 oameni şi a durat
Aurel Vlad cu 20 Cor.; să se roage on. public lujerele urzicilor ferte să amestecă cu făină 42 zile, Perderea plăţii zilnice să evaluează
ca în loc de gratulaţiuni la anul nou, să le de cucuruz în hrana hoarâlor. Aceste ames pro cap la 4 coroane, deci pentru timpul
grevei 4 milioane şi 200.000 coroane. Afară
răscumpere în favorul despărţământului; în fine tecături, după cum ziserăm, să pregătesc de aceasta s’a păpat şi fondul de grevă, care
s ’a hotărât să se introducă aşanumita ,,marca când sunt calde, şi să dau găinilor după ce a fost de 400.000 cor. Aşâdară laolaltă i-a
culturală1*, idea părintelui Moţa, câ la toate să mai răcesc puţin. Decâtva timp s’a ajuns costat pe muncitori greva aceea nu mai pu
petrecerile şi festivităţile arangeate în distric- la folosirea unor prafuri, cari îmboldesc oua ţin deiât 4 milioane 600.000 coroane.
' tul acestui despărţământ să se lipească pe tul chiar şi la cele mai răzvrătitoare pasări.
'biletul de intrare şi marca culturală în va Anume: Producţiuni şi petreceri.
loare de 2, 6 şi 10 fileri (după dorinţă şi Sare de cugnâ (bucătărie) 250 grame
putinţă) iar suma ce rezultă din vinderea a- Cărbune de lemn . . , . 170 „ Tinerii meseriaşi rom. din loc, invită la
cestor mărci să curgă în cassa despărţământu „ „ pământ . . . 190 „ serata teatrală ce o vor arangia Sâmbătă, în
lui. Cei cari voesc să cumpere astfel de Cărămidă pisată . . . . . 30 „ 12'25 Noemvrie 1905, în sala hotelului „Trans-
mărci să se adresezer ia Dl I. Moţa, Orăştie. Prefaceţile în praf şi amestecaţile toate silvania1*. Începutul la 8 ore seara. Preţul de
* la un loc, apoi din aceste prafuri să amestecă intrare: Locul I.: şirul 1, 2 şi 3, câte 2 cor.,
Prom ovare. DL Traian Mihai fiul Dlui în făină de cucuruz şi cu puţină apă caidâ şirul 4 şi 5 câte 1 cor. 60 fi!., locul II.: şirul
loan Mihai din Orăştie a făcut doctoratul în să face un brei (cir)- foarte plăcut găinilor. 1 şi 2, câte 1 cor. 20 fi!., şirul 3, 4 şi 5,
^tiinţile economice, financiare şi politice la Toată filozofia pentru ca să avem bune câte 1 cor.; parter 80 fii.; galeria 50 fii.; Lo-
universitatea din Strassbourg. ouatoare, stă în meşteşugul de a le da hrană ,gele, câte 8 cor. Venitul curat e destinat
*
întăritoare. Sângele de pe la măcelari întoc fondului propriu. Suprasolviri să primesc cu
Probă de romană. Duminecă după meşte o hrană minunată şi costă mai nimic, mulţămită şi se vor cuita publice. Bilete de
ameazi la 3 oare va ţinea secţiunea indus- trebuie însă să’l întrebuinţăm fert. Ca Să’l intrare să pot căpăta la dl loan Lăzăroiu şi
trială a Reuniunii economice din Orăştie pregătim, îl vărsăm întro căldare cu apă seara la cassă.
probă de romană sub conducerea preşedin fiartă; după o jumătate de ceas de ferbere Program: 1. „Sbucium“, de E. Sabo,
telui Dl G. Baicu în sala hotelului Transilvania. el să întăreşte, apoi îl mestecăm cu făină, deci. de dşoara Ana Beri an. 2. „Aşa a fost să
Nădăjduim că şi inteligenţa care ţine să ştie adăogândui şi tărâţe, şi-l frământăm puţin, ast fie”, piesă teatrală într’un act, de Alex. Ţin-
juca cel mai frumos joc naţional românesc, fel pregătit îl dăm găinilor să mânce. ţari jucată de d-nii; G. Suciu, G. V. Bidu,
va lua parte în număr complet. * L; Roşea, N. Opincar jun., N.'Herţa, d-şoarele,
* Cât trăiesc a n im a lele? Animalele A. Ciucurel şi A. Berian. 3. „Otravă de hâr-
N egoţu l, care e foarte puţin cunoscut domestice trăesc de regulă mai mult decât ciogi“. com într’un act, de Anton Pop, ju
, de Români, e şi negoţul cu părul femeesc, neamurile lor cele sălbatice. Cânele poate cată de d-şoara L. Dicu şi dl G. Shciu. După
Teâra cea mai vestită în felul acesta de ne trăi 20 de ani. Porcii pot trăi pănă Ia 40 de producţiune dans!
goţ este republica Franţa. Din Franţa să ex- ani. Vârsta mijlocie a calului e de 26—27 NB. Cei cari diu greşală n’au primit in
poartă pe an 10,000 kg., şi să impoartă ani, deşi avem exemple de cai cari au trăit vitare, să se conzidere prin aceasta de invitaţi.
54,000. kg. de păr. La importul de păr are chiar 62 de ani. Caii de tramvay rar trec
partea leului împărăţia China de unde vine peste 12— 13 ani. Iepurile de casă trăeşte Teatru roman în Sibitu. „Reuniunea
la an 20 de mii de kg. de păr negru şi 7 ani, iepurile de câmp 8 ani. Veveriţa pe sodalilor români din Sibiiu“ a dat Vineri la
aspru, care’l subţiază şi’l colorează în diferit e lângă toată grija cu care să apără, moare în 17 Noemvrie st. n. 1905 in teatrul orăşenesc
nuanţe fabricanţii dinv Paris cu ajutorul che- anul al 7 lea. Cămila cea blândă, trăeşte piezele: L Poştaşul dragostei Comedie în trei
micaliilor. Din Italia să impoartJLla an 6000 pănă la 100 de ani; ursul cam 20 ani, leul tablouri, de N. Rădulescu-Niger. II. Arvinte
leg. păr negru de calitate mijlocie. Kgr.-ul o duce pănă la 70 ani; elefantul, deşi nu e şi Pepelea Vodevil într’un act, de vasile Alexan
să plăteşte de regulă cu 90 Coroane. Părul regele, dar e patriarhul animalelor, el ajunge dri. Venitul curat e destinat pentru ajuturarea
cel mai frumos şi mlădios îl dă însăşi Bre- pănă la 400 ani. Pielea cea groasă nu asi săracilor noştri.
tania, o provinţă a Franţiei. Părul alb să plă- gură totdeauna şi o viaţă lungă. Rinocerul
Nu există
Seminţe agricole şi de grădină mai bane şi mai recomandabile
ca acelea, care le expediază de 28 ani
M A U T H N E R O D O N Furnisorul Curţii Regale în B U D A -P E S T A .
Cancelaria fi depositele: Str Rottenbiller 33. Localul de vSiizareţ Str. Andrâasy 23.
(139) ' Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se trimite la cerere graţuit Ş» franco. 4 1 -5 2
