Page 1 - Bunul_Econom_1905_46
P. 1
Anul VI. Orăştie (Szâszvâros), 26 Noemvj-ie n. 1905 N r. 4 6
REY1STA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI C0MERC1U
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Praştie" şi „M uM i romte de agriealturi din comitatul Sibiiuliir
A B O N A M E N T E : APARE: IN^SERTIUNI:
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România şi străinătate 15 lei pe an. În flecare D um inecă. ^Abonamentele - st inserţiunile se plătesc înainte.
* Introducere prietarii agricoli, şi aveau datorinţa să care cerc de provincie aşa numitele
săvârşească pelângă agendele adminis
la tractatul praetie despre înfiinţarea traţiei şi chestiunile creditului agricol, comitete agricole - Toate comitetele a-
şi funcţiunea însoţirilor agricole ceştea trimiteau un delegat în asociaţiu-
producţiunea şi valorizarea productelor riea centrală a comitetelor, cari îşi a-
agricole, procuraea în comun a bunurilor vea sediul în centrul provinciei res
(Urmare.)
necesare agricultorilor etc. pective. Pe lângă aceste întocmiri im
Azi a pătruns idea însoţirii în a- Pe lângă dezvoltarea însoţirilor sub
grieultura tuturor statelor europene şi aceste organizări, iau im nou şi puternic puse, să dezvoltară paralel şi însoţirile
private agr. -cari îşi întemeează o însoţire
să dezvoaltă aşa de puternic unde este avânt însoţirile în Franţa prin anii 1880, centr. pentru procurarea articolile tre
întemeiată pe baze solide, încât do când s’a făurit legea despre »asociaţiunile
bândeşte succese peste succese. profesionale agricole*. Merite neuitate buincioase în agricultură. Din comitetele
agricole s’au dezvoltat însoţiri de lăptă-
Bineînţeles idea însoţiri lor este foarte şia câştigat pentru agricultura franceză rit, de ţinerea vitelor, de valorizare
veche, ea nu datează de la Raiffeissen în timpul mai nou, ministrul preşedinte productelor agricole, şi de asiguraţiuni
ori Schultze Delitsch, după cum sunt Mdline. El a lucrat la planul băncilor diferite.
dispuşi să creadă mulţi, ci ea s’a aplicat regionale cari Stau în serviciul agricul
la alte podare cu multă vreme înainte turii şi au legătură directă cu banca Şi Italia 'arată, pe lângă dezvol
aceşti reformatori germani. Franţei! El a creat organizaţiunea sis tarea frumoasă a oficioaselor comitete
In Franţa idea însoţirilor exprimată tematică a asigurării agriculturilor contra agricole şi a sfatului central agrar, un
în aşa numitele „comitete agricole11 şi în grindinei şi asigurarea vitelor contra mare progres în răspândirea însoţirilor
„sfatul afacerilor agricole1!, datează dela epidemiilor. »Dacă să vor realiza refor săteşti private. Legislativa favorizează
începutul secolulului al XIX. Aceste mele ce le-am . pustia cale, a zis Meline, însoţirile la liferarea pentru adminis
instituţiuni cari aveau scopul să repre atunci agricultura iar' va deveni ce a traţia statului, pentru comuna şi pro
zinte interesele agricultorilor s’au înfiin fost odată, cea dintâiu industrie a ţârii». vincii. Există şi un curent nou, care
ţat în fiecare arondisement (adecă cerc Prin anii 90 mai vine apoi legea pretinde schimbarea organizaţiei comi
al comitatului — departamentului). In care impune armatei, ca conzervele tre tetelor agricole întro organizaţie nouă,
acelaş timp s’a înfiinţat şi o centrală a buincioase să se procure excl usiv dela a cărei inimă se fie parochia fiecărei
comune.
acestor instituţiuni sub numele de »sfat producenţii indigeni.
superior de agricultură«. In aceste sfa In Belgia s’a introdus pe la jumă In Danemarca s’au dezvoltat mai
turi şedeau alături munncitori şi pro tatea secolului trecut, din oficiu în fie- ales însoţirile de lăptârit şi însoţirea
____________ F O I Ţ A _ _ ____ Cei ce se stâng în neguri şi uitare Obrajii lui se aprindeau în pripă
Şi cad şi mor de cruda ’mpovorare Şi ’n ochii lui ardea mânia oarbă,
Clăeasii. A tuturor durerilor din lume... Când vre-un moşneag sta locului o clipă*
- * * Erau \atâţi în slujbă lor de clacă,
• R—» Tremurător cu mâneca să-şi şteargă
Cei osândiţi să plângă şi să tacă: Sudoarea grea ce-i picura din barbă.
Era în miezul zilelor de vară — Moşnegi slăbiţi, ce scris’ aveau pe frunte
Şi soarele din drumul lui de pară Zădărnicia pletelor cărunte; Şi se ţâra poporul mut de umbre,
îşi trimitea săgeţile aprinse. Bărbaţi sfârşiţi, cu sufletele moarte, Neputincioasă ceată de ’ngropare.
Din brâul lui, din haina lui senină Cu tot amarul unei vieţi deşarte. *
Descopciate ţinte de lumină Şi ’n lung şirag femeile trudite, Iar’ când a fost în ceasul de amiază
Cădeau sfărmate ’n pulbere de rază Cu ochii stânşi, cu sânul supt de trudă, Si le-au adus merindea lor amară
Pe revărsarea ţarinei întinse înaintau în cale gârbovite Din pâne de neghină şi sâcară,
Şi ascuţiau ucigătoare suliţi... De munca lungă, maşteră şi crudă. Ei stau sfârşiţi, cu ochii duşi departe -
Cum se ţâra poporul mut de umbre In adâncimea zărilor deşarte.
— Eu le vedeam înşiruirea lhngă, Părea o ceată tristă de ’ngropare
Cum gârbovită ’ncet înaintează* Şi arşiţa cădea ucigătoare — Eu le vedeam înşiruirea lungă
Cum stăruind prin holdă-şi taie uliţi Pe-a secerii sclipire ne ’ndurată. De mucenici nerăsplătiţi ai pânii,
Cerşitorind cu ochii stânşi o dungă Cei logodiţi de veacuri cu durerea,
De nor pribeag în vânătul din zare. — In urma lor, încet, fără zăbavă, Şî două lacrimi mi-au curmat vederea,
Iar’ secerea ’n trudită ei cărare Ca un blâstăm din vremuri înoptate, Căzând încet în bulgării ţărânii. ..
Şir aşternea în znopii grei de aur, Ca o pedeaps’ a veacuri de păcate
Prisosul sfânt de binecuvântare. Venea stăpânul gliei odrăslite, — Din ceata lor grăbită se desprinde,
— Erau clăcaşi: oştenii fără «urne Cu zimbetul nădejdii împlinite, întreg lăsându-şi codrul de merinde,
Ce duc războiul mare-al tuturora Cu pasul greu de-atâta sănătate. Cu chipul stâns o umbră de femeie,
