Page 3 - Bunul_Econom_1905_46

Nr. 46 BUNUL ECONOM _______ __ fog- 3

O astfel de bibliotecă serveşte foarte Durere însă, puţine comune se? pot grâu, săcară, orz, ovăs şi porumb. A-
mult ia?deriwlterea'itl': copii, a skiţţblui mândri cu astfel de elemente culturale, ceste grăunţe este mai bine a li şe da
reiigîos-morâl, a iubim' de neam şi d-t ceea-ce să ponte vedea şi din protocolul îfi formă de făină. Târâţele sunt o bună
patrie. (Subscrisul am înfiinţat o astfel sinodului archidiecezan, unde să arată hrană pentru toate vitele, »— La darea
de bibliotecă la şcoala de sub con­ că în archidieceza întreagă abea sunt nutreţului trebue să se ţină seamă şi
ducerea meâ şi cu plăcere pot spune, 166 biblioteci şcolare. de stomacul animalului. La cal ovăsul
că sunt foărte mulţămit cu rezultatul). Deci D-lor preoţi şi învăţători, este cea mai bună hrană în ţările mai
colegi şi toţi iubitori ai culturei temperate şi reci, pe când orzul este
Dacă aceste simţiri, şi iubirea faţă
de, carte, se va planta în iniiţiile fragede noastre naţionaie-poporale, să căutăm superior in ţările calde. La cal orzul
ale copiiior noştri, atunci putem fi si­ toate modurile posibile, pentru ca să şi ovăzul se dau sub formă de grăunţe.
guri, că cultura noastră naţională popo­ putem constitui pretutindenea astfel de Apa, ce să dă vitelor in timpul
rală, care este atât de înapoiată, va elemente, cari dezvoaltă şi duc la în­ iernii trebue să aibă o căldură de 10— 12
florire cultura noastră naţională-popo- grade şi să fie câţ să poate de curată.
înflori.
rală. Să premergem cu exemplu, jert­ Sarea de bucătărie. Să pune dro­
Tot de o asemenea mare impor­ find pentru acest scop măreţ. 1 bul de sare în esle şi să. lasă să lingă
tanţă este şi biblioteca parochială, cane Să avem totdeauna în vedere maxi­ vitele atât, cât le trebue. Pentru fiecare
este menită să dezvoaite susnumitele mele: ,,Jertfeşte şi vei avea“ — „Voeşte vacă să socoteşte 50—60 grame pe zi
simţiri, în oamenii mari, ba nu numai
şi vei putea“ — „Lumineazăte şi vei fi“. ea şi pentru un bou, iar la cal 30—40.
că am dezvolta susnumitele simţiri, ci gr. Adăpatul să face iarna de două ori
am dezvoltaşi cultura economică, care Boroşneul-mic.
durere, la poporul nostru este foarte Ioan Sântămbrean. pe zi şi chiar şi odată.
înv. gr.-or.
înapoiată; am detrage pe popor dela îngrijirea. Atât pe timpul când
afurisita de cârqimă, care în timpul de animalele se întrebuinţează, cât şi în
acum este foarte căutată; l’am detrage Hrana vitelor timpul când nu lucrează, vitele trebuesc
dela multe alte viţii lumeşti, căci îi o- în tim pi iernei şi îngrijirea lor. bine îngrijite, car să îşi păstreze sănă­
cupăm timpul liber cu cetitul din care tatea şi vigoarea lor; fiindcă numai ast­
— — fel vitele vor fi în stare a să întrebuinţa
poate ca să înveţe multe lucruri bune
şi folositoare şi prin care are si distrac­ Vitele care să întrebuinţează încă la muncă în ori ce timp al anului.
ţie destul de bună. la m unea câmpului trebuie bine hrănite Grajdul în care stau vitele trebue
cu fân şi cu rădăcini de sfecle, iar cele­ pe fiecare zi bine curăţit, şi bine aerizat,
Biblioteca parochială să conţină lalte vite ca şi oile în timpul zilei mai fiindcă curăţenia dă sănătate vitelor/
cărţi cu conţinut religios-moral, cu po­ pot păşuna prin porumbiştele cari nu Bălegarul care să scoate în fiecare zi
veţe economice, istorisiri despre trecutul s’au ogorât, sau în alte locuri Unde şe din grajdul vitelor, să aşează pe un loc
nostru nâţional-bisericesc, descrieri, fa­ mai găseşte puţină iarbă. numit arie, departe cam de 12 metri
bule etc. Ba în cât s’ar putea, s ă , se Dacă timpul a devenit ploios şi de grajd. Bălegarul, pe arie să aşează
aboneze pe seama i acestor biblioteci friguros toate vitele se ţin în grajd sau într’un mod regulat cu o furcă de fer,
şi unele ziare din cari ar câştiga şi po­ în coşare. ‘ ca peste tot grămada de bălegar să aibă
porul cunoştinţe despre afacerile eco­ Iarna, vitelor de muncă ca şi vad- aceeaşi grosime, -
nomice. Pentru ca şi cei cari nu ştiu lor de lapte pe lângă fân li se mai Porcul, Dacă scroafele nu s’au dat
ceti să se poată împărtăşi de folosul dau şi rădăcini de sfeclă, morcovi, păs- la vier în Octomvrie să dau în această
bibliotecei, în Dumineci şi sărbători, târnac, nap porcesc şi cartofi. Rădăci­ lună. -— Când i-a' venit căldură să în­
precum şi în serile de earnâ, noi eei
chemaţi, învăţători şi preoţi să nu cru­ nile se dau cu fân, cu pae sau cu co­ chide la un loc cu vierul. Scroafa să
ceni tocaţi. —- Dintre pae cele de grâu dă la vier în vârstă de 8—9 luni, iar
ţăm: puţină ostăneală, a conchema pe şi ovăs sunt cele mai bune cari tocate vieritul se întrebuinţează dela 10 foni
popor la şcoală, unde apoi le vom ţi­ şi amestecate cu rădăcini dau o bună până la 4 ani dacă este bine hrănit,
nea câte o prelegere practică, de in­ hrană pentru vite. la această vârstă i se pot da 4 scroafe
teres cultural-moral şi economic, ba chiar pe zi. O scroafă poartă sarcina aproape
şi noi am avea folos din acestea, pen- Rădăcinile se spală de pământ, a- 4 luni. Purceii să lasă să sugă 5—6
tru-că în aceste conveniri s’ar putea poi se taie cu o maşină, se amestecă săptămâni, când să înţarcă, trebue bine
hotărî şi afacerile bisericeşti-şcolare. cu pae tocate şi după aceea se daU
vitelor. Cartofii se dau ferţi şi ameste­ hrăniţi şi îngrijiţi. Pupă 5—6 luni mas­
Un al treilea mod pentru dezvol­ caţi cu tărâţe. In timpul iernii, când vi­ curii să castrează'. Pentru îngrăşat să
tarea în cultură este corul bisericesc. tele nu sunt puse la muncă, li se dă ca aleg porcii cari au etate de 18 luni
Prin cor nu numai că am detrage hrană de întreţinere 1 la sută fân din până la 2 ani, să preferă porci castraţi
pe tinerimea adultă dela cârcimă, dela greutatea animalului; când se pun la fie mascuţî fie scroafe. —- Timpul cel
umblare pe stradă seara fără nici o muncă porţiunea se sporeşte cu 2—3 mai bun pentru îngrăşat este toamna,
treabă şi dela alte lucruri rele, ci am la sută fân din greutate, adecă 2—3 hrana ce să dă trebue dată totdeauna
dezvolta în-ei iubire faţă de cântările kgr. fân. Ca nutreţ uscat vitelor de la ora hotărâtă.
noastre naţionale. Prin un cor bisericesc muncă li se dă fân natural şi artificial Nutrirea păsărilor de curte. Pă­
am atrage poporul la biserică, care în adecă fân de măzăriche, trifoiu şi lu- sările de curte să hrănesc cu tot felul
cele mai multe locorf este cu totul cernă. — Când fânul sau paele tocate dş grăunţe de cereale ca: grâu, orz,
părăsită, rar de puţini cercetată. Mare să amestecă cu rădăcini de sfeclă să ovăz, porumb, hrişcă şi meiu, să mai
folos ne aduce corul şi prin aceea, că lasă să dospească 24—48 ore în tim­ hrănesc cu mălaiu şi tărâţă. Iama pe
învăţând cântări poporale, piese teatrale, pul iernei. Dintre rădăcini, cailor li se lângă aceste grăunţe li se pot da car­
cu câri apoi reprezentându-ne ht public, dau mai mult morcovi. — Dintre rădă­ tofi şi rădăcini de morcovi ferţi, tocaţi
din a căror venite s’ar acoperi unele cini, ce să dau vacjlor de lapte cele şi amestecaţi cu mălaiu sau tărâţe, fâ­
spese mai mid ale şcoalei, ca d. e. am mai bune sunt de păstârnac şi morcov, nul de trifoiu şi lucernă fert şi tocat
procura recvizite: de învăţământ, cărţi cari dau un lapte galben, pe când bine şi amestecat cu mălaiu sau tărâţe
copiilor săraci, cărţi pentru bibliotecă, sfecla, dă' un' lapte alb şi sărac în unt. este o bună hrană peste iarnă pentru
etc. Astfel am uşora poporul în con- — Pe lângă nutreţurile uscate şi rădă­ toate păsările de curte. —- Găinăria
tribuiri pentru susţinerea şcoalei. cini, vitelor se mai dau şi grăunţe ca: sau coteţul, în care dorm păsările de