Page 1 - Bunul_Econom_1905_47
P. 1
Anul VI, Orăştie (SzAszvâros), 3 Decemvrie n. 1905 Nr. 47
* \
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl C0MERC1U
ORCAN AL: „Renninnii Economice din Praştie 11 şi „Realiimm române de agricnltnră din comitatul Sibiin 1 ui“
A B O N A M E N T E : A P A R E : ji I N S E Ţ I-U N I:
R
P j an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n ia şi străinătate 10 lei pe an. In flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
cccc^^xjocoexxrxL:ccc:x>o:x~:cx:.jctst^ g localul, Două chilii cu - gust şi practic Foit, dl A vram Sâbău din Foit, dl
mobilate, cari să află în casa a treia A dam A vram din Vâlişoara dl L a z ă r
Cu considerare, că suntem la sfîr- din cornul a trei strade a dlui director N eagu din Chişcădaga, dl Petru Sinis
şitul anului, rugăm pe toţi onor, ceti general şi costă abia 300 de coroane l. N icolae din Nevoiaşi toţi membru ai
tori, cari a primit foaia noastră şi anual. Loc mai potrivit nici că se prea direcţiunei. Ne-a mai onorat dl K ovăts
sunt tn restanţă cu abonamentul, să poate în Deva cu o sumă aşa de mo A ndrds, economul oraşului, doamna L u -
binevoiască a ni-l trimite, cît mai în- destă. O casă modernă, zidită în cor creţia de Costa N icoară, dpaînna văd.
nul a trei strade frecuente cu întreg preoteasă M aria N icoară n. M untean,
grabă. domnişoara F lo rica , Ciucu, dl N. Co
Gu toată stima frontul spre strada apei, strada sâcu-
iascâ, strada calei ferate, cari mijlocesc drean, învăţător în retragere, dl M ladin
Administraţiunea întreg comercial şi comunicaţiunea din ■ N astici oficial comitatens şi alţi acţionari
„BUNUL ECONOM“ oraş şi jur cu calea ferată.
Hotărârile direcţiunei sunt:
Sfinţirea a sâvârşit’o mult iubitul I. «Industria*., bancă industrial-
„1RI>USŢR1A“, nostru president, părintele protppresbi- economică îşi începe lucrarea îndată
ter dl V asile Doniţa, împreună cu dl după sfinţirea lccaluiui, Nlercuri 16/29
bancă industrial-economică, societate pe
paroch local, Cornel Popescu şi dl Se Noemvrie 1905, în prima s’a şedinţă
acţii în DEVA. rafim Olariu, din. Brânişca, membru în după improtocolarea firmei.
V- ___
comitetul de supraveghiare. Au asistat: II. în fiecare Miercuri, la 9 ore,
• Dumnezeu - a binecuvântat o lu vicepresidentul societăţii dl N iciilae Ro să ţine şedinţă plenară ordinară, aşa
crare de mare însemnătate pentru po man paroch în Romoşel, directorul ge numita cenzură, pentru votarea de îm
por şi meseriaşi. O nouă eră de re neral' A ugust A . N icoară, Juliu Ilie prumuturi şi alte ' lucrări curente ale
naştere şi înflorire industrial-economică Cosnta, paroch în Crăci uneşti, George direcţiunei, Şedinţe extraordinare, după
s’a inaugurat în 29 Nov. a. c. Noul Guga paroch în Şoimuş lângă Deva, trebuinţă, oricând.
aşezământ »Induştria«., banca idustrial- N iculae Pop paroch în Ormîndea, D io- III. Localul societăţii e deschis tn .
economică din Deva, şi-a ţinut eri prima nis M atees paroch în Căienelul de suSj fie-care zi de lucru dela 9 — 12 oare.
şedinţă după improtocolare pentru în N icolae Igna cassarul, Aclam L azar Cassa e deschisă în fie-care zi
ceperea lucrărilor sale binecuvântate. contabilul, Artem B âlaş secretarul, di de lucru dela 10— 12 oare şi Mercuri
Iarăşi câtră Dumnezeu s’a întors N orbert Satm ari, din Şoimuş, dl Solomon dela 3 —5 oare după ameazi. ,
mai întâiu. înainte de şedinţă şi-a sfinţit Săbău, din Pricaz, dl iQ a n Sâbău din (Va urma)
din împrejurimi.fete şi neveste. Intră încet, »Ce? zice el într’un rând. Am să vă
___________________ FOITA ________ ______
cu sfială, se aşează tăcute aproape de sobă, spun una care s’a îuţâmplat de mult ţâre,
cum se cuvine să facă în odaia unei cucoane, dar ,asta-i chiar adevărată. — Umblau, cine
M Â N I A .
şi prind a lucra. Şi altă petrecere n’au, nici ştie câte veacuri sunt de atunci, /Dumnezeu
Mânia în oamenii cei buni lăutari, nici da nţ- — fără decât poveştile şi şi cu sfântu Petru prin ţara asta... Da ce
Să naşte moartă, să tofpeşte; năzdrăvăniile lui Ştefanache, Câte odată le ţară, mâi tatăl Numa’ păduri şi iar păduri;
In cei cu- minte-un ceas trăeşte; mai vâră el în boale cu, câte o grozăvie de şi trăiau pe aici nişte lifte, spurcate, care cu
Tn semidocţi trăeşte luni, ţi s6 ridicăm părul măciucă în vârful capului, care cu capu’ cât o stamboală, cari cu nişte
' Trei ani în proştii cei din gloată, — dar când e viaţa mai amară, când toţi colţi ca, la lupi, cari lungi cât un stânjen,
Iar în mişei viaţa toată! stau cu sufletul la gură atunci par’că tae cu cari scurţi de o palmă, ia nişte păgâni, nişte
cuţitul funia care gâtuie, spune una, spune calvini__ Ducă-se dracului!... Şi întră Dum
G. Coşbuc.
alta, şi-tbatâ lumea răsuflă, uşurată. Aşa. Ro nezeu şi cu sfântu Petru pe ţărmurile acesta,
Scrisoare mân mai rar. Până şi puşchii cei de frăţiori şi era aşa sara.... Dau de un sat; printre
ai mei, nişte omusori numai de un cot, stă- nişte păduri, şi, cum erau ei trudiţi tare de
de M. Sadovean *' 1 |
teau pâtţă târziu, cu ochii sticliţi,.— şi pentru drum lung, se abat spre o casă din margina
ei Ştefănache a bătut toate ţărmurile vremi- satului__ Când să între,, nişte zăvozi ca nişte
Ştefanache al nostru e om poznaş. Ştie
lor străvechi şi bune. Le-a spus/b mulţime lupi sar peste, gard, şi nici nu hămăeşc mă
o mulţime de întâmplări de pe vremea lui
de minunate poveşti: Finul lu i Sfânta Petrea, car, — cască gurile, îşi împlântă colţii, şi
Papură-Vodă şi a lui Han-tatar, — şi când
Popă cu trei, oi, Găvănuiă. Cheleş-împărat, trage şi întinde!.... Până să dea bătrânii cu
începe a spune, apoi toţi rămân cu gura
F ata dracului şi alte multe, în care furnicau toiegele, zăvozii le făcuseră ferferiţă pdalele
căscată şi cu ochii boldiţi asupra lui. Nici
bătrâni împăraţi cu bărbile albe, zâne bune, anteriilor__ Şi strigă ei la poartă:
nu ştii de unde Ie mai scoate!
Câte-odată este ceva de lucru: are mama Feţi-frumoşi şi cai năzdrăvani, strigoi şi ne . Om bun, om bun! fii te rog primitor
de tors, ori de scărmănat pene, — şi vin curate duhuri... pentru nişte călători bătrâni!»