Page 1 - Bunul_Econom_1905_47
P. 1

Anul  VI,                            Orăştie  (SzAszvâros),  3  Decemvrie  n.  1905                                Nr.  47


                                                                       * \










                   REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  Şl  C0MERC1U

      ORCAN  AL:  „Renninnii  Economice  din  Praştie 11  şi  „Realiimm  române de  agricnltnră din comitatul  Sibiin  1 ui“


                   A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                ji  I N S E Ţ I-U N I:
                                                                                                  R
      P j  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
        Pentru  R o m â n ia   şi  străinătate  10  lei  pe  an.  In  flecare  Duminecă.        Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.


      cccc^^xjocoexxrxL:ccc:x>o:x~:cx:.jctst^ g   localul,  Două  chilii  cu - gust  şi  practic   Foit,  dl  A vram   Sâbău  din  Foit,  dl
                                                  mobilate,  cari  să  află  în  casa  a  treia   A dam   A vram   din  Vâlişoara  dl  L a z ă r
            Cu  considerare,  că  suntem  la sfîr-   din  cornul  a  trei  strade  a  dlui  director  N eagu  din  Chişcădaga,  dl  Petru  Sinis
      şitul  anului,  rugăm  pe  toţi  onor,  ceti­  general  şi  costă  abia  300  de  coroane   l.  N icolae  din  Nevoiaşi  toţi  membru  ai
      tori,  cari  a   primit  foaia  noastră  şi   anual.  Loc  mai  potrivit  nici  că  se  prea   direcţiunei.  Ne-a  mai  onorat  dl  K ovăts
      sunt  tn  restanţă  cu  abonamentul,  să    poate  în  Deva  cu  o  sumă  aşa  de  mo­  A ndrds,  economul oraşului,  doamna L u -
      binevoiască  a  ni-l  trimite,  cît  mai  în-   destă.  O  casă  modernă,  zidită  în  cor­  creţia  de  Costa  N icoară,  dpaînna  văd.
                                                  nul  a  trei  strade  frecuente  cu  întreg   preoteasă  M aria  N icoară  n.  M untean,
      grabă.                                                                                 domnişoara  F lo rica , Ciucu,  dl  N.  Co­
                       Gu  toată  stima           frontul  spre  strada  apei,  strada  sâcu-
                                                  iascâ,  strada  calei  ferate,  cari  mijlocesc   drean,  învăţător  în retragere,  dl  M ladin
                          Administraţiunea        întreg  comercial  şi  comunicaţiunea  din  ■ N astici oficial comitatens şi alţi  acţionari
                      „BUNUL       ECONOM“        oraş  şi  jur  cu  calea  ferată.
                                                                                                     Hotărârile  direcţiunei  sunt:
                                                       Sfinţirea  a  sâvârşit’o  mult  iubitul    I.  «Industria*.,  bancă  industrial-
                „1RI>USŢR1A“,                     nostru  president,  părintele  protppresbi-   economică  îşi  începe  lucrarea  îndată
                                                  ter  dl  V asile  Doniţa,  împreună  cu  dl   după  sfinţirea  lccaluiui,  Nlercuri  16/29
      bancă  industrial-economică,  societate  pe
                                                  paroch  local,  Cornel  Popescu  şi  dl  Se­  Noemvrie  1905,  în  prima  s’a  şedinţă
                    acţii  în  DEVA.              rafim   Olariu,  din.  Brânişca, membru  în   după  improtocolarea  firmei.
                     V-       ___
                                                  comitetul  de  supraveghiare.  Au  asistat:     II.  în  fiecare  Miercuri,  la  9  ore,
         •  Dumnezeu -  a   binecuvântat  o  lu­  vicepresidentul  societăţii  dl  N iciilae Ro­  să  ţine  şedinţă  plenară  ordinară,  aşa
      crare  de  mare  însemnătate  pentru  po­   man  paroch  în  Romoşel,  directorul  ge­  numita  cenzură,  pentru  votarea  de  îm­
      por  şi  meseriaşi.  O  nouă  eră  de  re­  neral'  A ugust  A .  N icoară,  Juliu  Ilie   prumuturi  şi  alte  ' lucrări  curente  ale
      naştere  şi  înflorire  industrial-economică   Cosnta,  paroch  în  Crăci uneşti,  George  direcţiunei,  Şedinţe  extraordinare,  după
      s’a  inaugurat  în  29  Nov.  a.  c.  Noul   Guga  paroch  în  Şoimuş  lângă  Deva,    trebuinţă,  oricând.
      aşezământ  »Induştria«.,  banca  idustrial-   N iculae  Pop  paroch  în Ormîndea,  D io-    III.  Localul  societăţii  e  deschis tn  .
      economică  din  Deva,  şi-a  ţinut  eri  prima   nis  M atees  paroch  în  Căienelul  de  suSj  fie-care  zi  de  lucru  dela  9 — 12  oare.
      şedinţă  după  improtocolare  pentru  în­  N icolae  Igna  cassarul,  Aclam  L azar         Cassa  e  deschisă  în  fie-care  zi
      ceperea  lucrărilor  sale  binecuvântate.  contabilul,  Artem   B âlaş  secretarul,  di  de  lucru  dela  10— 12  oare  şi  Mercuri
           Iarăşi  câtră  Dumnezeu  s’a  întors   N orbert Satm ari,  din  Şoimuş, dl  Solomon  dela  3 —5  oare  după  ameazi.    ,
      mai  întâiu.  înainte de şedinţă  şi-a  sfinţit  Săbău,  din  Pricaz,  dl  iQ a n   Sâbău  din                        (Va  urma)

                                                 din  împrejurimi.fete  şi  neveste.  Intră  încet,   »Ce?  zice  el  într’un  rând.  Am  să  vă
     ___________________ FOITA     ________ ______
                                                 cu  sfială,  se  aşează  tăcute  aproape  de  sobă,   spun  una  care  s’a  îuţâmplat  de  mult  ţâre,
                                                 cum  se  cuvine  să  facă  în odaia unei cucoane,   dar ,asta-i  chiar  adevărată.  —   Umblau,  cine
                  M Â N I A .
                                                 şi  prind  a  lucra.  Şi  altă  petrecere  n’au,  nici   ştie  câte  veacuri  sunt  de  atunci, /Dumnezeu
        Mânia  în  oamenii  cei  buni            lăutari,  nici  da nţ- —   fără  decât  poveştile  şi   şi  cu  sfântu  Petru  prin  ţara  asta...  Da  ce
          Să  naşte  moartă,  să  tofpeşte;      năzdrăvăniile  lui  Ştefanache,  Câte  odată  le   ţară,  mâi  tatăl  Numa’  păduri  şi  iar  păduri;
        In  cei  cu-  minte-un  ceas  trăeşte;   mai  vâră  el  în  boale  cu,  câte  o  grozăvie  de   şi  trăiau  pe  aici  nişte  lifte,  spurcate,  care  cu
           Tn  semidocţi  trăeşte  luni,         ţi  s6  ridicăm  părul  măciucă  în  vârful  capului,   care  cu  capu’  cât  o  stamboală,  cari  cu  nişte
    '   Trei  ani  în  proştii  cei  din  gloată,  —  dar  când  e  viaţa  mai  amară,  când  toţi   colţi  ca,  la  lupi,  cari  lungi  cât  un  stânjen,
           Iar  în  mişei  viaţa  toată!         stau  cu  sufletul  la  gură  atunci  par’că  tae  cu   cari  scurţi  de  o  palmă,  ia  nişte  păgâni,  nişte
                                                 cuţitul  funia  care  gâtuie,  spune  una,  spune   calvini__   Ducă-se  dracului!...  Şi  întră Dum­
                                  G.  Coşbuc.
                                                 alta,  şi-tbatâ  lumea  răsuflă,  uşurată.  Aşa.  Ro­  nezeu  şi  cu  sfântu  Petru  pe  ţărmurile  acesta,
                  Scrisoare                      mân  mai  rar.  Până  şi  puşchii  cei  de  frăţiori  şi  era  aşa  sara....  Dau  de  un  sat;  printre
                                                 ai  mei,  nişte  omusori  numai  de  un  cot,  stă-   nişte  păduri,  şi,  cum  erau  ei  trudiţi  tare  de
                              de  M.  Sadovean            *'      1               |
                                                 teau  pâtţă  târziu,  cu  ochii  sticliţi,.—   şi pentru  drum  lung,  se  abat  spre  o  casă  din  margina
                                                 ei  Ştefănache  a  bătut  toate  ţărmurile  vremi-   satului__   Când  să  între,,  nişte  zăvozi  ca nişte
          Ştefanache  al  nostru  e  om  poznaş. Ştie
                                                 lor  străvechi  şi  bune.  Le-a  spus/b  mulţime   lupi  sar  peste, gard,  şi  nici  nu  hămăeşc  mă­
     o  mulţime  de  întâmplări  de  pe  vremea  lui
                                                 de  minunate  poveşti: Finul lu i Sfânta  Petrea,   car,  —  cască  gurile,  îşi  împlântă  colţii,  şi
     Papură-Vodă  şi  a  lui  Han-tatar,  —   şi  când
                                                 Popă  cu  trei,  oi,  Găvănuiă.  Cheleş-împărat,   trage  şi  întinde!....  Până  să  dea  bătrânii  cu
     începe  a  spune,  apoi  toţi  rămân  cu  gura
                                                 F ata  dracului  şi  alte  multe,  în  care  furnicau   toiegele,  zăvozii  le  făcuseră  ferferiţă  pdalele
     căscată  şi  cu  ochii  boldiţi  asupra  lui.  Nici
                                                 bătrâni  împăraţi  cu  bărbile  albe,  zâne  bune,   anteriilor__   Şi  strigă  ei  la  poartă:
     nu  ştii  de  unde  Ie  mai  scoate!
          Câte-odată  este ceva de lucru:  are mama   Feţi-frumoşi  şi  cai  năzdrăvani,  strigoi  şi  ne­  . Om  bun,  om  bun!  fii  te  rog  primitor
     de  tors,  ori  de  scărmănat  pene,  —  şi  vin  curate  duhuri...                    pentru  nişte  călători  bătrâni!»
   1   2   3   4   5   6