Page 3 - Bunul_Econom_1905_47
P. 3
Nr. 47 BUNUL ECONOM Pag. 3
în baude de hoţi şi tâlhari, cu trupele greci au ridicat pe 3 ţărani aromâni şi Rusia Europeană are 5*/» milioane ki
turceşti trimise contra lor. Azi bande nu se mai ştie nimic de' soartea acestora. lometri pătraţi cu 92 mii. locuitori. Cinci din
greceşti organizaţi de regatul Greciei Preotul Teodor Constantin dela şase părţi a locuitorilor ei sunt slavi de re-
şi ajutate de preoţimea grecească din biserica română din Monastir este ame lig unea greco ortodoxă.
Turcia, ucid Şi pustiesc pe Români ninţat zilnic cu moartea. înainte cu câ > In privinţa socială locuitorii Rusiei să
(arămâni) şi satele lor, fiind că aceştia împart în patru clase cari se deosebesc foarte
nu mai vreau ca în biserica şi şcoala teva zile el a fost atacat de căţră in tare una de alta, şi aceste sunt: nobilimea
lor să se cuyânte în limba grecească, divizi îndreptaţi la distanţă de nretro- (nemeşii), preoţimea, burghezii şi ţăranii. De-
ca până acum, ci pretind ca limba politul grec, apoi bătut fără milă şi târât cind a început sa se răspândească şi indus
mamii lor să fie suferită şi respectată pe jos. Preotului i-s’a sfâşiat hainelet tria în statul agricol rusesc, de atunci clasa
ca şi a celor lalte neamuri cari locuesc i-s’a smuls barba. Viceconsulul Franţei muncitorilor încă joacă un rol însemnat.
cu ei împreună. Emanciparea ţăranilor adecă slobozirea
trecea din întâmplare pe acolo şi a
Zilnic vin ştiri' îngrozitoare despre cerut pentru sărmanul preot ospitalita-7 ţăranilor din iobăgie, s’a făcut în Rusia numai
tâlhăriile ce le fac bandele greceşti a- între anii 1861 — 1863 de bunul împărat
supra Românilor, şi un ziarist francez tea inviolabilă a dragomanului italian. Alexandru II.
care să afla acum în Turcia scrie ga Şcoala română din Baiasa a fost Cultura în Rusia stă pe o treaptă foarte
zetei sale din Pariz, că tâlhăriile aces aprinsă de bandele greceşti. In împre înapoiată. Din 100 copii datori să meargă
tea să fac cu consimţământul autori jurimea Gumedgia, locuitorul Traio Go- la şcoală, abea s*. duc 10 înşi.
tăţilor turceşti, după cum lăgădueşte Rusia este p monarch a absolutistă, adecă
zorol a fost ucis pe drumul ce duce
că va descoperi când va scăpa de pe în care voia monarhului, a împăratului, Cste
prin pădure.
teritorul turcesc. lege. Tocmai acum a denumit Ţarul un
In Hrapista 2 Români au fost îm
Iată unele din tâlhăriile mai nouă* minister care e chemat să dea Rusiei 'o- con-
puşcaţi şi aruncaţi întrun rîu.
Fruntaşul arămân G. Gussi din Perivol, stituţiune atunci Rusia va deveni o monarchie
a fost omorât de o bandă greceaseă- In Resna un învăţător român scă constituţională.
şi de gâtul cadavrului* s’a legat în scrip pat plin de sânge ca prin minune din / * . j ■ • ' ■
ţia: »Aşa vor peri toţi cari îşi vor a- ghiarele tâlharilor greci. ■ încă înainte de a izbucni războiul
dresa rugăciuuile lor lui Dumnezeu în Aproape toată comuna română Abela din Asia între împărăţia rusească si cea
limba românească«. japoneză, focul revojuţiunii ardea în
a fost aprinsă şi arsă în lipsa locuito
Locuitorii conunei Zecrea, primind Rusia sub spuză. In vremea războiului
rilor, cari cea mai mare parte emigra
scrisori ameninţătoare dela bande gre am văzut cum flacăra revoluţiei a în
seră ca de obicei în Tesalia, din cauza
ceşti, cari stăpânesc împregurimile, au ceput să se arete în mai multe locuri
părăsit satul de trică să nu fie supuşi zăpezii mari ce cade în regiunea mun ale întinsei împărăţii. La 1 Octomvrie
cu fer şi foc patriarhatului grecesc. toasă unde să află satul. a. c. Rusia a încheiat o pace favorabilă
Tot în Perivoli fruntaşul Manole cu Japonia, cu toate că aceasta din
Apostolina fu tîrît in munţi şi ucis, fiindcă B U S I A. urmă dela început până la sfârşitul răz
n’a vrut să împartă averea cu bandele. Are o întindere de 2 2 ‘/2 Mii. kilometrii boiului, a rămas pe toată linia învingă-*
In Cruşova un oare-care Doaga Taşcu pătraţi cu 102 milioanei ocuitori, adecă numai toare. Starea Rusiei faţă de străinătate
ă fost ademenit de agenţi bisericeşti 5 locuitori pe 1 km3. Să împarte în 5 părţi să limpezise şi să aştepta eu drept cuvânt
greci în frunte cu Lache Marcos la mar mari: Rusia europeană cu Polonia, marele ca şi răzvrătirile din lăuntrul ţârii să
ginea unei păduri şi-a fost ucis în mod laş. principat Finlanda, Caucazul cu ţinuturile încete acum. Din nefericire însă pentru
In satul Goloto-Selo, douăzeci de transcaspiee, Sibîrea şi Asia centrală. ea, stările din lăuntrul ţării, nu numai
şi are feciori, şi nepoţi şi strănepoţi, de ar lături, eu urechiaţii împăraţi ai oilor în mij Acu nu mai este aşa. Au început Iar a
putea umplea cu ei o ţară. Iţi aduci aminte loc, — şi au mers, şi au coborât coastaf şi se sălbâtăci oamenii la suflete.... Hai-Hai 1
cum ne-au găzduit când ne-am coborâtJa ei ? sunau dulce tălăfigile în văzduhul primâvâresc, spunea bunicu, Dumnezeu să-l erte, că are
da-i mult de atunci___ Baciul cela-i om cum şi mirosau florile de-abia născute din mustul să vie vremea să alungaţi şi voi pe Domnul
să cade. Eu zic să mergem la el, şi să-l omătului. dela poartă, ş’atunci amar va fi, ca şi de
slobozim cu toată pojjia lui asupra ţinuturilor Şi Dumnezeu şi sfântul Petru i-a învăţat neamurile cele păgânei»
ăstora----- Şi toţi din neamul lui când s’or ce să facă.
aşeza aici, or potopi pe varvarii ăştea ş’or Au d at,foc pădurilor şi sţufăriilpr din
U
R
C H I U I
T
I
face iar grădini din împărăţia mea. Şi când bălţi, şi ardeau satele păgânilor cU fiarele la culese de J. Sântimbrean, înv. Boroşneul-mic.
oro striga la poarta creştinului, ne-a eşi în un loc. Iar codri cei străvechi flela începutul
ainte ca pâne şi sare şi ne-a găzdui în patul lumii îi apăra Domnul cu toiagul său, de Frunză verde flori de nuc,
cel mai moale, şi ne-a spune vorba cea mai pârjol. Şi şapjte zile şi şapte nopţi au ars Nu am unde să mă culc,
bu nă!.. Aşa s l facem, Petre! neamurile sălbatice. Şi cum aşteaptă neamul Căci mândruţa m’a lăsat
— Sfânta-i vorba ta, stăpânei...» baciului, — ,a dat Dumnezeu după aceea o Pe altul a’nbrăţoşat.
Şi cu greu adormiră. — Iar când să Nu crede mândro că zac,
ploae, care a răcorit văzduhul şi „a - umezit
trâz'ră, îşi ,lua toegele şi porniră. Urcară Pentru că tu mai lăsat;
pământul. Şi a zis Domnul: Uite, aici loc de
muntele şi să suiră spre creştete, unde cresc Nici nu crede c’oi muri
păscut; uite, aici loc de arat, uită aici, fa
brazii. Şi acolo dădură de un neam care um Dacă nu mă vei iubi.
ceţi-vă satel , \ *
bla in strae albe şi purta în inimă, ca un
soare, bunătatea Domnului. Acolo au fost Ş’au făcut nepoţii baciului sate, ş’au în M’oi învârti odată roată,
ospătaţi cu fruntea laptelui şi acolo şi-au văţat dela Dumnezen . cum să tragă brazda- Ş’oi privi în lumea toată;
odihnit ciolanele. Ş’a înflorit, oameni buni, o ţară cum nu ştiţi Voi a afla chiar şi-o miie
Şi s’a sculat Dumnezeu şi a binecuvân voi.,.. Au apucat-o strămoşii noştri în vre Numai să-mi trebue mie. \
tat tot neamul, toata sămânţa baciului celui muri vechi..... Trecui dealul şi-o' vâlcea, •
bătrân. Şi era într’o primăvară atunci, — ş’au O ţară ca o grădină__ Când să plic Mă dusei: la mândra m ea;
pornit, la cuvântul Sfântului Dumnezeu, să tisea Domnul în cer, venia aici, Ia noi; să La mândra cu ochii verzi,
coboăre turmele mărunte la vale pe coastă, sc hodinească.... Aşa oameni au fost Ro Păreche rar săi mai,vezi.
cu ciobani sprinteni în urmă, cu dulăi pe de mânii noştri odată 1 ..; t~—
