Page 4 - Bunul_Econom_1905_47
P. 4
Pag- .4 BUNUL ECONOM Nr. 47
că nu să schimbară în spre bine, dar Deputaţii naţionalişti din dieta pa ar avea legături de dragoste cu un
să mai înăspriră. Răzvrătirea s’a întins triei noastre s’au înmulţit încă cu unul, servitor. Ucîgaşa s’a înştiinţat singură
tot mai tare, şi şi azi încă ea n’a apus cu sârbul Demetriu Musiczki ales în cer la poliţie 1 şi a făcut arătare despre
cu totul. împăratul (ţarul) Nicolae II. a cul Titel. fapta ei.
înţeles însfârşit, că fără voinţa poporu Deputatul cercului Hunedoara, Tdrok, *
lui nu să poate domni în timpurile de a murit. In locul lui, Românii au can Pe comersantul de vinuri Wil-
faţă, de aceea s’a hotărât sa concheme didat pe tinârul şi vrednicul advocat helm Kende din Gyoroc (c, Arad.) l’a
un sfat al poporului, un fel de parla omorît cineva împuşcându-1 prin ferea
Dr. Victor Bontescu din Haţeg.
ment -numit în Rusia Dumă, care să * i stră pe când dormea, Să zice că Du
dea împărăţiei o constituţie. Să înţe mineca trecută ar fi fost la o nuntă
lege că până să se decidă ţarul la acest Şampanie romîneşscă. Ministrul de românească unde s’a certat cu mai
pas, lupta pentru libertate a pretins mii domenii al Rolnâniei a luat dispoziţiunea mulţi şi unul dintre ei s’ar fi răzbunat
de jertfe. Dar pentru eluptarea de drep ca în vederea - expoziţiei naţionale din în felul acesta. '
turi să cer, în astfel de vremuri de 1906, să se încerce fabricarea şampa *
trecere, luptători înzestraţi cu calităţi niei în pepinierele Istriţa şi Cotnari. Foam ete în Şpania. In Spania
eminente: caracter neşovăitor, multă în 1 * domneşte foamete mare. Mii de muncitori
văţătură, înfăţişare plăcută şi darul Hymen. Dl Constantin Olariu mare n’au de lucru. Oamenii şi animalele n’au
vorbirii ca să cucereşti mulţimea. Ift proprietar şi întreprinzător şi D-şoara eu ce se nutri. Preţurile alimentelor şi
nici un stat din Europa nu e tineret Volumnia Bria învăţătoare diplomată nutreţului sunt foarte mari.
universitar atât de alipit cauzei poporu fidanţaţi. Cugir, în 19 Nov 1905. * .
lui şi atât de gata la ori ce jertfă^ chiar * La fondul de 20 bani al «Reuniu-
a vieţii, ca tinerimea universitară rusă. nei sodalilor români din Sibii® pentru
Ordin prşaînalt. Foaia ofiioasă pu
însufleţirea şi jertfele aduse de această blică un ordin dat de M, Sa, prin care cumpărarea unei case cu hală de vân
tinerime au fost săşiânţa, din care în rezerviştii de întregire sunt Chemaţi la zare prin mijlocirea dlui Nicolae Stoica,
cepe să încolţească acum libertatea în serviciul activ în armată. Ordinul mai controlor al Reuniunii, s’au făcut urmă
împărăţia rusească, care să exprimă încă dispune ca soldaţii cari şi-au împlinit toarele dăruiri: Ioan Oltean, sodal pan
deocamdată numai în Dumă şi în mi serviciul, încă să fie reţinuţi şi mai de tofar, Ioan Borcia, sodal croitor, Valeriu
nisterul denumit de Ţar. întrucât aceste D. Poponea, Ştefan Duca, Izîdor Mar-
parte, însă numai în măsură cât e ab
reforme vor mulţumi poporul rusesc, solut necesar pentru menţinerea con coviciu, toţi culeg, tip.; Nicolae Bulea,
viitorul apropiat ne-o-va dovedi. sod. văpsitor, N. N., George Cheleme-
tingentului de pace. Rezerviştii de în
niciu. sodal măsar, Nicolae Borcia, sod.
tregire vor trebui, să între în serviciu
NOUTĂŢI cu ziua de 27 Decemvrie. văpsitor, Ioanichie Bota, Nicolae Simtion,
* sodal croitor, Iosif Marcu, măestru par
dosit or, Petru Stanciu, sod. zidar, Florea
JDelâ b a n ca „A rdeleana,** d in loc. Ploi torenţiale în Italia. Aproape
Aflăm cu cea mai mare părere de rău că Cruciţă, măestru croitor, Andrei Gher-
în toată Italia au căzut ploi torenţiale,
unul dintre întemeietorii băncii, primul ei • man, sergent, fiecare câte 20 bani, Ioan
cari au făcut mari Stricăciuni semănă
director şi actual preşedinte al direcţiunii dl turilor de grâne. In munţii Alpi bântue Marcu, culeg. tip. 40 bani. In toăal 3
Dr. Ioan Mihu, şi-a dat dinusiunea, atât din viscole mari,> Aproape de Brîga au fost cor. 40 bani. * '
preşidenţia, cât şi din direcţiunea băncii. Mo distruse toate adăposturile alpine. Pe
tivele sunt conzideraţiuni de caracter privat. marea Mediterană domnesc tempeste Coroane eterne. D şoara Elena Pe-
traşcu, directoara internatului »Asocia-
dese. Aproape de Ferol a fost avariat
Deputaţi congresuali mireni pen ţiunii«, în Iog de cunună peritoare pe
eontra-torpilorul italian »Sagitatorio«.
tru noul period de 3 ani au fost aleşi * cosciugul mult regretatului colonel cav.
în archidieceza gr.-or. română urmă Ignatiu de Iacobich, a dăruit fondului
torii: Cercul Sibiiu: Partenie Cozma: F o c uriaş. La Bucureşti a ars to »Darurilor de crăciun«, administrate -de
Cercul Selişte: Dr. N. Comşa; cercul tal fabrica de tutun. Paguba e de 600.000 «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu®,
până la 700 000 lei. La lucrările pentru
Sebeş: Ioan de Preda; cercnl Alba-Iu- snma de 10 cor.; dl Leontin Sifnonescu,
localizarea incediului 3 pompieri au fost
lia: Mihail Cirlea; cercul Deva: Dr. A. secretar metropoliran, fondului «văduve
răniţi de moarte, 2 au fost răniţi
Vlad; cercul Haţeg: Dr. G. Proca; lor şi orfanilor meseriaşilor® 8 cor.; dl
mai uşor.
cercul Ilia: Dr. St. Rozvan - cercul * Pantaleon Lucuţa, căpitan c. şi r. în
i Geoagiu : Dr. I. Margita; cercul Zarand : penziune «fondul pentru cumpărarea
Simion Damian, adv. Braşov; Câmpeni: Cutremurul de pe muntele Athos, unei case cu hală de vânzare« 10 cor.
care s’a întâmplat în 10 Noemvrie, a
Dr. Vasile Preda; Turda: Dr. Vaier fost aşa de violent, încât nu numai că şi dl Ioan de Preda, adv. fondului «masa
Moldovan; Cluj.: Va'sile Almăşan; Sol- 1 învăţăceilor meseriaşi« 10 cor.
ncic: Dr. I. Fărcaş; Bistriţa: Dr. Vasile a dărâmat mănăstiri, ci a secerat şi vi
' Pahone; Târnava: Dr. Dionise Român; eţi de oameni. Treisprăzece călugări au Să ţinem şezători de cetire la sate.
Sighişoara: Dr. Romulus Boiu; Trei- fost ucişi prin o stâncă mare, care s’a
prăvălit de pe piscul muntelui asupra Trăim vremea renaşterii şi redeş
scaune: Dr. Iancu Meţian; Braşov: A.
lor. Afară de aceştia, a fost înghiţită de teptării poporuluj din robia întunerecu-
' Vlaicţi; Bran: I. eav. de Ptişcar; Fă
valurile mării 6 barcă, în care se adă lui şi a sărăciei. Cu vie bucurie cetim
găraş: Dr, Ioan Şenchea.
* posteau mai mulţi călugări. în gazetele româneşti din diferite locuri,
> ' *
C u m n a tu l R e g e lu i C arol I. al că o seamă de doamne cărora le zace
României, contele Filip de Flandra a murit O fată frumoasă din familie bună, la inimă a neamului înaintare şi feri
săptămâna trecută. La înmormântare cur Branca Zamurovici din Becicherecul- cire, să coboară în zile de sărbătoare
tea română a fost representatâ de prinţul mare, a împuşcat pe uliţă pe servitoa între femeile dela sate, şi, le citesc bu
moştenitor Ferdinand. rea Piroska iot, fiindcă aceasta răs căţi alese din scriitorii noştri cei buni
* pândise în oraş vestea, că Branca Z. şi le dau sfaturi cuminţi.
u n j b 1 ă pe drtiip cd alaiii, ş’ a e a s ă p’ a re tqălaid.
