Page 5 - Bunul_Econom_1905_47
P. 5

t
       Nn  47                                              BUNUL  ECONOM                                                      P-g  5


          Exemplul  acesta  hun  şi  de  laudă,  nie  de  telefon  pe  terilor  ungar  oraşele   nu  încălzească  întreaga  suflare  româ­
     nu  ne  îndoim,  va  împinteni  pe  mulţi,  Ujvidek  şi  Zimony.  Legătură  indirectă   nească  şi  să  nu  căutăm  cu  toţii  a  o
     -doamne  şi  domni  din  societatea  cărtu-  peste  Ujvidek  mai  au  oraşele  Baja,  Sza-  sărbători  cum  merită.      '    "
     rară  românească,  să  facă  asemenea  şe­  b.adka,  S^ghedin,  Zenta  şi  Zombor.
     zători  acum'  în  lungile  seri  de  iarnă,  Taxele  sunt:  pentru  o  convorbire  de  articol  amintire  de  expoziţia  aceasta,!
     moarte  pentru  munca  săteanului,  când  3  minute  între  Zimony  şi  Belgrad  1     laudă  înaintarea  uriaşă  ce  â  făcuto  Ro­
     de  obiceiu  el  dormitează •  ca  , şi'  ogoa­  cor.,  între  Belgrad  şi  celelalte  oraşe  2   mânia  în  cei  din  urmă  Vre o câţiva  zeci
     rele  lui.                                  cor.  Convorbiri  exprese  să  plătesc  de   de  ani  mai  ales  în  privinţa  economică,
          Fruntaşii  comunelor  din  jurul cen­  3  ori  aşa  de  scump.  Pentru  cei  cari  nu   aminteşte  de  pregătirile  ce  le fiice statui
     trelor  româneşti  să  ceară  numai  spriji­  sunt  abonenţi,  avizul  costă  1  cor.  ungar  pentru  ca  să  fie  vrednic  repre-
     nul  celor  inteligenţi,  aceştia  de  sigur                                           sentat  la  această  expoziţie,  şi  pretinde
     cu  dragă  inimă  le  vor  veni  într’ajutor,    Controla  instiţuţelor  financiare    ca  să  fie  bine  representată  şi  economia
     având  în  vedere  scopul  însemnat,-care   din  Ungaria  o  cere  Dr.  E.  Hantos  în   ardealului  în  special,  dela  care  România
     -să  poate  satisface  cu  mijloace  aşa  de   broşura  apărută  sub  titlul  de  mai  sus   a  luat  atâtea  exemple,  şi  cu  care  ar
     puţine,  şi  care  va ' aduce  foloase  atât   în  Budapesta.  Hantos  nu  să  mulţumeşte   putea  sta  în  legătură  de  interese  eco­
     de  mari.                                 J  numai  cu  insistarea  pe  lângă  întrodu-   nomice  mai  strânsă.  Ar  fi  lucru  foarte
                                               |  cerea  controlei  legale  la  institutele  fi-   trist,  dacă  Ardealul  nu  s’ar  presenta în
          Ştiri  economice.                    |  nanciare,  ci  el  mai  adaugă  în  mono-   mod  demn  la  această  expoziţie,  închee
                                               ’  grafia  sa  şi  proectul  (schiţă)  unei  ast-  autorul  articolului.,
                                               .  fel  de  legi,  care  conţine  norm6  amă­
          Romînia  şi-a  deschis  iar  graniţa
                                                 nunţite  despre  toate  ramurile  controlpi.
     pentru  exportul  de  cucuruz.'  Să  ştie că                    *                                     i i  I I  ii: I;
     în  urmă  recoltei  slabe  din  anul  trecut,    însoţiri  de  lăptărit  în  Săcuime.
     guvernul  a  hotărât  închiderea  graniţei                                                  însurătoare  în  vîrf  de arbori. La
                                                 In  scurt  timp  Ş’au  înfiinţat,  după  cum
     pentru  export,  şi  să  crpdea  că  aceasta                                           Negrii  de  pe  insula  Mindanao  a  Filipi-
                                                 cetim  în  »E.  G .«,şepte  însoţiri  de lăp­
     măsură  va  fi  prelungită  şi  pentru  anul                                           nelor  însurătoarea  se  face  într’un  mod
                                                 tărit  în  comitatul  Udvarhelyului,  şi  ce
     acesta.  Constatânduse. însă  că  produc-                                              de  tot  particular.  Când  doi ţineri vreau
     ţiunea  anului  acesta  a  fost,  .contrar   este  mâi  important,  că  pentru  untul   şâ  se  căsătorească,  părinţii  şi  amicii lor
     presupunerilor,  mai  bună. decât  mijlocie,   ce’l  produc  aceste  însoţiri  au  aflat deja   caută 2 palmieri tineri drepţi şi cu scoarţă
     printr’un  'Orditl  ministerial  s’a  ridicat  loc  de  desfacere  la  două  firme  din   netedă,  deopotrivă  de  groşi  şi apropiaţi
                                                 Viena  şi  Berlin.
     opreliştea  exportului.                                                                destul  unul  de  altul.  Dupăeei  au  fost
                         *                            Băncile  noastre  româneşti cari toate   găsiţi  palmierii,  doriţi,  îi  arată  celor  2
          Cel  mai  bun  articol  de  export.    au  în  paragraful  întâiu  al  statutelor lor  logodiţi,  cari  la  o  zi  fixată  merg  de se'
     Su b  acest  titlu promiţător scrie o  gazetă   scrjs  negru  pe  alb,  că  sunt  înfiinţate  aşează  lângă  cei  2  arbori  însoţiţi  de
     din  capitală,  că  exportul  nostru  este în   pentru  a  veni  în  ajutorul  poporului  a-   cortegiul  de  nuntă.  La  un semn  dat de
     creştere  continuă.  Insă  nu  producte  in­  gricol,  până  acujm  nici  una  măcar  nu   unul  dintre  azistenţi,  care  ia  rolul  de
     dustriale  exportăm,  de  articolele noastre   să  ocupă  cu  altceva,  dfecât  cu  dare  şi   naş,  mirele  şi  mireasa  se  suie  până  în
     industriale  nu  are  străinătatea  lipsă,  ci   luare  de  împrumuturi,  cari  în  cele  mai  vârful  arborelui  seu.  Ajunşi  în  vîrfi  mi­
     marfă  mai  bună,  mai  aleasă;  e  vorba   multe  cazuri,  fiind  poporul  nostru  încă   rele  întinde  braţele  şi  caută  să  prindă,
     -de  muncitorii  noştrii  cari  emigrează  în   tinăr,  sunt împrumuturi  consumptive, şi-l  cu  mâna  fârful  arborelui  gemen  şi  să-l
     ţâri  străine  şi  să  aşează  ca  muncitori   duc  la  sapă  de  lemn.                tragă  cătră  sine  până  ce  fruntea  sa
     în  stabilimente  industriale  unde  pliata                                            atinge  fruntea  miresei,  bare  —   la  rân­
     corăspunde  muncii  ce o prestează. După         Expoziţia naţională romînă din anul   dul  seu  —   face  tot posibilul  ca  să uşu­
     Italia,  Austro-Ungaria  este  statul  care  yiitor  1906  şi  »Erdelyi  Gazda«.  Ştim   reze  ton tactul.  Cei  prezenţi  constată
     -exportă  mai  mulţi  oameni,  cari  cei mai   din  circularul  general  al  expoziţiei,  câT  cu  bucurie  aceasta  Şi  cohducâtorpt  ce­
     mulţi  să  îndreaptă  spre  America.  In    Românii  cari  locuesc  regatul  României   remoniei  declară  solemn  căsătoria  de
     luna  aceasta  s’a  întâmplat  pentru  în-  şi  provinciile  ce  alcătuiau  vechia  Dacie  încheiată  După  aceasta  urmează  apoi
     tâiaşdată  cazul,  că  vaporul  de  export   precum  şi  acei  aflători  în peninsula bal­  binecuvântarea  preotului  catolic,  căci
     „Panonia“  ce  a  plecat  cu  2038  emi­    canică,  Istria  şi  în  alte  părţi,  nu  uită   Negrii  acestea  sunt  încreştinaţi,  dar va­
     granţi  din  Fiume,  n’a  putut  să  dea  loc  -Că  s’au  îndeplinit  1800  ani  de  când   liditatea  căsătoriei  o  constitue  singur
     la  toţi  cei  ce  vreainsâ  părăsască patria   marele  împărat Traian  începuse  războiul   contactul  frunţilor  în  vîrful  arborilor.
     fericită,  şi  250  călători  au  fost lăsaţi pe  de  cucerire  al  Daciei.  Inimile  lor  bat
     uscat.  Aceştia  au  fost  siliţi  să  se  în­  cu  mai  multă  putere,  gândindu-se  că    Sfecla  tn  Oţăt.  Să spală  sfecla fără
     drepte  la  Bremen  şi  Hamburg  pentru     peste  puţin  timp  să  apropie  aniversa­  să  să  rupă  firele  cele  subţiri  dela rădă­
     ca  totuşi  să  scape  de  ţeara  unde  nu  rea  acestei  mari  cuceriri  romane  pre­  cină,  debarece  rupânduse  sfecla  să  al­
     capătă  de  lucru  şi  unde  nu  li  să  plă­  cum  ş-a  stabi lirei  definitive  a  legiona­  beşte,  să  ferbe  în  urmă,  sau  să  coace •
     teşte,  munca  după  merit.                 rilor  şi  colonilor  lor  şi  prin  urmarfe  în­  în  cuptor,  să  scoate  coaja,  să  taie  fălii
          Printre  numărul  cel  mare  de Emi­   ceputul  vieţii  române  în  această  parte  şi  să  aşează  întro  farfurie  în  rânduri,
     granţi  băgăm  de  seamă  că  şi  numărul  a  Europei.  Din  descendenţii  acestor  şi  să  presară  fiecare  rând  cu  sare,  cbi-
     Românilor  creşte,  ceea  ce  nu  ne întris­  falnici  cuceritori,  amestecaţi  cu  rămaşii   min,  hirean  ras  ori  tăiat  în  făşii  subţiri,
     tează,  ci  din  contră,  îndemnăm  pe  toţi   aprigilor  apărători  Dacii,  s’a  zămislit  apoi  să  acopere  cu  oţăt  bun  fert,  cu
     Românii  sănătoşi  şi  apţi  de  muncă,  să   poporul  românesc.  In  aceasta  conveţu-  puţin  zăhar  şi  lâsândul  mai  întâiu  să
     meargă  ori  unde,  numai  să câştige bani,   ire  şi  conlucrare  îşi  are  izvorul  mândru   se  răcească,  să  pune undelemn trebuitor
     -căci  suntem  convinşi  că  dragostea pen­  şi  neîndoelnic  neamul  nostru.  O  mi ie   şi  să  Iasă  să  stea  astfel  ,24  oare,  cu
     tru  ţeara  lor  nu-i  părăseşte  pe  Români  opt  de  sute  de ani poporul format astfel  cât  va  sta  mai  mult,  să  face  mai  bună.
     în  ori  ce  parte  a  lumii  s’ar  afla.   a  trăit,  a  muncit  din  greu  şi,  mai  ade­
                         *                       seori  a  războit, vărsând  mult sânge,  pen­   Averile  m ănăstirilor ruseşti. Ga­
          Telefonul  Budapesta-—Belgrad  tru  a-şi  apăra  limba, credinţa  şi pămân­       zeta  de  Petersburg  scrie:  câ  venitele  anuale
     s’a  predat  folosinţei  publice  în  20  1.  c.   tul  tot  atât  de  sfânt  pe  care  ne  aflăm.   ale  mănăstirii  AleXandru Nrw«ki  sunt 800.000
    .Legătură  directă  au  pe  această  li-     O  astfel  de  dată  măreaţă  nu  putea  să  i Cor .ane.  Din  imobilii  (nemişcător)  are  m *-
   1   2   3   4   5   6   7   8