Page 2 - Bunul_Econom_1905_48
P. 2
Pag. 2
B UNUL ECONOM
Nr. 48
purile prevăzute în §. 12 din statute: mai căznească atâta cu îngrijirea stupi
a) a lăţi ecnomiă raţiopaţă şi industria lor, prin scorburile arborilor. • păşune destulă de primăvara începând,
difi ‘patrie; .b):Jk valoriza producte eco ; Astăzi însă şesurile cele estinse mai până toamna târziu, aşa că stuparii de
nomice şi industriale din patrie;, c) a -toate sunt brăzdate de plug şi cultivate atunci ziceau în neştiiriţa lor, că »cu
încuragiă tal&fite spre:’ orj-Ce lucrare cu bucate, iar vacile cu lapte se ţin pe cât te îngrijeşti mai puţin de stupi, cu
inteligentă practică; a cultiva spiritul unele locuri şi peste' vaiă în grajd, unde; atâta le umblă lor mai ' bine:« Astăzi
de economizare şi viaţa morală de ce se nutresc cu plante de nutreţ. Mierea însă sau schimbat timpurile şi împre
tăţean; spiritul de liberă iniţiativa şi: nu se mai poate afla prin scorburile jurările şi se poate zice întprs: » dacă
întreprindere individuală; spiritul de arborilor de pădure* decât ca o raritate, nu te îngrijeşti de albine,* nici lor nu
liberă asociare — conduse toate: de ci omul, dacă vrea se aibă miere, tre le merge bine)*. Pe lângă toate acestea
o parte a fondului de rezervă pentru buie se sufere şi împunsăturile albine astăzi şe produce maix multă miere, ca
ă da poporului şi meseriaşilor directive lor şi astfel trebuie să se ocupe mai eu mai -de mult, pentru-că cunoştinţele câş
tigate despre viaţa albinelqr şi înteli-
industriale şi economice potrivit alese deadinsul şi cu îngrijirea lor. ginţa stuparilor, pot suplini' aceea, ce
şi întogmiri sau mijloace practice, cari
aduc de o parte venite fonduli, de alta Stupăritul a fost cultivat din tim natura nu mai ofereşte din belşug, pre
nutresc productivitatea ori valorizarea purile cele mâi vechi. Dar ca mai toate cum şi aceea, ce celor vechi le era
ascuns.
productelor din patrie — avându-se în lucrurile omeneşti, aşa şi acela s’a tot
vedere scopul: a produce bunăstare şi perfecţionat, până când a ajuns în starea, Cele mai bune recolte de miere
mulţumire între cetăţeni. în cărei vedem astăzi. La început după le dă astăzi stupăritul din coşniţele
cum am văzut mai sus, nitne nu se mobile sau raţionale. Cu cele de nuele
»Industria« va fi institutul de bani nu se mai plăteşte, ca se te ocupi. 7
cel mai eftin în Deva şi jur, prin ce ocupă în adin.s cu el, ci oamenii când Aceasta ar trebui să şi-o însămneze
poporul mult va'fi ajutat. După şedinţă aveau lipsă, adunau mierea de prin scor fiecare stupar începător. Unii dintre
a urmat prânz comun în restaurantul burile arborilor. Mai târziu s’au învăţat aceştia sunt de părere, că stupăritul să
»Hungaria«, cu care prilej s’au deslăn- şi au prins albinele de prin scorburi, se înceapă’ în coşniţele de nuele şi dela •
ţuit o schimbare de idei sănătoase mult înfundându-le în coşniţe de nuele, iar acestea să se treacă apoi la cele mobile
promiţătoare. Dumnezeu ne ajute şi când le trebuia miere, le afuma şi uci sau mişcătoare. Părerea aceasta însă este
mai departe! dea. Dar astăzi cu coşniţele cele nouă,
nu mai trebuie să ucidem albinele, ca greşită! Pentru-că firme nu se apucă
se le luăm mierea, pentru că aceea se se-şi facă mai , întâiu un vestmânt de
poate lua şi Ţâră uciderea lor. modă veche. Pentru-ce dar'se începi
un lucru, pe care şti, că curând după
Dacă e ca stupăritul să se poarte aceea eşti silit a-1 părăsi?
nu numai pentru plăcere, ci şi pentru v
oare-care câştig, atunci nu rhai trebuie
I. purtat după metodul strămoşilor, pentru- e 0 M (1 j l i e A Ţ I U,N I
In timpurile mai vechi ţara noas că astăzi recerinţele de producţiune sunt Dela
tră se numea un adevărat Canaan, cu' totul altele, ca cum au fost mai „Reiminnea de agiculturâ din c. Timiş1*.
petru-câ după-cum se zicea p’atunci, înainte. Mai demult, pe când pădurile
aici curgeau laptele şi mierea de-a gata. erau pline cu tot felul dfe arbori buni, '^i^uneă'>pentrtk’etUtur^piatiteli>ri
Si nu fără oare-care cauză se zicea pentru ştrânsul de ceară şi miere, iar Secţiunea de specialitate pentru cultura
t
aceasta! Pentru-că laptele curgea cu câmpurile cu tot felul de flori şi buru- plantelor a »Reuniunei de agricultură
belşug din ugerul, vacilor, cari aveau eni, arareori întră vre o pauză oare-care din comitatul Timiş« a ţinut în 27.
păşuni mănoase pe şesurile cele extinse în producţiunea de miere. Noemvrie a. c. în Timişoara în sala reu
iar mierea o aflau ramenii fără să se In timpurile acelea albinele aveau niune! sub presidiul preşedintelui sec-
Un vultur măreţ ce ’ntinde Tristă-i Mănăstirea Putnei, • Jalnic apele 1-or plânge;
Aripele, —- şi-adumbreşte Porţile-i deschise aşteaptă , Şi zădarnic, multă vreme
Strălucit convoi u ce vine Din adânc de văi pierdute
Toată Ţara Muntenească
Şi Moldova şi Ardealul.., Şi spre ele ’ncet să ’ndreaptă, Triste buciume-or să-l cheme...
Vai! dar noapte şi mai oarbă Este Ştefan. Azi străbate
îşi aruncă ’n urmă-i valul! Insă când suna-va ceasul
Cel din urmă drum prin Ţară, De dreptate pentu ţară,
Dintr’odatâ, făr’ de veste* Dar pe unde trece-acuma Din mormântu-i va străbate
, Faţa iar i se ’nsenină: Iri măreaţa zi de vară, ; Vârful săbiei de pară...
1 Pâcla grea deschide iarăşi
Gene-albastre de lumină. Plânge dealul, plânge valea, ; Si va fi. războiul-mare
Plâng pădurile bătrâne Intre neamurile toate;
Pe câmpia dunăreană Şi norodu ’n hohot plânge :
Vede oşti române ’n zare; „Cui ne laşi pe noi, stăpâne11.? Caii în potop de sânge
Mândru prinţ* din ţari străine Pân’ la coame or să ’fioate...
Merge ’n fruntea lor călare. . Epilog. Peste noi atunci pluti-va \
Cântece de biruinţă Patru veacuri de durere Duhul lui Ştefan-cel-Mare —
Cresc şi ymplu tot văzduhul, —» Au trecut, — şi ’n noapte-adâncâ Şi vom rumpe orice lanţuri,-
...Şi zâmbind, cu pacea ’n suflet, Doarme Ştefan, dar şi astăzi Vom sfărma ori ce hotare!
Ştefan-Vodă’şi dete duhul!... Neamu ’ntreg îl plânge încă.
V.
Dar cu dangăt plin de jale Şi-l vor plânge codrii vecinie
Mii de clopote dau veste: Fermătând duios din ramuri,
„Ştefan-Vodă al Moldovei, Cât vom fi ’n cuprinsul nostru
Ştefan-Vodă nu mai este!;‘ Tot iloţi ai altor neamuri !
