Page 2 - Bunul_Econom_1905_49
P. 2
Pag. 2 EŞ.NUL ECONOM Nr. 49
miei şi independenţei; şi el. ca şi acela Când stuparul are roji şi coşniţele' pildă, pot să trăiască şi,câte 7— luni.
dădit poporului seu tablele legii, statu de lipsă,' manipularea cu acelea nu măi Albinele cele tinere nu ies din coşniţâ
rii! organic, -,Şi el în fine lovi în peatră ' Intinapină^,atâta ,greutate de oare-ce din? pănă după 17 zile. '
şi dădur apă, cerească poporului; seu mişcările albinelor poate şă se orienteze! Regina: este ceva mai mare şi m #
ştiinţă, lumină şt cultură!. în fie-qare zi despre progresul şi lucra lungăreaţă de cât albinele lucrătoare.
Astfel stă , acest mare păstor, in rea .acelora. Ca se o poată face aceasta, Trântorii sunt ceva mai negri şi dş
memoria ' poporiţlui . seu, respectat, şr. trebuie se ştie ceva despre- viaţa îşi na asemenea /mai mari qa albinele lucră
venerat' pentru viaţa lui neprihănită, tura albinelor. ' ’ ^ • toare. Ei sunt bărbătuşii reginei, cu cari
pentru osârdia lui. neîncetată, pentru
Cu privire la modul de veţuire şi apoi se împarechiază îhdalâ după roit.
munca lui neobosită şi pentru patrio
lucrarea, albinelor au multă ;asâmănare Pe trântori îi omoară măi târziu albi
tismul lui neclintit
I - ! I Cn- ■■ ■ . . .• cu oamenii, peptril-pâ ca şi aceştia, lo- nele lucrătoare, ca se nu le mânâpce
ciişsc şi ele în familii, pe cari le împo peste iarnă miefea deâgiabâ, fiindcă ei.
1 .
pulează şi conduce câte o regină sau după cum se ştie nu lucră nimic.
Stupăritul. matcă.
Regină este mama tuturor albine
lor din stup. Ea ouă într’una de pri S O I A“.
măvara începând până toamna târziu,
II: "pe fie-eare-zi dela 100—:200 de ouă,
MitOde practice penţru
’ Pentru stuparii începători nici cum pe cari le aşază dn celulele fagurilor,
păratul roilor din ori-ce loc nu se prea unde apoi se clocesc şi îngrijesc din' preparaţii din „S O I E “.
recotnândâ, ţientru-că roi buni şi tari partea albinelor lucrătoare. Din ouăle
nu preia vând stuparii harnici; apoi cu acelea se desvoltâ apoi, parte albine lu (Lapte dulce, bătut, închegat, brânză
de cei slabi, începătorii nu prea ştiu crătoare, parte trântori şi parte regine, pâiţe mălai, mămăligă, cafea şi ulei).
manipula. A se ocupa’ cineva" pe tim dupâ-eum de mari- au fost şi ouăle de Lapte dulce (dintrun kilo Soie 10 kilo
pul verii sau toamna de stupărit, Încă puse în celulele fagurilor. Peste tot în- lapte.) Se cântăreşte o cantitate de boabe
nu prea e recomandabil, de oare-ce tr’un stup sunt câte 20— 40 mii de al (cântărirea trebuie făcută ca să se ştie
albinele cumpărate, uşor se pot întoarce' bine lucrătoare, 2— 3 sute de trântori câtă apă se adaogă la fiert) se pun la
în locuinţa lot cea veche, pd eâre dacă* şi câte o regină. '!>> muiat în apă, când boabele sau undat
nă o mai află la localul ei, împopulează Ouăle depuse de regină râman în şi înfrâgezit bine, se scurge apă ce a
de regulă altă cOşniţă din stupina aceea. starea aceasta numai câte trei zile, după mai rămas şi se lapădă, ear boabele se
Stuparii începători mai bine isbu- aceea se desvoaltă din ele nişte ver- pun în piuă şi se pisează cu maiul
tesc atunci, dacă primăvara prin Martie muleţi, cari trăiesc în starea ^ceea câte până se face pastă de nu se mai simt
se adresează la un stupar harnic, dela cinci zile, La cinci zile vermuleţii numiţi grăunciori între degete când o încercăm.
cajre. apoi sunţ siguri că pot să-şi’ jpro- ' se prefac în nimfe sau păpuşi şi în starea Pasta mărunţitâ se pune într’o oală
cureze şi coşniţele de lipsă, A-şi pro aceasta rămân câte 12 zile. După 12 curată, i-se adaugă apă de 10 ori câ4
cura cineva coşniţe dela măsari, cari nu zile sau mai bine zis după 20 de zile a fost boabele şi şe pune la foc să fiarbă.
sunt totodată şi stupari, nu prea e cu dela ouat iese apoi albina în toată forma După ce a dat. clocote de 4— 5 ori,
cale, de oare-ce aceia de ar fi cât de ei. Pe timpul lucriilui albinele lucrătoare să ea depe foc, se strecoară printr’un
măestri, tot nu le pot pregăti după toate nu trăiesc decât 7— 8 săptămâni, iar' şifon curat sau priritr’o sită deasă ia
. recerinţele stupăritului. pe timpul de odihnă, cum e iarna de alt vas, lichidul trecut prin sită va fi
’ ' V11-...‘Ji- \ . - - ! •' r . i------ ----------:----- -—----- ..
lăsaseră, binoclurile să atârne, si să apro- Amarnice suflete ! S ă t e vadă că te întinzi Pintilie se trecură iar prin îngrămă
piară şi ei. la pământ şi mori de sete, şi nu ţi-ar da un deală cu un braţ de porumbi. După ce-i
' »Trăiţi domnule căpitan! 'zise fruntaşul strop de apă.... împărţi, se întoarse la locul lui şi începu
Pintilie, aici să pregăteşte mare ospăţ! — Asa-il strigă un sublocotenent pitic, a rtde.; - , . ' - -
f —. Or fi fiind buni porumbii, mă Pintilie ? poreclit Clopot, pentru că de pbiceiu nu-i »D e ce rîzi, rtă? strigă Clopot.
— Care nu să m ai. afU, domnule că mai tăcea gura. Eu i-am văzut, domnule că — Rîd de godacul Ruşilor, trăţi, dom
pitane! Mierea lui Dumnezeu! pitan, cu ochii mei cum au ascuns mâncarea, nule sublocotenent!
— Atunci, ia zvârle unul încoace, mă când am intrat în casă. Şi pe loc au început Ei, cum a fost cu godacul?
camarade!* — Păi cum să fie? -Godacul muşluia
a se văita că n’au, şi n’au şi iar n’au! Cum
Pintilie alese, câţiva porumbi bine copţi,
să ţe porţi cu aşa .oameni ? pe lângă o poartă, în. ograda unui gospodar
se sculă, trecu printre rânduri şi-i împărţi
— Bme, aşa-i, — zise căpitanul muşcând de cei cu maţe pistriţe. A trxecut un pluton
căpitanului şi oficerilor.
cu poftă din porumb, — dar legea-i lege.... dfe cazaci, şi godacul, ori s’o fi luat după ei,
»Aşa friptură bună rar întâlneşti, vorbf
— Legea-i lege!... strigă Clopot crăcă- ca după nişte rude bune, ori l’au luat ei cu
el întorcându-se la locul lui. Nici Cazacii,
nindu-se şi dând din mâni, dar soldatul care pe-asila, — bine nu ştiu. Ştiu atâta că Ia
ieri; când au trecut pe la Trcstnic, n’au do
sufere şi tace, să moară de foame ?« Şi în popas godacul era grijit gata, numai bun de
bândit c6va mai de seamă. > pîrpUit: Dar creştinul cel cu pagnba, într’un
— Dar ce-au făcut Cazacii ieri, la Tres- cepu a se resuci în loc şi a repezi un potop
suflet la domnul ghinăral: că au trecut Ca
tfenic? întteabă căpitanul cu gura plină. de vorbe în toate părţile, de i-se făcuse obra zacii şi i-au răpit toată averea, un porc fru
— Ce să facă, trăiţi, domnule căpitan, zul roş şi ochii i-se bulbucaseră, în cap ca
mos şi mare la care ţiniea ca la lin frateî
au dosit un godac de un an. Iţi era mai două cepe. Soldaţii îl priviau îngrijaţi, ron-
mare dragul să te uiţi la el. Şi să vezi cum ţăind grăunţele coapte. Mai ales fruntaşul Şi plângea aşa de tare Bulgarul, cft s'a mi
lostivit ghinâralul şi i-a zis:
l-ţu curăţit şi l-au grijrt: neam de neamul Pintilie se uita cu o deosebită luare-aminte
lui nu cfecf să fi avut aşa cinste. la căpitan şi dădea repede din cap la vor » H » sâ cercetăm!*
— Cum, mă, s'au apucat să fure? cum bele mai pvtrivite ale sublocotenentului. Şi S’ati dus să cerceteze. jCe să cerce
să poate? »Ei! destul, destul! zise căpitanul zvâr tezi îţtr’atâta sumedenie de oameni? N ’au
— D’apoi păpuşoii, crezi că l-am cum lind ciorăl&ul - şi zimbind. Şi mit mi-e‘ foame ' găsit nimica. Dar în plutonul d.in urmă jale
părat, domnule căpitan ?. Ş< frunta-ul începu , foame de nu mai pot şi cu asta m’ai încre mare. Unul murise pe semne în drum, şi
a împărţi friptura la cei din jur. Dacă dinţat mai mult detcât ori-ce. Ia să mai cer acuma ceialalţi îl acoperiserâ bine cu man
oameniţ ăştia de pe-aici parcă’s păgâni.... căm gustul la câţi-va«. , ^ taua, îi puseră luminare la cap şi iconiţă pe
