Page 3 - Bunul_Econom_1905_49
P. 3
Nr. 49 BUNUL ECONOM Pgg - 3
laptele, căruia i-se adaugă puţină sare Cafeaua. Pentru cafea Soia se pră durilor şi să îşi procure documente
>de bucătărie sau puţin zahăr spre a îşi jeşte, se macină şi se amestecă cu Ca pentru posiţiile din jurnalul de casă.
Căpăta gustul adevărat. Sunt persoane feaua naturală înlocuind cu prisosinţă Plătiţi-vă dările restante. Gândiţi-vă. a
cărora nu le prea place mirosul lapte Franch-Cafeauâ, şi ea la gust este foarte a da copii de 12 âni ca’ ucenici lă
lui de Soie, în acel caz laptele prepa plăcută şi nutritivă. . meserii şt la negoţ," căci aceste dot^ă
rat se va fierbe încă odată şi atâta până Uleiul. Uleiul se dobândeşte prin branşe sunt bune işvoare de trai1 şt
ce mirosul .se va pierde prin evaporaţie. sdrobirea şi presarea seminţelor întoc oneste ocupaţiuni. Tăiaţi porcii graşi ,
Se recomandă ca apa întrebuinţată pen mai ca şi din celelalte seminţe ulejoase. îri zilele mai red. Ciuruiţi bine cere
tru lapte să, fie d e ploaie ori zăpadă Dfe-o cam dată acestea sunt pre alele (grâu, orzul, săcara, ovâsul şi cu
ear In lipsă să fie de isvor însă nu aspră curuzul) ce’l aveţi de vânzâre, câ luaţi
paratele despre, care am cunoştinţă Şi
$au văroasă. ' pe care le am încercat în acest' an, Care mai bun preţ. Daţi cu socoteală bună
Aceasta preparaţie se face în timp au fost primul pentru mine în care^m nutreţ la vite, că iarna' este înapoi.
Apucaţi-vâ de repararea maşinilor agri
de 60— 90 minute. cultivat Soia, în viitor mai mult.
cole şi a uneltelor de economie. Căraţi
Drojdiile râmase în strecurătoare Noi am cercat după descrierea
lemnele de foc acasă. .Cei ce vor a
sau în sită se îrtrebuinţeazâ la sarmale aceasta şi în adevăr am constatat că
clădi in primăvară case sau alte zidiri
sau la pâne; ori se dau la vite sau la laptele astfel pregătit adăugând puţină
ecnomice, să-şi adune materialul nece
pasări care le mănâncă cu mare plăcere. sare şi zachar îţi dâ. un lapte care sea
sar. Iarna nu se cuvine ca omul să
mănă mult cu cel de vacă, ba ferbân-
Lapte bătut, înckegat şi brânză. lenevească ci .numai să se odihnească
'dul prinde şi smântână. v L
Pentru aceâsta se procedeză cu laptele
v Cine are mai multă, ca să poată şi recreeze după lucrul cel greu de
dulce de Sctia* întocmai c a . cu laptele de preste an.
măcina şi amtnesteca cu făină de grâu
dulce de Vită punând însă ,1a laptele In grajd sau stal. Să fie căldură
e foarte bună pentru pâne.
pentru închegat maia de iaurt şi Ia cei potjivită cam 15% C. cu cât e mai
Durere eă în anul acesta nu nea'
pentru brânză chtâg. cald, mănâncă vitele mai puţin nutfieţ
prea reuşit recolta pe un^le locuri din
: PâHea, mălaiul şi mămăliga Veniţii' şi le prieşte, dar grajdurile să se aeri-
CauSa timpului, şi a neştuttţei. Avem
aceste preparate Soia trebueşte măci seze mai des, cu deosebire pe la ameazi
însă speranţă că pe viitor să vor înbu-
nată, apoi cu făină bbţinutâ în amestec să se lase 1— 2 oare uşile deschise.
nătăţj toate şi soia va fi un bun mij
cu cea d e grâu pentru pâne, sau cu Curăţenia să fie cea mai mare şi vitelor
loc de hrană pentru iubiţii nostri ţărani.
cea de porumb (cucuruz) pentru mălai să nu Je lipsească sarea macar de trei
sau mămăligă, se procedează întocmai o ri'p e săptămână. Pleava'să nu şedea
cum ar fi singure de grâu ori de porumb. Poveţe economice pentru uscată la vite, ci opărită şi amestecată
' cu napi sau cu cartofi.. Aşternutul vite
Amestecurilej>ot fi de Va, Vs, ,’A, .
'■'/'L La casă Şi turte. Trageţi bine
%, până la Vio âoie Şi restul de făină lor şă fie cât mai estins şi curat. Când
socoteală, ce nai împlinit în decursul
de grâu sau" de porumb. e timpul prea aspru, nu lăsaţi vitelş pe
acestui ăn şi ceearce n’al făcut, caută afară.: , ■ > /
Se poate face pâne şi numai din â îndeplini pe viitor. Fâceţi-vă un bu
îngrijiţi ca qaii de ham să fie bine
Soie însă este prea grasă şi costă prea get (preliminar de venite şi cheltueli) potcoviţi, cu deosebire când- .este lune-
scump, acum. fiind puţină Soie. jpe • apul imtpr 1906' şi vedeţi să tiu în-
cuş. Păziţi vitele trăgătoare când Surit
Omul sărac se poate hrăni bine cu S treacă spesele (eşitele) pe venitele (într^r'
asudate, să nu stea în frig, sau să le
pânea sau mălaiul preparat în amestec fele), fiind cu cruţare în toaţe, Epîtropii
băgaţi In grajd rece şi să stea mult
cu Soie, fără a avea nevoie de legume. bisericilor să-şi reguleze socotelele fon
pe loc. începeţi a învăţa mânzii trecuţi
pept şi tot treceau şi îşi făceau cruce şi să i înmulţiră. Bâteau una 'după alta, , izbucneau Fruntaşul zimbi răsucindu-şi mustaţa
rutau iconiţa. întreabă ghmcraluî. şi mai multe odată, umplând văzduhul de şi privi cu înţelegere spre Lungu. Ţiganul
— Vai! vai I a murit Ivan, săracul, a părtării de freamăt. Incet-încet, în zare să sta cinchit, şi ochii negrii scăpărau ţintind,
murit sergentul nostru! r— Şi de ce-1 bociţi ridică oţ pânză, alburie de fum, care se înălţa când pe căpitan, când pe fruntaş. Deodată
aşa ? — Era but» săracul şi de treabă!* Şi rlsfirându-se şi perdea în nemărginire. obrazul negru câ fundul ceaunului şi stricat
s’a'înduioşat şi ghmăralul şi a pus o rublă După ce priviră o bucată de vrenie, de ifârsat se thmmă şi gura mare ijse întinse
pe peptul lu Ivan, pentru vutchi, şi s’a în «căpitanul lăsă binoclul în jos şi. se întoarse într'un rîOjit largj până ’la urechi. Fruntaşul'
duioşat şi cel cu purcelul şi a pus şi el cinci cătră ioc, urmat de ofiţeri. ’ clipea şiret din ochi şi-i dădea a înţelege „ceva.
cepeici. Pe urmă s’audus, şi de godac n’au Păpuşoii se făcuseră nevăzuţi, şi Pintilie »Ei ce zici, fruntaş? întreabă iar că-,
mai dat....- v sta gânditor lângă jăratec. Din când în când pitanl.
— Pe urmă? întreabă căpitanul. ridica ochii şi se uita lung şi cu înţeles la ■ — Trăiţi, domnule'.căpitan, eu numai
= Pe urmă, zimbi Pintilie fruntaşul, ţiganul Oavîril Lungu. ■' zic nimic, dar mi-se pare că Lungu ştie o
Cazacii, ca oameni .de treabă, au cumpărat Căpitanul scoase o ţigară, şi-oVapriiiSe poveste ca cea cu Ivan....*
vntchi de-o rublă şi cinci copeici şi au mân cu urţ tăciune, care trecu grăbit din mâriâ Căpitanul privi la Ţigan,
cat pe Ivan sergentul lor....* în mână, apoi se întoarse spre ofiţeri.: / »Eu nu ştiu nimica, trăiţi, domnule că- _
Căpitanul izbucni într’un hohot nestă »Ei, dragii mei, ce ne facem noi azi ? pitan ... suspina Gavril, scârpinându-se în cap
pânit, şi după el fol escadronul. Sublocote Ce mâncăm ? Eu unuî ştiu atâta că aş» de şi uitându-se cu frică la fruntaş.
nentul Clopot dădea din mâni cu ochii bul vora un Ivan întreg.™* — Nu t6 face, Gavrilel strigă Pintilie.
Ofiţerii zimbiră, se priviră, unul zise:
bucaţi ; căpitanul cu gura căscată sta îndoit O ştie,, domnule căpitani...
dd mijloc şi-şf băteâ coapsele cu palmele; » N ’avem nimic. Prpviziile n’au venit. —t Spune-o, mă! vorbi ^căpitanul. O
pe ceîalalţi parcă-i zguduia cineva de umere. Trebue să răbdâm..* - ' ştii, Ori n’o ştii ? .
Căpitanul dădu deznădăjduit din cap şi
Era hohot mate; până şi caii îşi întoarseră — Trăiţi, domnule căpitan; o ştiu cum
se întoarse iar spre loc, cătră fruntaşul Piatilie.
Uiiraţi capetele. Numai fruntaşul Pintilie zim- să n’o ştiu, dar las s’o spuie mai bine dom-
»Ce zici tu, fruntaş? ai ceva pentru că
beh şi-şi răsucea-gâncfiter mustaţa neagră,, ‘nul fruntaş Pintilie....*
pitan ?
De-odatâ in depărtare, spre Plevna, is- Soldaţii, căprarii, sergenţii stăteau gră
— Trăiţi, domnule căpitan, dacă nu-i
bucni un tunet surd. Rîsul conteni, oficerii madă în jur. Caii, la o parte, sfârşiseră mân
voie.,. Aşai legea!...
se întoarseră, şt începură a cerceta zarea. Al — Aşai legea, mă, dar mie mi-e foame carea de dimineaţă şi stăteau ou urechile
doilea .tunet mugi, apoi bubuirile surde se al dracului!* • ' ■ ciulite ascultând zvonul . depărtărilor; C ip i
