Page 4 - Bunul_Econom_1905_49
P. 4
Pag, 4 BUNUL ECONOM . : ' Ţ : ' - Nr. 49
de 2 ani la ham. Unde aujnceput oile tele economice. Sămânţa acaţului alb daldor români din Sibiiu« încunoştiin-
a făta, îngrijiţi de adăposturi bune. Ga- în această lună se coace, deci având ţează pe proprietarii de motoare şi pe?
liţplor din coteţe daţi le grăunţe şi ceva lipsă, adunaţi-o. . î manuatorii acelora interesaţi, că' în hala
mâncare călduţă, iar apă să li se pnnă de maşini a muzeului technologic r. ung.
— :
proaspătă cel puţin de 2 ori pe zi, mai din Budapeşta sunt expuse 4 motdre
lăsându-le şi prin grajduri câ încep a oua. D in Alba-Iulia. cu antracit, coc (koaks) şi cărbune de
Pe Mmp- Căraţi gunoiul pe pă lemn, şi că 'priri cercetarea unui curs
mânturile de- sămănat. Pre unde a în- ; ~ . ~ T . A v iz ~ ~ _ . . / de şase zile pot învăţa construcţia şi
'gheţat zăpada şi apa de asupra sâmă- Toţi membrii din afilia A.-Inlia* manuarea acestor motoare, menite pen
năturilor, sloboziţi oile şi chiar vitele a Reun. s 11-a d e înmormântare din tru industria mică. învăţământul e gra
mai mari, ca să o zdrobească. Când Deva şutit învitaţi la adunarea care se' tuit, plătindu-se taxă de înscriere, 2
e timpul favorabil, continuaţi cu ogoritul vă ţinea Dum ineeăîn ’g i Decemvrie st. coroane. Cercetătorilor cursului se acordă
de iarqă. n. a. c. la 2 oare d. a. în casina ro reducere de preţ pe căile ferate. în
In gradină. Ajutând timpul puteţi mână s din A.-Iulia. ştiinţările sunt a se tace la biroul ca
continua cu săditul pomilor. Căpuiţi-vă Ear până atunci fie-care membru merei comerciale şi industriale din Bra
(procuraţi) altoi mai alese din' locuri este rugat a-şi presenta cărticica de şov până în 18 n. luna aceasta.
cunoscute şl dela preteni siguri. In flo membru subscrisului cassar pentru a-să
A v iz privitor la expoziţia naţio
rării să se aeriseze mai adese-ori şi să controla plătirile. — T oţi cei cu taxe res nală rom ână din Bucureşti. Comisa
fie căldură corespunzătoare, Cumpăraţi tante să-le achite pentru a nu-şi pierde riatul general al expoziţiei naţionale
şi procuraţi sămâhţt le, - ce vă lipsesc pe eventual dreptul de membru. Oarele ofi
din 1906, .având în vedere că timpul
primăvară. Legumele şi rădăcinele de cioase. Sâmbătă d. a. dela 5— 7 oare
este destul de înaintat, face cunoscut
flori — fiind ger şi zăpadă puţină tre- în casină. -
următoarele: Persoanele cari au Iuat
bue acoperite cu frunze şi cu alte bu- Albă-Iulia în 8 Decemvrie 1905
locuri în parcul expoziţiei sunt rugate
rueni, să nu degere. Ioan Teculescu loan Pam/pu să înainteze cât mai îngrabâ planurile
director subt. . , / cassar-subst,
'In-.pivniţei Vinurile limpezite, lăsă construcţiunilor ce voesc a ridica, spre
^ — -> « —
rile în linişte încă 15 zile, apoi le pu a fi aprobate şi a incepe îmediat lu
teţi trage de pe drojdii. Bateţi încetinel Ş ţiri econom ice. crările.
dopurile (cepurile) dela buţi; Fiind ger
, Persoanele cari doresc a avea ast
mare, astupaţi ferestrile cu pae sau cu
fel de chioşcuri, sau Construcţiuni, sunt
cânepă mai slabă. Observând că muce- Stărpirea om idelor. In urma ordi-
rugate să se adreseze de grabă comisa
zeşte ceva în pivniţă, afumaţi cu peatră naţiunii ministeriului de agricultură să- riatului, deoare ce după 1 Ianuarie 1906
pucioasă (sulfur) şi aerizaţi des. avizează, cultivătorii de pomi, că acum
cu greu să va mai putea . primi cereri
este timpul cel mai potrivit pentru stîr-
- v La vie. Adunaţi mlădiţele de ol- de asemenea natură.
tdifc Curăţiţi gunoiul, pregătiţi parii, pirea omidelor, prin tăierea cu foarfe Persoanele cari voesc. sa expună
reparaţi de ajută timpul vilele (castelele) cele de pe pomi a cuiburilor acestora. în paviloanele expoziţiei ea: agricultori,
casele din „vie şi vasele goale, scoateţi Aceasta prpeedură se poate aplica şi industriaşi, meseriaşi etc sunt rugate
pomii, ce fac mare . umbră la vie şi în la pomi înalţi, cu ajutorul scărilor şi să reţină de grabă locurile de cari au
straturi. ■ parilor.
lipsă căci în urmă nu se va mai putea
Jn pădure TjUaţi lemne de con • Curs de învăţământ pentru m a- răspunde cererii lor.
strucţie şi de foc, precum şi de unel- nuatorii de m otoare. » Reuniunea so- *
tanul să lăsă jos pe iarbă, ofiţerii se .aşezară sfc’ntâmplă.... Acu ne trebuia şi o leâcă de — Bine mefsil gemu ţiganul, îndoin-
In jurul lui, iar fruntaşul îşi diesfe glasul. bâuturică, domnule căpitan.... Ce era să fa- du-se supt pumnul fruntaşului. Stau legate
»Ţrăiţi, domnule căpitan, ieri, ai noştri cnm? Am vândut şi noi două curci crişmâ- cu coardele ţoşii la gât şi aşteaj.ti să fie
au trecut pe la crişma unui Bulgar — şi, rului, şi el ne-a dat rachiu, iar curcilor le-a‘ puse în ţăpuşâ....
acolo, ştiţi prea bine că unul a scos un 'fluer, dat.drumul pe uşa de din dos.... In ogradă — Brava vouă, măi bâeţil strigă căpi
şi ceialalţi s’au pus pe jucat. Aşa se întâmplă Insă le aştepta Lungu cu ghiarâle întinse.... tanul. Aşa oşteni îmi place şi mie... ■
— Dă, domnule căpitan, răspunse umi
câte-odată. Dar Bulgarul, om hapsln cum nu Şi iaca aşa, domnule taăpitan, dacă legea-i’
lit fruntaşul, par’că ne răbda inima să mân
se nţai află, domnule căpitan, nu ne-a miluit , _ lege, ce sâ-i faci,... M’am gândit şi eu, dom
căm curcile singuri..:. Aşa-s oameuii pe la
măcar c’o fărîmâtură de ’pâne, ori c’un cas nule căpitan, câ-i lege şi mai bine să dau
noi, — ticăloşi dar cu suflete bune!»
travete murat şi o bucată de mămăligă... Pe curcile înapoi stăpânului lor. ..
Curând începură curcile a sfîrîi de-asupra
la noi oamenii sunt altfel, domnule căpitan... — Şi cum, nenorocitule! le-ai dat? stri
jarului, şi a răspândi o mirodenie care nu
, — (Aşa-i j strigă Clopot, altfel 1 gă cu disperare căpitanul^
se mai află. Iar ofiţerii până una-alta, îşi
Şi, cum spun..., urmă fruntaşul, unii ■ Le-ai dat?«, urlă şi sublocotenentul
dregeau stomacul din bidoanele soldaţilor cu
jucau, alţii cereau c> va de mâncare şi Criş- Clopot. .
căuturică, luată pe curci dela Bulgar. Şi se
marul tot îi da: nemal nema! Măi al dracu Gavril îşi răsuci mustaţa şi zimbi:
ameţiră, cât de mirodenia fripturii, cât din
lui om l Curn nema, când în ograda lui de .Trăiţi, domnule căpitane, nu le-am
»apa< din bidoane. '
din dos ţipau curcile şi rîdeau curcanii la dat. dar aşa merge vorba... Dacă-i lege ce In depărtare, pe Vid, fantasmele de
chiuiturile flăcăilor, de ţi venea să strângi pe să-i faci, bat-o s’o bată de lege!... Acu Lungu
neguri se risipire şi soarele eşise deasupra
Bulgar"de gât, Dar unul — nu ştiu care o săracul, să vedem ce-a putea face cu ele.,..
mutaţilor de nouri şi umplea şttsurile cu pul
fi fost — zic?: >Ptiu! da-te-aş dracului de Nu ştiu pe unde le-a îndosit el....«
berea lui de lumină. In jurul Plevnei, sutele
om rău, lasă câ- ţi arăt eu!« Şi să înţelege * Căpitanul izbucni iar într’un hohot ve
de tunuri bubuiau, par’că era prâpădenia
cu Ga vrii Lungu.... Domnule căpitan să nu sel, şi după el escadronul tot. Se bătea cu pământului. Iar domnul" căpitan privea cu
vă fie cu supărare, dar Gavril al nostru fură pălmiie peste genunchi şi rîdea cu lacrimile înverşunare curcile, ca şi cum ar fi fost vorba
şi ouăle de sub cloşcă,... Nu rînji Ţigane că-i îu ochi. Şi ofiţerii rîdeau şi soldaţii rîdea,— de un euşman foarte primejdios.
aşa), Şi să înţelege cu Gâvril Lungu -— şi iar Pintilie se sculă, se apropie şi dădu un
M. Sadovean.
ca printr’o minune, domnule căpitan, opt pumn Ţiganului:'
curci grase ,es di ti ograda Bulgarului şi să »Măi Lungule măi, ce fac curcile Bul-
ascund ba tn sacul meu, ba al altuia,' cum ,garuluiui, măi Lungule?
