Page 6 - Bunul_Econom_1905_49
P. 6
Pap. 6 BUNUL ECONOM :Nr. 49
P o liţ ia d e g r a n iţă . Legea emi lea ou. Stăpânul casei ţntr’o vorbire c e ' c) fn cerere să- se arete anuţne IocuF
grării şi a poliţiei de graniţă, cu ziua a ţinut-o în onoarea ei a făgăduit, că la unde voeşte să se aşeze' da măiestri, ce fel
de*-15 .Ianuarie 1906 capătă putere de 2000-llea ou îi va împodobi coteţul şi de mijloace mai au pentru de a începe me
drept, personalul poliţiei de graniţă s’a mai frumos. Vom vedea. seria pe socoteala tor;
denumit săptămâna aceasta, sunt 165 d) să dovedească cu atestat de Ia oficiul,
Nr. 9660 Pieri. 1905.
funcţionari: Oraşele In cari vor locui' parohial, că cercetează bistrica noâstră şi e
căpitanii acestei instituţiuni nouă din Concurs creştin b n ţi moral
ţeara noastră sunt: Fiume, Pojon, Şo i după „T. R.“ De k toţi concurenţii să recere, ca ce
pron, Panciova, Orşova, Braşov, Bistriţa, In scopul conferirel stipendiilor şi aju rerile să fie scrise şi subscrise cu mâna proprie
Mârmarossziget, Munkăcs, Ungvâr, Bârtfa toarelor ce se votează pe anul 1906 din fun- adresate consiştoriului arhidiecesan greco-
şi Zsolna daţiunea »Andronic«. oriental di n Sibiiu şi să le- înainteze cel mult
Crucea duplă eldotro-magne- I. Pentru învăţăceii de ori-ce meserie: până la j i Decemvrie 1^ 0 5 st. vechiu.
tie& R. 86967 o recomândă dl II. Pentru sodalii deveniţi dp atari în Acei concurenţi cu studii gimnaziale şi
Muller ' tuturor acelor, cari sufer de decursul anului 1905, reale, cari se vor aplica ca învăţăcei la sculp,-
jOicht, reumâ, astmă, insomie, durere III. Pentru sodalii cari au lucrat 6 ani tura în lemn,, bărdăşit şi la zidărit sau vor
de urechi, nevragie, migrenă, bătaie de meseria lor şi au dat dovezi despre desteri- fi aplicaţi deja ca învăţăcei, ori ca sodali la-
inimâ, dureri de cap, dureri de dinţi, tatea pentru de a putea deveni măestri, prin aceste meserii şi cei din urmă vor să se per
impotenţă,’ mâni şi picioare reci, epilep aceasta se escrie concurs pe lângă următoa fecţioneze în meseria lor în ateliere mai mari,
sie. ud, oboseală, ameţeli, auz rău, tre- rele condiţiuni: în cari să poată câştiga praxa recerută, vor ir
1 murici, influinţă;, gălbioare sgârciuri în Toţi petenţii la ajutoare şi stipendii au consideraţi cp ajutoare mai mărişoare.
stomac, lipsă dş apetit închias, încuîare, să producă în general: Cererile neinstruite . în regulă şi cele
zgârciuri. Dlui Mîiller în Budapesta 5 1. Carte de botez. intrate după termin nu se vor, lua în con
Strada Vadâsz 42/G. i-se scrie: Dde 2. Atestat dela comună despre averea siderare
Miiller! Priri crucea D-Voastrâ duplă proprie, ori a părinţilor. Sibiiu din şedinţa plenară a consişto
electrp-tnagnetică R. B. Nrj 86967 m’am 3. Atestat familiar de la parohul locului riului arhidiecesan, ţinută la S .Ootomvrie 1905.
vindecat de dureri. T e rog să-’mi mai despre familia părioţiîor concurentului ori, Comistoriul arhidiecesan.
trimiţi 5 cruci cu 6 cor, 1 cu 4 cor. fiind el căsătorit, despre fadiilia sa având a
Cu salutări patriotice Francişc Vlassak se indica în acest atestat: câţi prunci mino- Târgorile din Hngaria, Trat»Uy^iia, şl
la Linden Street 621 5. Souc Betlehem, reni sunt în familie, câţi cercetează şcoală şi *
America de Nord. . \ r câţi mai snnt la meserii. Dela 4— 10 Decemvrie v. 1905.
Concurenţii pot fi numai Români orto
Dum 4 Albâ-Iulia. Paraid. Şilingi*. Şim -
docşi născuţi in diecesa TransilvaniaV - leul Silvaniei. .
In special au să dovedească: Luni 5 Abrud Buncfalâu. Cetatea de ba(tâ
Zmeul militar. Foarte departe , Ciuc-Sârt-Georgiu. Jibău. Ormeniş.
I. învăţăceii, i
a ajuns înţelepciunea şi experienţa oa a) că au, împlinit anul al 12-lea al etăţii! Ţinea."
menilor. In luna Noemvrie a. c. pe b) că au cercetat şcoala poporală ori M arţi 6 Făget. Hasmaşul Căpuşului Huedin,
Mere. 7 Bria de Criş- Boroşsebes. Cehul
când în Anglia să făceau manevre, s’a altă şcoală superioară,;
din Selagiu Cernatul de jos.
văztit zburând în atmosferă un zmeu c) că au fncheiat contract cu măestrul Ocna • • *■
îh tocmai cum fac copii vara. Proba a şi contractul este înregistrat la autoritatea Toi 8 “Agnita Brad Odotheiu.
industrială (pretură şi magistrat);
făcut-o generalul Capper. Zmeul a fost Vinşr
d) adeverinţă dela mâestru despre spo Sâbm 10 Biertan. '
construit din material numit bamaus,
rul, ce ’l arată în meserie, despre diliginţă.
avea pânză de mătase trainică şi cu şi purtarea morală. Dân. a.26:a după Rusalii, ev. M dela Luc'a gl. 1, r. 4
sfori, precum şi mechanism, care avea Coritractul trebue adus la cerere în ori D u m 4 f ,M. Vai vara 17 La zar
aparate de a urca zmeul. Capper a ginal sau în copie autenticată. Luni 5 C. Sa va sf. 18 Graţian
mers în văzduch la o înălţime de 25 II. Sodalii. .x- Marţi 6 (f) jP. Wicolae 19 Nemesie
metri,şi astfel putu spiona trupeleinimice. . a) că au terminat anii de învăţăcel în Mere. 7 Ambrosie 20 Liberat
8 C- Patapie 21 Toma Ap.
IăM en l ţintii găini. Cetim în anul 1905, ceea-ce vor dovedi prin atestatul Vineri 9 f Zem. Sf. Ana 22 Dimitrie
»E .« că un ţăran a sărbat o mare autorităţii industriale (art. de lege X V II, din Sâmb. 10 M. Mina 23 Victoria
sărbătoare; o găina a lui l-a omenit cu 1884 §. 67); ,
Redactor resp. A D R IA N C R IS T E A
al lOpO-jea ou. De bucurie el a îm bj că ad purtare bună şi fac spor mul-
podobit căsuţa găinii cu crăngi de brad, ţămitor, ceea-ce vor dovedi ori cu cartea de
De pe hotarul comunei Loman sa
cu cununi de flori şi cu steaguri în lucru ori cu adeverinţă dela măiestru;
rătăcit ‘ -
toate colorile. I-a dat apoi găinii de c) cei ce vor dovedi că sunt membri ai
mâncare grăunţe multe şi bune şi apă vre-unei reuniuni de meseriaşi şi că cunosc o iapă roşie de 3-ani
proaspătă ele beut. S’au adunat toţi ve mai multe limbi, vor fi preferiţi. cu coada şi părul din frunte rătezat
cinii şi cunoscuţii stăpânului şi i-au gra III Sodalii, cari sunt în condiţiune a albă în spoite de sea; cine o află se o
tulat — ■ să înţâlege că nu găinii, ci deveni măestri. înştinţeze primării'comunale din Lomân
stăpân dini, strângândui mâna şi dorin- a) să aibă certificatul de măestru; — şi ami trimite espensarul.
dui multe zile, ca să aibă încă multă bj si fi lucruat cel puţin 6 ani fără
Loman (cerc. Szaszsebes comitatul
vreme parte de găină. Acesta i-a in întrerupere în calitate de calfă, ceea-ce vor
Nagyszeben)
vitat apoi în, casă unde ş’au veselit cu dovedi ou cartea de lucru, eventual cu ade- |
Pancu Ştefan.
toţi până; târziu de bucuria alui 1000- verinţe de la măestri, la cari au lucrat;
■ Nu există
Seminţe agricole şi de grădină mai bane si mai rea omandabile
j ’ - ca acelea, care le expediază de 28 ani ' ) *
M A U T H N E R ODON Furriisorul Curţii Regale,în B U D A -P E ST A .
■Cancelaria fidepoaitele: Str. Bottenbiller^ 33. Localul de vânzare: Str. Andrăssy 23.
(139) Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi fra nco. 43 —52
