Page 1 - Bunul_Econom_1905_50
P. 1

Anul  VI.                            Orăştie  (Szdszvâros),  24  Decemvrie  n.  1905                               Nr.  50















                 REVISTA  PENTRU  ACRICUţ-TUfrA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

     ORGAN  AL:  „Reuniunii  Economice  din  Orăştie“  şi  „Reuniunii  române de  agricultură din comitatul            Sibiiului *1

                                                            :  : ATAiU?:  .
                 A B O N A M E N T E :                                                                   I N S E R Ţ I U N I :
     Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jum ătate  an  2  cor.  (1  fl.)                       |  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
       Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  10  lei  pe  an.  în  flecare  Dum inecă.     Abonamentele  şi  inserţiunile  se  plătesc  înainte.

                                                ţia  serviciului  cel  face  pe  lângă  acest  preţ  primadatâ,  atunci  iese  dotdeuna  regina
                                                mic,  am  putea  îmbunătăţi  foaia  aceasta  şi  cea  bătrână,  iar  în  roitul  de  al  doilea
          INVITARE LA  ABONAMENT.               prin  represintaţia  de  icoane  de  tot  felul.  şi  cele  următoare,  ies  de  regulă  regine
                                                     Acesta  este  şi  scopul  nostru  de  a  o  de  cele  tinere.  A  lăsa  ca  să  roiascâ un
     Bunul  Econom                              face  cât  se  poate-  de  folositoare  şi  inte­  stup  mai  mult  ca  odată,  nu 'prea  e  cu
                                                resantă.                                    scop,  fiindcă  roii  prea  târzii  de  regulă
      revistă  pentru  agricultură,  industrie  şi   Ca  să  ajungem  la  aceasta  avem  lipsă  rămân  slabi,  şi  ca  atari  apoi pier  peste
                    comerciu.
                                                de  conlucrarea  tuturor,  şi  asa,  şi  de  sprijini­ iarnă.
    A P A R E   IN  F IE C A R E   D U M IN E C A  rea  ei  prin  abonamente  cât  mainumăroase.   Pe  timpul  roitului se întâmplă unet
                                                De  aceia  ne- luăm  voie  a  deschide  cu  1  Ia­  ori, că  stupii  singuratici  rămân  fără  re­
    Cea  mai.  ieftină  şi  totodată  unica  foaie  ro-
                                                nuarie  1906  v.  un  ilou  abonament,  ru­  gină.  Aceia  trebuie  apoi  împreunaţi  cu
    mânească  ca  organ  de  publicitate  pentru
                                                gând  pe  coţi  Onor.  abonenţr  a-si  reînoi abo­  alţii,  dacă  voim  ca  ei  se nu piară. Dacă
    toate  reuniunile  şi  însoţirile  agronomice  din
                                                namentul,  şi  pe  iubiţii cetitori  a  se  abona  la  un  stup  este  atâcat  de albine răpitoare,
          .  '  -------- .ţearâ.  w-vr..:-.  • „t  .
                                                revista  noastră  şi  a  q  sprijin’.  '    cosniţa  aceluia  trebuie  mutată  dela  lo­
            Abonementnl  costă:                                  Cu  distinsă  stimă       cul  ei  şi  înlocuită  cu  una goală,  îri care;
      Pe  amul  în treg         4  coroane                          Administratiunea.      se  pune  ceva  miere,  ca  adecă1  să  se
      p e  ju m ăta te          2  coroane.                                                poată  prinde  mai  uşor  în  ea  albinele
      P en tru   R om ânia     10  lei  p e  an-                                           răpitoare.
                                                                                                 Coşniţele  cele de  scânduri  sau mo­
         Publici  ori  ce  fpl  dg  articli  de  cuprins                                   bile,  Cum  se  mai  numesc,  au  de regulă  ;
   -agronomic,  industrial,  economic,  şi  cultural,                                      câte  trei  despârţâminte:  despăţământul
    sprijineşte  şi  promovează  învăţătura  şi  pro­                                      de  clocit,  care  se  află  în  partea  din
    păşirea  ţăranului  şi  a  fiilor  Iui  pe  terenele                                   jos  (parter)  şi despârţemintele de  miere,
    aceste.                                                     >ri I I .  ^               cari  se  află , în  cele  două  etaje. Despăr­
         Preţul  abonamentului  atât  e  de  mic  şi   Dacă  un  stup  nu  roieşte,  e  semn  ţământul  de clocit este despărţit  de  cele
    neînsemnat,  încât  abea  să  acoper  spesele  de  că în acela a îmbătrânit regina şi prin sbu-  de  miere  prin  o  gratie  de  drot, numită
    editare.            . •   v                 ratul  prea  des  peste  celulele  fagurilor,  gratia  lui. Hannemann,  prin  care  albi­
         Cu  toate  acestea  dacă'  numărul  ceti-  i-s’au  rupt  aripile  de nu  mai  poate  eşi  nele  lucrătoare  pot  trece,  regina  însă
    torilbr  şi  al  abonenţilor  s’ar  mări  în  propor-  din  coşniţă.. Când  stupul  roeşte  pentru  nu.  In  fiecare  despărţământ  se  află

                  F O I T A                          Pentru  ochi  şi  pentru  gură,       tegrâssn,  un  sat  mic-nu  departe  de Magenta.
                         9
                                               ,     Pentru  râs  şi  uitătură,            Noi  câţi-va  ofiţeri  şi  vr’o  30  de"soldaţi.avem
             P6RTUL ^OMÂNESe.                        Pentru  spor  şi  vrednicie           să  rămânem  in  ogradă  la  signor  Vacano,
                                                     Pentru  toate  cum  le  ştie..,       morariul  din  Abbiategrasso.  Ni.ci  când  nu-1
         Foaie  verde  colilie,
         Când  îmi  văd  puica  cu  iie              Harnică-i  ba£-o  norocu              voi  uita  pe  signor  Vacano.  Parcă-1  văd  şi
         Cu  amici  în  două  feţe,                  De  n’o  poate  ţine  locu,   -       acuma:  cu  comanacul  pe-o  ureche,  barba,
         Par’câ i  scrisă,  ’i-o  mândreţe!  —      Toarce,  ţese,  lucră  ’n  rând        stufoasă,  sură  şi  cu  luleauâ’n  colţul  gurei;
         Şi  cu  fotă  în  legea  ei                De  nu-i  prinzi  de  veste  când...   toată  vremea  zimbeşte  fericit,  povesteşte  în­
        Numai  flori  şi  floricele,                Şi  mai  e  şi  e  apoi                tâmplări  din  viaţa  lui  şi  ne tracteazăTn tabac
         Numai  fluturi fluturei                    Că  ce  scoate  din  răsboiu           de  nas  dintr’o  tabacheră  veche de mesteacăn;
       ■  Par’că-i  cer  bătut  cu  stele,          Nu-i  ca  portu  ei  şi  nu-i          Şi  dacă  unul  din  noi  strănută,  el  îi bate pre-
        Par’câd  vara  în  toiu  ei;                Nu-i,  zău,  portu  nimărui;           tţneşte  pe  umăr,  închide  şiret  dintr’un  ochi
        Iar  pe  vremea  ernei  grele             .  Port  pe  lume  omenesc               şi  ne  ’ntreabă  la  cine  am  gândit ?
        Când  ’mi-o  văd  cu  cojocel               Nu-i  ca  portu  românesc.                  Casa  onorariului  era  o  clădire mare, ve­
        înflorit  frumos  şi  el,  —                                N .  R ădu lescu -N ig er.  che  şi  zidită  în  stil  şviţerian;  jos  era  moara,,
        Crează’mi  cine-o  vrea să’mi  crează,                                             iară  în  rândul  de  sus  locuia  signor  Vacano,
        Calea  mi  se  luminează ...                 In  Abbiategrasso-                    In  seara  ceia  el  şedea  pe  trepte  cu  soţia  sa,
        Dfefeî, dânsa  până’n  zări                                    dc  Niculae  Nalbă.  signora  Giulia,  o  femee  puţintică  la trup, dar
        Nijmai  soare-i  pe  cărări,                Novelă  premiată  de  „Junimea  L,iterară“  încă  frumoasă  la  vârsta  ei:  să  fi  avut  yr’o
       '  Dela  mine  pân’  la  ea                                                         40  de  ani.  El  fuma  rezimat  c’un  cot  ţie  ge­
        Soare-i  pe  poteca  mea...                 In  seara  de  3  Iunie,  1859,  să  aşezară   nunchi  şi  privea  la  roata  morii  dus  pe  gân­
        Şi  ’mire  dragâ-aşa,  ’mi-e  dragă'   batalionul  nostru  de  vânători  Ardeleni  Nr.   duri ;  ea  desghioca  mazăre  în  poală şi alungăm
        Că  aş  da  o  lume  ’ntreagă          23  dinprepnă  cu  brigada  Hartung  în  Abbia-  din  vreme  ’n  vreme  găinile  dinaintea  ei.
   1   2   3   4   5   6