Page 2 - Bunul_Econom_1905_50
P. 2
Pag. ?' B U N U L EC O N O M Nr. 50
10 rame cu laguri, pe cari apoi albi multă şi totodată şi cea, mai bună miere Cifrele dateldr acestora, comparate^
nele lucrătoare le umplu cu miere. Când o adună albinele primăvara pe timpul între ele, ne vorbesc limba cea mai vie
fagurii şunt umpluţi se, scot afară şi se înfloritului -pomilor şt acaţilor, ale căror despre starea noastră înapoiată. Ele şâ
stoarce rhierca din ei. Fagurii astfel storşi, flori, conţin multă dulceaţă. fie un puternic .îndemn atât pentru
se a^ază apoi din nou în coşniţâ,* pen-» StupârituD raţî©H«lj adecă cel din inteligenţă în genere, dar mei ales pen
tru-.ca albinele lucrătoare se-i poată ia coşniţele mobile, pe lângă aceea, că ne tru preoţ i şi învăţătorii cari/stau Incon-
răşi um pfea. . . aduce un folos cu mult mai mare, ca tinu contact cu ţăranii, şi au chemarea,
cel'din coşniţele de nuele, este -şi1 o datorinţa şi putinţa să, tindă întracolo,
» ' In coşniţele de scânduri, nu pot
roi atbinele aşa curând, ca in cele de ocupaţiune tare' plăcută* dupărcum am ca in vremea cea mai. scurtă tabloul
nuele, fiindcă în acelea ao necurmat de' 'zis şi. la ' început,, pentru aceia, cari se acesta statistic să ia altă,faţă
lucră cu strînsul mierii. In astfel de coş- ştiu ocupa cu el-. De aceea nu l putem Cuvintele calde ale, lui Sion adre
niţâ se face apoi de regulă aşa numiţii recomânda din destul economilor noştri, sate poporului său în cunoscuta . poesie
roi măestriţt. Roii măiestriţi se fac schimb ca aceia dintre ei*, cari au grădini şi care să stârşeşte. cu esclamarea »cetiţi
bând ramele cu coşniţele dela locul lor câmpuri largi în apropierea lor, să se scrieţi româneşte, pentrn Dumnezeu»/
şi punând, în acelea sub un căpac de ocupe cât mai' mulţi şi cu acest ram la cu toate că le-a- adresat înainte de
drot, regine din alte coşniţe, sau chiar teral econottţic, care totdeauna le poate aceasta cu două vieţi de om, să vede
regine astupate in celule. Lucrarea aceasta asigura şi oare-cari venite după puţina lor din statistica nouă atât de nefavorabilă,
.trebuie să se-facătotdeauna înte oarele osteneală, ce. o au eu; îngrijirea stupilor. că au răsunat în pustie. Căci dintre
10— 12 înainte de ameazi, când albi 684,261 de Români, cari au trecut eta
nele celebătrâne sunt duse la lucru. tea de 24 ani, adecă din cele 17*6%
Când apoi -se întorc albinele lucrătoare Cine, ştie carte, va avea parte. dintre toţi bărbaţii maioreni ai patriei
dela câmp, află regina v cea nouă, cu Patria noastră numără azi 3 miti-- noastre, numai 188,595 de inşi ştiu
cu cpre’îh scurt timpv se împretinesc, oane 895,357 'de bărbaţi cari au trecut, scrie şi ceti, ceea ce pe lângă că este
aşa că aceea după 2—3 zile se poate etatea' de 24 de' ani/-adecă sunt ma- foarte' trist, este şi grozav de nefavora
.lăsa apoi,, şi slobodă în coşniţâ, iar de joreni. Dintre aceştia sunt maghiari: 2 bil pentru împregiurările în care trăim.
cumva a fost,.astupată ţn celula fagu Milioane 015,255 ori 51' 7% ' români < In fruntea culturei şi a bqrtei stări
rilor, atunci îi ajută chiar, şi ele, ca se 684,261 ori - , . 1 7 ; "■ geripani 450,064 materiale stau totdeauna popoarele ace
;poată ieşi afară şi să-şi oc«pe tronul, ori 11:6%; slovach433,420vori 11 • 1 °/b > lea,cari învaţă; ^şi cetesc mai. mult.
Dacă atn socoti din numerul ară
vacant. ' /.■/ Sârbi 108,193 ori 27% ; 84,191 ori tat, câţi cetesc jurnale şi cărţi: folosi
Dacă tinăra regină nu-.şi află în 2 2% ' Ruteni şi 44,155 ori 11% , toare, ne-am înspăimânta de resultatul
dată după-ce iesă din coşniţâ trântori, Croaţi. % la care ani ajungeear’ statistica celor
ca se o ’fructifice, atunci ea depune in Din cele 3.895,357 bărbaţi ştiu ceti ce abonează şi plătest abonamentele la
celptele" fagurilor tot ouă de trântori şi şi scrie 2,621,73% şi ăe împart astfel jurnale,, trebue să fie şi mai nefavorabilă
astfel stupul trebue se piară în timpul între diferitele naţionalităţi; maghiari pentru starea noastră culturală.
cel mai scurt. Une-ori se întâmplă, că ’ 1,608,707 adecă 614%; germani 387,
chiar şi dintre albine unele depun ouă 384 adecă 14 8% ; /slovaci 301,944 Serate de-ale meseriaşilor români.
nefructificate, din cari apoi asemenea ies adecă 11 ■5%; :Româm. 188,595 adecă
trântori. Astfel de regine false trebuie 7 2% ; Sârbi 59,435 adecă 2 o % : ru Modestă, nepretenţioasă, «Reuni
delătuirate de timpuriu, dacă voim, ca teni , 11,138 adecă 0 3% ; Croaţi 31,544 unea sodalilor români din Sibiiu», îşi
stupul şă nu se prăpădească. Cea mai adecă 1'2%.* . urmează drumul spre înaintare şi Iami-
In ogradă ardeau focuri vioaie: soldaţii picioare, a'băgat O mână în buzunarul pan Toată vremea-i/joaeă pe buză râ s u l pel ştre.i-
işi ferbe au mâncat ea în căldări. Prin amurgul talonilor, iar cp ceialaltă a luat pipa din gură, găresc, care-i stă aşa de bine, mai ales că
vioriu să zărea sătul Abbiategrassd întrio a scuipat de- mai ptulte ori măsurat' are comanacul pp-o ureche şi luleaua’n colţul
pâclă deasă; din ogeaguri e?ea fum, femei cm privirile din creştet până în tălpi, fără să gurii, parc’ar zice: „Pe moş Vacano nu-1 tn-
şi-fete spălau cămeşi la pârău şi pe malul rostească o vorbă. Qchii lui negri, focoşi, îi şelaţi cu una cu doauă.11 Şt^ ca şi cum i-aş
verde păşteau cai împedecaţi. Câte un sunet jucau mereu în cap sub sprinceniie stufoase. fi,i ghicit gândul, îl întreb aşa în şagS: „Eil
râsleţ de goarnă să clatină deasupra satului. „S’a- mâniat fământezul*), măi frate,1* zise un ce sântem noi/ signore?11 „Na apoi Ita-
Nemişcată pluteşte seCerea palidă, a lunii peste soldat de ai ndştri; Atunci faţa lui signor leni, din Lombardia, ori din altă parte, căci
valeâ lui .Naviglio Grande şi noapte adânci Vacano să lumină de-odată şi ochii cei negri îtalia-f mare, nu-i aşa P» Degipba îpcercăm
înhobotează satele, ca o mână uriaşă â morţii, deveniră blânzi de necunoscut. „Signori-s noi să-l încredinţăm că sântem Români dm
ce acopere toate. Numai de departe dinspre Italieni, aşa-i ?“ ne întreba el dândti-ni! mâna. Ardeal, fel rămâne La vorba lufe Câte-odată
Magenta să aud pârâiri de puşti, ce mor şi ,Nu, noi suntem din Ardeal11 ii respunsei ocultă la vorbele soldaţilor, ce au aprins fo
în restimpuri învie iară-şi slabe tremurătoare eu italieneşte. NiiL signori-s Italieni, dar nu curi şi pregătesc mâncarea/ apoi să bate cu
ori tunurile bubuie înfundat. In ogradă să vreau să spuie. Vă trădează limba Dacă mâna peste genunchi şi zice: „Ce vă spun
uită soldaţii spre asfinţit, unde să încolăcesc sânteţi Italieni vă primesc de ce nu“ Noi am eu?I pe Vacano nu-1 înşeiaţi,11 '
flăcări uriaşe şi ard satele, şi un miros' de tăcut, mulţămiţi fiind cu esplicârea Iui signor Vr'o doi ofiţeri să duc la lătoc, ca să
fum greu, înăbuşii* pătruude până la noi. Ici Vacano. Apoi işi duse mânile Ia gură şi strigă se spele pe faţă de colb şi de sudoare. Soa
şi colo să aude zurâ.itsUrd de arme': sânt :tare de vr’o două ' ori: Giacomol Giacomo! rele asfinţise de mult, în vale deasupra satu
coloane de marş. ce-şi caută posturile. Dar Din moară ieşi un servitor cu mânecile sufle lui pluteşte furpul albăstriu. O Tramontana
încetul cu încetul să fade linişte, 6 linişte cate. „Giarcbmoadă scaune pentru signori, îmi răcoreşte obtajii arşi de soare şi cât de
adăfrrit, înfiorătoare, ce prevesteşte o catastrofă căci vsignori-s Italieni- din Austria 1“ Şi întor- bine îmi prinde răcoarea asta după un. marş
groăzOicâiîritocmai ca li fii stea cea moartă cându-se cătră noi o* zise râzând: „Italieni obositor de o zi întreagă! Dinspre grajdiu *
înaintea undi orcan.,. numai... mai corciţi.11, Noi toţi câţi cunoşteam vine o fată tipără cu o doniţă de lapte;
In umbră abia zăresc faţa lui signor. limba italiană, am izbucnit în râs. faţa-i Imbrodopită c’o basma albă până a-
Vacano. «Doamne, cum. să schimbă şi omulî Acuma eu şed pe scaun şi-l înfăşor, cu proape de ochi. Un vânător' ardelean o p-
Cum era bătrânul mai înainte şi cum îi acu ? privirile pe signor Vacano. el işi scutură iu- preşte şi o întreabă nu ştiu cfe. Ea stă Iqgu-
CândTam rugat mai înainte hă ni îngădue teauâ de scrum şi şi o împle iară-şi cu tabac. lui şi-i răspunde ceva în limba ei, de care
să, mânăm ta moară, el s’a sculat binişor în *] HemontezuL ' ' ' > Ceilalţi'vânători râd. Cine să fie fata asta
