Page 3 - Bunul_Econom_1905_50
P. 3
Nr. 50 _______ B UNUL ECONOM'________ _ Pag 3
nare. Ea îşi- împlineşte frumos şi fără din cor, cari neuitându-şi de onomas e o ni u N ) e a Ţ i u n i
multă oboseală,'munca, căci animaţi sunt tica sa în frunte cu dl Popa, Lau.făcut Dela
-toţi factorii grupaţi sub stindardul ei. in preşeară o frumoasă serenadă.
Joi, în 30 Noemvpe n. c. Reuniunea şi-a Trecând după toate acestea la viaţa „Reuniunea de agieulturadine. Timiş11.
ţinut a l l - a şedinţa literară din a. c. Reuniunilor surori din patrie, ne comu
Oapeţii au apropiat numărul de 200.
PrtsidentuL Tordăşianu bineventeazâ nică date despre Reuniunea meseriaşilor Adaaarea generala a societâţii
numârosul auditor, între cari pe domnul şi comercianţilor »Andreiana« din Se- economice din Csernegyhaza.
beşul-săseSc.
asesor consistorial Dr. M.‘ E. Cristea,
totodată director al despărţământului Aceasta Reuniune, deşi înfiinţaţă Societatea economică din Cser-
Sibiiu al »Asociaţi unii« căruia îi tmllţă- numai din f898. are la activul său în negyhâza şi-a ţinut în 4 Decemvrie st.,
meşte pentru prevenirea, cu care a pus semnate roade binefăcătoare pentru n. adunarea sa generală de toamnă sub
la dispoziţie pentru astă sară «schiopti- clasa noastră de mijloc, mulţămitâ hăr presidiul preşedintelui societăţii a dom
conuU despărţământului, apoi pe dl niciei fostului ei president Zev. Mureşan nului preot grepo-oriental din loc Nico
profesor Aurel Bratu,, dibaci manuator şi mai ales' actualului pres<dent George lae Micluţia. La adunare s'au presenţat
al schiopticonului, pe părintele N. Ga- 'Tătar. Reuniunea are de scop.ridicarea cu .puţine escepţiuni toţi membrii socie-'
vrea, administrator al protopopiatului respective înaintarea morală şi materială tăţii, iar din comuna Zadâny a participat
Agnita, pe părintele I. Trif din Verd â meseriaşilor şi comercianţilor din ca oaspe preşedintele societăţii econo
şi T. Oprea din Ţichindeal, cum şi pe Sebeş şi jur. Mijloacele de cari ie fo mice de acolo domnul preot Nicolae
clericul Duma, cari aU ţinut să ne^ono- loseşte sunt şedinţele literare săptămâ Vulpe. -v;'.
reze la şedinţa de faţă. Face menţiune nale, în cari se cetesc productele lite Reuniunea de agricultură din co
despre moartea de toţi regretată a co rare potrivite şi mai ales lucrări de mitatul Timiş*-a fost representată prin
lonelului Ignaţiu cav. de Iacobici, fost folos practic din sfera economică şi in referentul ei, prin domnul Nicolae lancu.
membru al Reuni unei şi. mare binefăcă dustrială, tot în şedinţe se pune deosebit Domnul preşedinţe Nicolae Miclu
tor al săracilor noştri. Reuniunea în pond pe computul practic, în fine se ţia deschide cu cuvinte bine alese adu
semn de jale, a arborat 'în ziua înmor declamează, se fac conveniri-sociale etc. narea şi salutând- atât , pe delegatul -
mântării drapelul cernit pe casă. Vor Reuniunea dispune de 4 fonduri cu Reuniunei centrale cât- şi pe membrii
beşte despre câştigul morâl şi material menirea, de a ajutora pe meseriaşi şi societăţii, arată pe scurt favorurile, de
avut de Reuniune, în urma representa- comercianţi cum şi pe văduvele şi or-' cari societatea a avut parte în decursul
ţiei teatrale1- şi a convenire! sociale, fanii lor. Ea numără 42 membri,, dintre anului curent prin' ajutorul Reuniunei
muRămeşte diletanţilor în frunte cu re- cari cismari 9 (3 măestri, 6 calfe), pan de agricultură din comitatul Timiş, In--,
gisoruj D. Axente şi dna Ana Axente, tofari 6, dintre cari 3 măestri; corner-; credinţează apoi pe secretarul societăţii
cum şi membrilor corpului în frunte cu cianţi 6, dintre' care 3 , cu prăvălii comunale pe domnul notar percual Bela
harnicul dirigent C. Popa. La acestea proprii; cojocari. 9, din cari 6 măestri, Oberst cu luarea protocolului şi denu
meşte doi membrii pentru autentica-
producţii însemnat rol au avut şi actorii franzel,ari (2 calfe); fauri 2 măestri;
rea lui.
trupei teatrale germane din loc, dnii văpsitor 1 calfă, butnari 2 calfe; lăcătuş
G> Moga şi L. Stancfu, cari au conlu 1 calfă, rotar I măestru; măcelar 1 La ordinea zilei este: stabilirea
crat cu atâta succes la întreprinderile' măestru; curelar 1 măestru. programului de activitate al societăţii
noastre. ' - pe anul rgo6.
(Va urma).
Dl Tordăşianu aduce rhai departe Să ceteşte programul de activitate
sincere mulţămite damelor şi domnilor compus de cătrâ «Reuniunea de agri-
sveltă? Uite, cum dispare în gang. Dinspre clipotitul apei şi freartnătul cipreşilor sprinteni, unţhiul ei, Fra Sebasteano, un călugăr ca-
lătocul morii vin ofiţerii vorbind întreolaltâ, întunecaţi; adevăraţi copaci ai morţii. De puţin, prin Monte Albano până la Anzio,
veseli şi ştergânduse pe, mâni cu batistele. altfel era linişte şi un miros frumos de reşină Mergea la neamuri, ea- călare pe catâr, ear
Ciim îi veide morariul, pleacă capul pe spate umplea aerul. Şi cum stăm noi aşa' tăcuţi, el pe jos. Acolo la Anzano a văzut marea,
şi strjgâ în sUs: „Giovânnina, adă un ştergar auzim deasupra noastră vocea Signorei Giujfa, cu câtă însufleţire nn*mi povesti ea despre
pentru «ignori 1“ Faţa de mai nainte-aduce ;un care ne cheamă la masă. Noi urcăm treptele mare, despre albastra şi nemărginita mare
ştergarîi dă drumul în jos şidispareîn îhtunerec. până ce dăm în cerdacul învălit în viţă săl dela Anzio I ? Şi câte flaYnui i, petreceri şi cân
„Asta-i Giovâpnina, fica mea. Gât e de spirtoa batică. In cerdac e aşezată masa, de sus din tări nu se află la Anzio, un adevărat cuib de
să 1“ şi-şi şterge cu dosul mânii musteţele-i tavan atârnă lampa. Ce fericită idee de a rai!? Eram răpit de povestirea şi fr.umseţea
ţepoase. „Signori, în astă seară cinăm împreună cina In cerdac,, undei aşa de răcoros, şi unde ei. In lumina lămpii îl zării pe GiacomO ve
Dute Giulia şi pregătcşte-ne cina mai repede. Tramont^na să joacă cu frunzele 1 Eu stau nind cu vinul. Vacano ni tură vin prin pâhare.,
Signori-s Italieni, oameni de ai noştri, Giulia 1‘‘ faţâ’n faţă cu Giovannina şi-i privesc grppiţa Minunat vip, e vinul de Genzano I Cum ni
Signora Giulia strânse boabele de mazere în din barbă, ochii, ciudaţii ochii şi buzele, ce s’au deschis inimila la toţii Signora Giulia
pestelcă şi urca sprintenă treptele. Vacano par tăiete cu’n pumnal. Ea ţine privirile piro- se îndrepta cătrâ bărbatu său şi şise: „Cât
era vorbăreţ şi petrecâtor de-a mai mare nite’n pământ şi rar când rosteşte câte o de hine seamănă signorino cu Girolamo! (nu
dragul. Ni-a povestit că el nui din Abbiate- vorbă. Ochii 1 Bată-i pârdalnicul ochi, că-s prea mai mie îmi ziceau signorino, de ce, nu ştiu),
grasso, ci din Anzio, lângă mare, unde tatăl / neastâmpăraţi când îi rădică în sus. Când ce zici Vacano, aşai că e adevărat?" Vacano
său" era pescar. A. fost de multe ori chiar şi râd, când devin serioşi, nevoie mare, însă aşa nu zisă nimicâ, ci ofta: „Da, mamă, mai ales
la Roma, când tatăl său încărca două coşuri de comic că maică mă păleşte râsul. Ciudată la ochi, curat ochii lui Girolamo, şi guta,
de peşte pe un catâr şi-l vindea în piaţă. fată 1 Un Ardelean povesteşte de ţeara noas chiar şi râsul, ţi se pare că aduce lumlnă’n
In Auzio are neamuri multe, ba chiar şi in tră, despre;Români şi traiul lor; iară.signore casă când râde, zise Giovannina sorbindu-mă
Monte.Albano. In tinereţe când a crescut Vacano ascultă cu ■ luare aminte, le crede pe cu ochii" Eu pafeă căpătăm aripi şi mă înăl
mai mate, a cutreerat toată Italia, purtând toate, afară de punctul unde-i vorba câ sântem ţăm* încetişor spre- cer. Căpitanul Pavel cuteza
negoţ de frt£&rii. -Şi’h Abbiategrasso a intâl- Români, şi de bucurie. îi şopteşte lui Giacoma, să întrebe: ,,Unde-i Girolamo, acuma ? trăeşte
nito pe siguora Giulia, o fată avută a unui. la ureche să aducă vin de Genzano. Hm! el?".' — „A murit în lupta dela Morţarâ, când
morar... El tăcu şi să uita spre biserica, ce Iară mo furat Giovahinna cu privirea. Eu o cu Radefchil4, fu răspunsul scurt şi abea -
să zărea departeviţj lumina lunii. Roata greoae întreb de a fost la Ronşa. Ea îmi spune că şoptit. j ' ,
a morii nu se mai inţişca: să auzea numai da; apoi îmi povesteşte cum a călătorit cu „Să bem signori vin, căci vinul de Gea-
