Page 5 - Bunul_Econom_1905_50
P. 5
.Nr.50 R U > U L ECONOM P g 5
din capitală mersul ideilor acestei coo- Patriarhui Sârbilor Branco-. pătrat dă cu 35.502,429 resultat ţnai nefavo
’ ferenţe, pentru ci) sa ştie .şi. cetitorii vioi a serbat în 19 1! c. la Carlovitz rabil, ca* acelas pătrar al , anului • î-904.
nos.trii când încep compatrioţii noştri aniversarea a 50-a de când funcţionează Această .diferinţâ provine* din cauza anului
maghiari să ne dea atenţiune. dă preot. Cu ocaziunea acestei mari Secetos trecut,' şi din caiisa neîncasârei dărildr
Prof. Bărâbaş a zis, că demostra- serbări a bisericei sârbeşti, • Rrancovici pe baza de ex-lex. s v , ' ,
‘ - i1, ' -'L5 * . ,» “ •,
ţiunile lârtnuitoare ale Românilor con a căpătat dela sinod dreptul să poarte *• ’ $ ' • '
tra Maghiari'or au încetat în timpul din camilavca albă cu voal alb şi cu cru JPerderîle arm atei ruseşti în răz
urmă, însă asta aşa au pus-o la cale cea de diamante, iar dela Maj. Sa a boiul p u rta t contra Japoniei. Galeta
politicianii români, pentrii-ca în acelaş căpătat crucea cea mare a ofdului Leo- rusească*. » Novqje -<Wi enya« ‘ publică datele
timp să poată promova nebăgaţi în poldin cu lanţ de aur, pe lângă un perderilor sufente de Ruşi în războiul cu
seamă organisaţiunea1 lor economică şi autograf regal ţinut in ţerminii cei mai Jeponezii,. După această; Ruşii au perdut
socială. Proprietâtea Românilor creşte .binevoitori; ' . " 180,650 de oameni, dintre cari 646 ofiţeri şi
în transilvania din zi în zi şi mai ales - 's " ' ’ L * 18,730 de soldaţi au murit in luptă; 194
. clasa 'd e mijloc să înmulţeşte grozav. Dieta tării, care fusese amânată ofiţeri şi 2983 soldaţi au murit în urma răni
Starea Magh’ârilor icuiţi printre Români din 10 Oct. până acum la sfântul Ni- lor grele; 3689 ofiţeri Şi 115,559 soldaţi au
este de tot desperată. e.u un cuvânt colae în 19 Dec., a fost din nou amâ fost răniţi şi la 417 ofiţeri şi 38,635 soldaţi
raportul . ni să Înfăţişează astfel, că Ro nată de regele nostru până la 1 Mar li s’a perdut urmg. Intre aceştia insă nu sunt
mânii în cei din urmă zece ani au îna tie anul viitor. socotiţi cei cari au căzut Ia Port-Artur, pe
intat pe terenul economic mai mult decât ■ * insula Sahalin şi în luptele pe mare, perderi
Magh'arri întrun jumătate de veac.« Şcoală de fiert p en tru ofiţeri. cari încă se urcă la 60—70 de mii. Socotind
Dacă ar fi aceste spuse ale pro O noutate interesantă este ştirea venita din laolaltă pe cei morţi, răniţi şi făcuţi pi isonitri.
fesorului Barabaş adevăruri documen Londra, care ne povesteşte că la armata.en Ruşii au perdut la 250 de mii dq oameni in
tate, atunci numai, bucura neam putea gleză în lagărul permanent din A’dershot s’a acest război. 7 • •
Insă tare ne temem că este numai o introdus o şcoală de fiert pentru ofiţeri. Aici ■ --'i .
viziune desvoltată în formă de prelegere f trebuie să vie pe rând toţi ofiţerii şi să în Cine vrea să aibă peste tot a n u l
publică, fără ca să se bazeze pe date veţe arta bucătăriei. Măsura aceasta are sco o carte bună şi folositoare în casă, să gră
positive. pul ca ofiţerul pe deoparte să poilă mai bească a cumpăra Calendarul »Poporul Ro-
biiie supraveghea prepararea bucatelor desti mân* pe anul 1906. care conţine pe 204 pa-
nate pentru soldaţi, de altă parte este gine'74 art clii şi .80 icoane foarte frumoase
N O U T Ă Ţ I practică şi pentru acel caz, când în timp de şi bine reuşite, între altele conţine Extras \iin.
râzboiu ajungând într’un q lartir unde nu legea comunală Cap. I —X. ce trebuie să ştie
poate căpăta nimic de mâncare se fie.în-stare fie-care sătean cu carte. Deci grăbiţi şi cum
C ătră cetitori. Trimitem ca su
să-şi prt gătească însuşi bucatele de lipsă. — păraţi! Preţul numai 40 fileri şi 10 fileri pen
pliment la numărul foaiei noastre de azi
câte un număr de probă din «Târgul Să naşte însă întrebarea că ce vor zice soţiile tru postă, tjela l5 exeţnplare în sus 15%
-de inmobilii«, ce apare aici în Orâştie ofiţerilor când vor află că bărbaţii lor sunt rabat şi pOsta plătită. Comercianţilor 25%.
şi să tipăreşte în tipografia noastră pricepuţi de aci înainte; şi tîu a ta asta. Poate Se poate comanda dela t pografia «Poporul
»Minerva«. Aceasta foiţă redactată în că una sau alta dintre femei de aici înainte Român« Budapesta, VII, Amazon uteza 6—8,
i- -
■ *;
• ' * ■ j- - - ' *
trei limbi, de cătră zelosul nostru con îşi va pune soţul să fiarbă, când servitoarea
• <
cetăţean Cari Gross, comptabil la banca e în grevă. ■\ - ' C utrem ur de p ă m â n t în Zagreb.
germână de' antieipaţiuni din Orăştie; B eţia ru in ea ză averea, ftiin ţa fi Luni noaptea in Zagieb s’a simţit un cutre
apare de două ori pe fiecare lună, costă reputaţia. lo s e f Potsan, inventatorul bi mur vehement undulator, care a durat ca la
pe un an 2 coroane. Ea, face bune 20 Secunde. După miezul nopţii curemurul
cicletelor, odinioară mare posesor de fabrică, s’a repeţit. Nu s’a întâmplat-cu această ocâ-
serviţii tuturor celor ce vând şi cum amestecându-se In rescoalele şi grevele din ziune nici o nenorocire.
păra, moşii şi realităţi; mijlocind înles Chicago, a fost arestat ; a rămas, fără bani
nirea reclamată în afacerile acestea de şi fără de pretini, din care cauză se dete. la Copilă m âncată de * porci. Copila
schimb. Ţine publicul în curent cu ticăloşie şi beţier începu a, bea vinars, care’l de 6 ani a unui ţăran dintr’o comună româ
tot feliul de ştiri pe terenul acesta. Cei şi aduse la ruină. Ajungând pe drumuri, re nească din România în lipsa părinţilor săi
ce doresc ă o avea să se adreseze la parând ici colea câte un biţiciu. Pecând re dd acasă, a fost atacată de un porc, cafre
administraţia şi proprietarul ei în Orăştie.
para biţicleta cu 2 roate a Diui X. exprimă i-a zdrobit bărbia, ochiul şi urechea din stânga.
*
şi oftă: Nu de mult am fost eu mare po Când părinţii au sosit acasă, copila era un
M ăjestatec Sa îm p ă ra tu l Frari- sesor de fabrică şi dispuneam peste 1200 de cadavru mutilat şi ee nerecunoscut.
• ■cisc loSîfi a dat, cum vestesc ziarele din oameni. Cea dintâiu roată de biţiciu (roata
Vrena 12.000 coroane în scopul să se cum înaltă) am înventat-o (născăcit-o) eu. Dmi [Convocare. Pe baza conclusului comi
tetului centrai din 18 Decemvrie 1905 şi în
pere lemne de loc pentru săracii din capi- Gomu ly şi Jessery: şi alte multe mii de co
conformitate cu §-ul 20 d.n statute, să con
' tala Sa. mercianţi, ce au vândut biţiclete din fabrica voacă a XVIi-a ae’unare generală oidinară a
* mea au devenit milionari şi au făcut averi iReuniunei române de*agricultură din comL
încoronarea regelui Norvegiei. de zeci de mii. Biţicleta cu 2 roate este tot tasul Sibuului* în Sâlişte; pe duminecă în
Se anunţă din Chrişt ania, capitala Norv, giei, invenţia mea, ba am vândut multe din cele 31 Decemvrie st..n. a. c.‘, la 11 ore â, m.
că guvernul a stabilit ca zi a Incoronărei. invenţiuni d’ale mele cu patente cu tot, multe Program: |
regelui Haikon VII. ziua de 24 Iunie 1906. pe mii de mărci; însă multe la beţie le dam 1. Prezentarea raportului general al co-
' ' , " * .f mitetului central, al raţiocmiilor pe anul 1904
mai de geaba, amag t de un ciocan de vinars.
In Dumineca de 2 4 si 31 De- Aşa-i beţia, produce mizerie şi ticăloşie. şi proiectul de budget pe 1906.
? 2. Alegerea unui membru în comitetul
v
9
cemvrie adecă Ci_a înainte de Crăciunul * central.
şi-de anul nou»unguresc, ministrul reg. 33 milioane dare erarialâ mai puţin în 3. Propuneri eventuale din partea mem
ung, a dat voie ca boitele să stea des tm pătrar de in. După conspectele publicate brilor.;
chise până la 4 după ameazi. In bar- dc cassa statului pentru al 111-lea pătrar al 4. Doauă discursuri de interes general,
5. Autenticarea protocolului şedinţe* .
. bierii se poate lucra în aceste Dumi anului 1905 a fost prevăzute între intrate Sibiin, 18 Decemvrie, n. 1905. Ţ
neci ziua întreagă. ■61.667,802 Cor. însă au încms venite brute P a n ta leo n Lucuţa, Vie. T o rd ă şia n it,
*
numai 26.165,373 astfel bilanţul acestui prezident. ~ . -secretar. '
