Page 4 - Bunul_Econom_1905_51
P. 4

BUNOL  ECONOM                                                    Nr.  51'
              .  . t  .   '   .  .. .K-    ,
      sţţaţ  de^gijnoi *de-cal, .bine. uscat,  care  deiate,  etc.,  .precum  şi  rădăcinile, florile»  cum,  anunţă  foile, ’beflineze  . se  ocupă*
      ţijie- căldura  coteţului.                  lugerii  (tulpinele),  frunzele  sau  cojile  şi  cu  ideea  de  a  trimite  trupe  gprmane
       ■  -  *-Cfel$laltCtaerii  principal  e  hrana.   ..alte  substanţe  de  natură  minerală  sau  la  Livlanda  şi  Curlanda  spre ,-a  apăra
      Ea  trebue  să  fie. variată  şi  să  se apro­  animală  şi  unele  instrument^  ce  între­  pe  nemţii  ce  sunt  aşezaţi  pe  acolo,  ?
      pie  pe  cât  e  posibil  de  hrana,  pe  care   buinţează . şi  cari  trebuiesc  toate însem­
      o găseşte găina vara.  Prin urmare putem,   nate  pe  numele  lor  popular.     - r  •
      da - şi- este -recomandabil, chiar săf se dea    Data  concursului se începe din  ziua      INVITARE  LA  ABONAMENT.,
      găinilor  resturile  de  pâne,  de  salată,  publicării  acestuia  şi  Im rările  cu  ma-
        . ' Odatul  de’iarnă  poate  aduce  fo­ mai , târziu  până. la  1 • Septemvrie  st.  v  Bunul  Econom
      resturi <<de  came  ş.  a.   -  - v..     - terialul  adunat,  vor  putea  fi  trimise cel
      loase'  bone  agricoltorului' şi  de  aceea  1906,  pe  adresa  următoare:               revistă  pentru  agricultură,  industrie  şi
      credem  că  ar  fi  bine  , a  ,sâ‘  da  mai   ,   Domnului  Dr.  C.  1.  Jstrati                      comerciu.
      multă  băgare  de  samă  acestei Întrebări
      de  cuip' i  să  dă  astăzi.                 (România)  .                 Bucureşti.   A P A R E   IN  FIECARE  DUMINECA.
                                     B , 11.  A.       Una  lună  după aceasta,  adecă tim­  Cea  mai  ieftină  şi  totodată  unica  fsaie  ro­
                                                  pul  necesar  câcomisiunca  ce  voi  con--   mânească  ca  crgăn  de  publicitate  penară'
                                                 stitoi  să  se  poată  pronunţa,  voi  face,   toate  reuniunile  şi  însoţirile  agronomice  din
                   'Concurs                       cunoscut  în  moţi  public  resultatul  con­  j              ţeară.        ....

      pentru  cMontatRa  (“boiangena,  văpsito*   cursului  şi  voita  trimite  premiile  belpr
                                                 în  drept  iar  lucrările  premiate  vor  fi        Abonamentul  eostă:
               Ha)  poporului  român.
                                                  publicate,  ca  şi  în  rândul  trecut,  în   Pe a n u l  întreg       4  coroane
           ţ)orind  a  completa  datele  ce  am <   «Buletinul Societăţii  Române de Ştiinţe«  '  pe ju m ătate          2 coroane.
      căpătat  acum  câţiva  ani,  prin  un  con­  . din  Bucureşti.               i          JPentru  P om ân ia      10  lei  pe  an.
      curs  făcut  în  ţară,  cu  alte  date  culese
      in  celelalte  părţi  locuite  de  Români,       Bucureşti,  6  Qctomvrie  1905.            Publică  ori  ce  fel  de  articli  de  cuprins
      iUstitui  personal  uri  concurş  cu  urmă­                   i'D r.  € .ţl.  I s tta tî. '  ;  agronomic,  industrial,  economic,  şi  cultural,
      toarele  premii:                                                                       sprijineşte  şi  promovează  învăţătura  şi  pro­

           ■    Premiul    1  Lei  150                                                       păşirea  ţăranului  şi  a  fuior  lui  pe  terenele
                   v       II  „  200                                                        aceste.
            '      „  •  IU  „     50                                                             Preţul  abonamentului  atât  e  de  mic  şt
                                                       Despre  răscoala  din  provinţele  de   neînsemnat,  încât  abea  sâ  acoper  spesele  de
           Preoţii,  învăţătorii,  mazilii,  răzeşii
      sau  moşnenii  şi  nemeşii  cu  ştiinţă  de   ost al Rusiei  sosesc  ştiri  îngrozitoare ;  Iri   editare..   •
      carte,  precum  şl  orice  Român,  care  se   Riga miliţia sufere de foame, căci răsculaţi   Cu  toate  acestea  dacă  numărul  ceti­
      ocupă  pu  astfel  de  meserie  sau  care   nu le  dă  victualii.  'Oraşul  acesta a ajuns  torilor  şi  al  abonenţilot*  s’ar  mări  în  propor­
      având  pricejjerea  cuvenită  doreşte  a    pe mâna revoltaţilor.1 In  Dunamiinde mili­  ţia  serviciului  cel  face  pe  lângă  acest  preţ
      ne  ajuta  în  afceâsta  privinţă,'  locuind   ţia acâpătat frecuş. In Reval s’a format un  jj  mic,  an)  putea  imbunâtâţi  foaia  aceasta  şi
      în  Austro-Uftgaria,  Basarabia, Bulgaria,   guvern provizor,  care se agite şi pe ţărani  5  prin  represintaţia  de  icoane  de  tot  felul.
      Sârbia,  Turelă  şi  Grecia  sâu  în  ori-ce   a  să  rescula.  In Cj/dcune vin  insurgenţii   Acesta  este  şi  scopul  nostru  de  a  o
      altă parte locuită de Români, sunt rugaţi   cu  miile,  cari  fac  rapoarte  înspăimântă­  face  cât  se  poate  de  folositoare  şi  inte­
      a  adririâ  datele  riefeeşâre relative la mo­  toare  despre  situaţie,  din  care  causă  resantă.1
      dul  după  care  sâtencele  din  localitate   în  Curlayda  autorităţile statului  nu  mai   1 Ca  să  ajungem  la  aceasta  avem  lipsă
      văpsesc  lânurile  de  bumbac,  cânepă, in,   pot  persista,  asupra  populaţiunei  dela   de  conlucrarea  tuturor,  şi  aşa,  şi  de  sprijini­
      mârăsurile,  lemnul,  paiele  şi  nuielele  ţară  dictează  şi  dispun  răsculaţii.  Poli*  rea  ei  prin  abonamente  cât  mai  număroase.
           Deasemenea,  modul  cum  văpsesc      ţia  e  definitiv suprimată  Apartamentele   De  aceia  ne  luăm  voie  a  deschide  cu  1  Ia­
     -ouăle,  brâiele,  şi  florile  caselor ?  proce­  de  soldaţi  împărţiţi  pe  la  ţeară  fiind   nuarie  1906  v.  un  n o u   ab o n a m en t,  ru­
      deele  ce  întrebuihţează  pentru  a  vâpsi   răspinse  de  bandele  înnarmate  ale  râş-   gând  pe  toţi  Onor.  abonenţi  â-si  reinoi abo­
     'aluaturile,  vinul,  rachiurile^  precum  şi   vrătiţilor  ne  mai ' putându-se  apăra  se  namentul,  şi  pe  iubiţii cetitori  â  se  abona  la
      cum  îşi  pregătesc  sulimanurile  pentru   refugiară  la  Mitau  şi  Libau.  '        revista  noastră  şi  a  o  sprijini.   ,
      faţă ;  iustru/mentele  cu  cari servesc pen­    In  Tukkum  o  companie  de  infan­                     Cu  distihsă  stimă
      tru  aceasta  şi  ori-ce  alte  însemnări  ce   terişti  şi  un  escadron  de  dragoni  au                 Administraţiunea.
      vor  crede  de  cuviinţă.                   fost  bătuţi  de  resculaţi  căzând  morţi
           Descrierea  va  fi  limpede  făcută,   30  de  soldaţi  şi  un  locotenent;  răscu­
      arătând  întotdeauna  numirile  populare    laţii  înfuriaţi  le  scoaseră  celor  morţi
      ale  substanţelor  de- care  se  slujesc,  fie   ochii,  le  tăiară  urechile  şi  mânile.  Pe   NOUTĂŢI
      ele  de  natură  minerală,  vegetală  sau   stradele  mari  rupşeră  firele  telegrafice
      animală.  Se  vor  desemna figurile instru­  aprinseră  casele  noaptea  unde  se  aflau    Redeşteptarea  poporului  român  din
      mentelor  întrebuinţate*  arătându-se  nu­  trupele  militare; eşind  afară trupele, de-   Basarabia. Basarabia să ţinea odihnioarădeţara
      mirile  lor  şi  ale  părţilor--lor.        terâ  răsculaţii  foc  de  arme  asupra    românească,  dela  tractatul  din  Berlin  1878
           Se  va  indica de asemanea cu luare    lor  de  pe  coperişele  caselor.          însă  este  provincie  rusească.  Din  aceia  pro­
      aminte  numirea  românească,  a  colorii      \  Aproape  în  toată  Rusia curge sân­  vincie  rusească  locuită  de  popor  românesc
      {feţii)  şi  moduf  exract  de  preparaţiune,  gele  păraie,  mişcarea  lucrătorilor  este  vin  acum  veşti  îmbucurătoare.  Astf-.1  s'au în­
      precum  şi  menirea  românească  a  ţesă* .  infiorătoare.  Triste  zile  au sosit în Rusia   fiinţat  două  ligi  române,  cari  pretind  slujbă
      tarii,  sau  obiectului  confecţionat.      şi  la  curtea  ţarului  chiar  în  zilele  Cră­  dumnezeiască  îii>  Rmba  română, înfiinţarea  de
           Pe  lângă  descrierea  de  mai  sus,  ciunului.  Din  Moscva  să  anunţă,  că re-   şcoale  româneşti  şi  limba  română  de  per­
      fâcută  în  mod  ceteţ,  concurenţii  vor  fi  presentaţii  partidelor  revoluţionare  în   tractare  la > judecătorii  şi  administraţie.*  S'a
      burii  a  trimite  prin  poştă  (transportul  numele  lucrătorilor  şi  al  trupelor  au   hotărât  edarea  uneigazste  româneşti  care^să
      priviridu-ne  pe  noi) fire  de lână, mătasâ,  lansat  un  manifest  pentru  organizarea   apere  interesele  Românilor  din  acea  provin­
      etc.,  diferit  văpsite,  bucăţele  de  ţăsuri  unei  republice  democratice.  încurcătu­  cie.  Afară  de  asta  cetim Intrun apel  al  »ligei
      sau  alte  obiecte  zugrăvite,  ouă  încon-  rile  în  Rusia  sunt la culme. Nemţii, pre­  culturale  a  Românilor din  Basarabia*  rugarea
   1   2   3   4   5   6   7   8