Page 5 - Bunul_Econom_1905_51
P. 5
' ■ ' ' ■' ' ' __ BUNUL IC O N 0M
câtră toţi patrioţii Români, cari au cărţi bise tâlhării asupra poporului român din Macedo Monere inRce.şaflatâ.-fosilele trecute
riceşti româneşti cu li tei a cirilice, si le facă nia, a început să fie urmărite de trupele tur ine-.te' fete dm comună Acihu, aproape de
dar bişiriee» basarâliile. Clerul basarabean ceşti la insistenţa repeţitâ a tfimisiitiw d p o- Sibiiu. rozolind viş lor, găsiră 676 de monete ,
^pentru a răspunde cererii enoriaşilor moldo mafic român, dn Turcia* , La sfârşitul lunii vedv, de prin anii iTOyşi 172 după Christos.
veni, din când Sp când slujeşte, cetind din NoetpVY1e a .avut loc p . ciocnire' ţntre un1 parte în formă de triunghi u, paîte de- paţ-
cărţile vechi rupte şi necomplerte, pşa că detaşament turcesc şi o, bandă grecească de, ruupghiu, precum şi un lanţ. de aicgjnt,1 un ac
adeseori numai jumMate de slujbă e în limba 10 oameni. Opt tilhari au fosi ucişi şi- do de arg nt şi o monetă lungăreaţă de bronţ.
română, cealaltă jumătate în limba slavă, o răniţi. In o altă ciocnire-ca. o bandă de l i ' Fetele adunară preţioasele- aftâteîntr’o traistă
ectenie ruseşte, alta româneşte. oameni condusă de Sublocotenentul grec Ortos, şî repede le du«eră acasă' dăn'du-le tatălui
Deci dăruitoii pentru biserica dip Ba care să ţinea în ţinutul Monasticului, au fost lor. — Acesta nu zăbovi şi să dpse cu trai-
sarabia să trimită cărţile ta adresa delega tu ucişi, nouătîlhari, printre cari şi ■’şeFtiMcpyt>: stă cu anticitâţile la Sîbijii, unde le dete,
tui Dl Zamfir C. Arccre, strada Dragoş Vodă , V - ‘ unui domn necunoscut. Auzind despre acest
17 în Bucureşti. ? , C.el mai iută vapor transatlantic s’a caz, primăria, chemă, pe ţăranul la câncelăriă
construit acum în Anglia. El va face. drumul pentru a conscrie cele aflate 'şi întâmplate.
»Tovărăşia* să < hrarnă o foaie povă-
din'Europa până in America îndzile, pecând El dete la protocol, că lucrurile aflate de ft-r
ţuitoare la. formarea şi conducerea Însoţirilor
cu celelalte vapoare îţi trebuie cel. puţin 6 tiţele lui lea dus la Sibitu, unde ie arată la
economice ce va apare în 1 Ianuarie 1906
zile ca să străbaţi oceanul, atlantic. un domn lui necunoscut, apoi cu acesta să
Ia Hunedoara (Vajda Hunyad) sub direcţi
-• > * ‘ * - duse la alt domn, acesta Ie,numără, le sortă
unea Dlui Va sile C. Osţadă directorul înso
Cupee de tren pdntru " cel beuţi. In după ani şi mărimea dor, apoi i zise, puteţ*
ţirii «Agricola» Abonameqtul pe an 8 Cor
Anglia, ţara multelor invenţii,, unde oameni merge acasă, banii pentru aceste vechituri -o
se plăteşte înainte.
lor beţi nu le este permis a .călători- pe tre- veţi primi pe poştă cât de curând. In fapt
nuri'e oficioase, s’au înfiinţat cupee separate ţăranul şi primi 120 ,fl. prin poştă, Insă fără
^Nouă invenţiunp românească. Cetim
pentru pCrsoarielev cari fiind ..la petreceri a să1 şti adresa trimiţâtoriului.
în «Economia* din Caransebeş, că dl Otto
publice s’au dat prea mult zeului Bachus, • •
Ţăran, proprietar ip Şipst (comitatul TimişJ,
adecă au ajuns Ia chifef. Aceste rupee după Nu lăsaţi copil mici sngurl acasă.
a inventat un aparat, care aplicat in maşina
poporală gluma să nnmcsc: «Special Bachus*. In satul: Horcsrg-Puszta o mamă şa lăsat
de treerat, se împedecj trecerea grăunţelor
Ele sunt construite cu celule /aşa1 de mari, copila de 3 ani singură acasă. Coptla a des
în pleavă-, Eată - e scrie «Economia* despre
încât pot încăpea separat 40 de persoane, chis uşa dela sobă, şi aptinzândui-se rochiţa,
această invenţie: Toate foile economice-din
sunt o nouă născocire patentată. Cupeele a ars de vie. Până au sărit vecinii in ajutor '
‘Ungaria, Austria şi Germania sunt pline de
acestea sunt foarte puţin luminate şi cu per fetiţa se carbonificase. Un caz asemenea
laude pentru această noutate în maşin*. După
delele trase în jos la frresfri, aşa ca pasagerii înfricoşător Va întâmplat tn oraşul j^lbaregală*
cum cetim în foile dip' ţară, ministrul a tri
chefuiţi nu pot privi alt public dela gări, ca A>ci a căzut copilul cjc 2 aui acului anumit
mis pe nişte profesori la Şipet, pentru ca să
să .strige cunoscându-se, sau . să conturbe pe Hdrvâth, pecând părinţii nui erau acasă, într’o
se convingă despre aceasta şi s’au minunat
ceilalţi Călători cu trenul. Nu să pot uita afară caldare cu untură topită ferbinte, şi a murit.
de ce aii văzut. Ne bucurăm că dl Ţăran
decât când să dau jos la gări. Se înţelege contra părinţilor s’a început cetrce-
este Român, frate dulce cu noi şi că tocmai
-fare judecătorească. . ,
un Român a avut fericirea sa afle aşa o nou
, Ciuma Ip Rusia şi în.^gypet. In gu- ’ ' ■» - . * ! • )
tate rară, care să aducă mult folos econo
vernamfeDtele Astrahan, Naryn şi Kirk'ze(Ru-
milor noştri. Căci s’a aflat, Că după-ce cu
s;a sudică) s’au ivit până la sfârşitul lunii peste "■ - •; - - ■ ' t ■.
mişinilc vechi dm 1000 snopi de grâu au
200 caşuri de ciumă, din cari aproape toate
trecut în pleavă 57 kilograme grâu, cu ma Neamol dorobanţilor. In Româ
mortale. Asemenea să dă ştiri din Alexandria
şina d-lui Ţăran „numai 2 kilograme". Dl nia s’a format o şoeietate care a adunat
că în Egypeţ bântuie duma, ,şi călătorii cart
Ţăran face prin «Economia* propunerea salu ' vin din acele ţinuturi sunt' supuşi 1* viz tă până acum frumoasa sumă de 60 mii
tară, ca mai mulţi economi, d. e. 5, 10 sau
medicală. , - \ ; lei pentru a organiza milităreşte pe -co-'
. şi mai mulţi, să Se asocieze şi să cumpere * - ■ ‘ .
pii dela şcoalele săteşti. Este vorba de
câte-o maşină de treerat, pentru ca şi îb felul Gazetă* oare apere pe piere. 6 noutate
acesta şă-şi deschidă- un bogat izvor de venit. epocală este apariţia unui ziar. pe cel mai nou reînvierea vechiului obieei românesc, de
Dl Ţăran se oferă să intervină fără nici o şi mai mare vapor numit «America* al socie a să învăţa de mici copii cu gimnastica,
iremuneraţîune pe la fabrici şi să exopereze, tăţii germane «Hamburg Americallnie». Zia cu instrucţia* militară, cu tragerea la
ca acestea să lifereze, maşinile pe şam* eco rul «Noutăţile zlei» tipărit în limba nem ţintă, în scop de a avea vlăstare agere,
nomilor noştri Fără se solveascâ ceva înainte ţească şi cea englezească pe 8 pagini are un sprintene, sănătoase, vioaie, ca astfel ;
ci abia n ai târziu când proprietarii ei Vor conţinut foarte interesant îşi variat; In rândul
câştiga, deja cu ea.' Va să zică maşina s’ar întâiu Stau telegramele primite prin aparatul când ajung virsta pentru a merge lâ
, plăti ea pe ea. De altmintrelea dl Ţăran ser Marconî adecă prin telegrafia' fără fir, apoi oaste, se stea în casârmă mai, puţină^
veşte fiecăruia gratuit cp orice informaţiune. vin ştirile de pe1 bordul vaporului sub titlul vreme ta acum. Feliul acesta de orga-
Adresa D-sale este: Şipet Temeş-megye. «ştiri locale», ' Intre cari noutăţi despre cei nisare s’a încercat anul trecut în jude
ţul Ilfov, formându-se din copii de şcoa
ce călătoresc (vaporul cuprinde 4000 pasa
lă. un batalion, pe care la instruaţ
Un vagon plin ou aur. Banca împără geri), ştiri despre ultimul bal dat pe vapor,
tească din Petefsburg a trimis la porunca despre concerte, de cari se dau 2 ia zi, de un căpitan din oastea românească. Ro^
vţarului 5000 de kilcgr.me de aur la Cannts, capela vaporului şi de orchestră, ştiri despre mânaşii noştri 's’au purtat aşa de bine
încât au fost lăsaţi la ziua de mare
un oraş de mare din. Franţa sudică. De aci vapoarele diferite cu care s’a întâlnit «Ame sărjbâţoăre, isţ 10 Mai» ^ care să leagă
să dă cu socoteală câ împăratul Rusiei este rica; ştiri despre calea făcută şi despre ldtfu^ amintirea venirii regelui u Cârd în ţară,
bolnav şi are lipsă să-şi caute sănătatea la unde e acum vaporul ş, a. La urmă vin anun trecerea Dunării la luptă contra Turcilor
scalda a-ti v. stitâ, ori atunci trebile în Rusia ţurile, dintâiu cele locale, despre lucruri ce
tâsvrătiiă au ajuns aşa de departe, de nici s’au perdut, un pasager caută un soţ la joc şi proclamarea regatului Român ţ— să
viaţa împăratului pu mai e sigură, Încât de şacî, eth; apoi se contiouă cil anunţuri defileze în faţa regelui, săvârşind toate -
trebue să plece în străinătate. de firme mari dm oraşele de pe ambele ţăr mişcările de gimnastică ’ şi «burând • în
marşuri, ca şi curcanii pe redutele dela
muri ale celor două continente între cari face
Gri viţa. , / .
Urmărirea b a n d e i greceşti în Ma vaporul curse regulate.',
cedonia. Bandele greceşti cari au făcut atâtea .. ---'ţii7 " - ; i - * .■ ....•/-
