Page 2 - Bunul_Econom_1906_01
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 1
Unii din economii noştri de pe la e ban«. Unii dintre economii nostrii, CORESPONDENŢE Şl GRATULĂRI.
sate şi până acum au învăţat şi s’au când i-ai îndemna mai cu de-adinsul
deprins cu împletitul nuielelor, dar ace să se deprindă îa un asemenea lucru Un veehiu şi însufleţit sprijinitor şi răs-
ştia sunt ca corbii cei albi. Majoritatea, folositor, te-ar apostrofa foarte îndesat pânditor al literaturei poporale, bătrânul şi
deşi poate unii ştiu, nu au aplicarea cu cuvintele: »doar n’am ajuns în sta mai miqul apostolilor, dl Pavel Monea, paroch
să-şi împletească nici măcar câte doue rea Ţiganilor, ca se fac corfe!« în Streza-Cârţişoara, cum însuşi să subscrie
lese pe loitre, ca să nu-i cadă toamna In timpul din urmă s'a lăţit şl în în scrisoarea sa din 23 Decemvrie 1905,
cucuruzul din car, când îl aduce din tre unii din economii noştri de pe la după-ce arată că în comuna sa, care abia
câmp, ci mai bine împleteşte ţepuşele sate datina aceea, de a purta vara pă numără 130 de gazde, la stăruinţa şi
cu nuiele, sau că pun coceni, sau chiar lării de paie. Pălăriile acestea ori şi cât exemplul seu să cetesc în fiecare săptă
ţoalele temeii de pe pat. ar fi ele de ieftine, totuşi costă bani. mână 4 0 ^ 5 0 jurnale, dânsul are 6 jurnale
In privinţa aceasta mica comună Şi dacă cumpără mai multe pentru o prenumărate, pe când în alte comune mai
săsească Cisnădioara de lângă Sibiiu, familie, te pomeneşti , numai că ţi-se mari din abia se află câte unul Ia parochi,
deşi cumpără material brut pentru îm duc pe fiecare an câteva coroane. Pă impus mai mult din oficiu şi acela. Făcân-
pletitul cu nuele, ne poate servi de lăriile acestea, nu numai pentru familie,
du-ne mai multe abonamente ne trimite şi
pildă şi învăţătură. Locuitorii numitei ci chiar şi de vânzare, le-ar putea face
o gratulare de anul nou, căreia pentru con
comune cât îi iarna de lungă, une-ori în decursul iernii un copil de şroală,
ţinutul ei sincer şi nevinovat îi dăm loc cu
aleargă chiar ei până prin ţinuturile după-ce şi-a săvârşit lecţiunea de peste zi.
plăcere în coloanele revistei noastre. Dorind,
cele mâi îndepărtate după" nuiele, din Se âice, şi cu drept cuvânt, că:
zice dl Monea, ca »Bunul Econom* să spo
cari apoi împletesc nu numai coşuri «omul sfinţeşte locul!« Dacă locul e rească din an în an, şi realizeze scopul ce-1
simple şi văpsite frumos pentru tot fe râu, plin de scăeţi, mărăcini, tufe, bu- urmăreşte întru luminarea în cultură şi eco
lul de căruţe, ci şi tot felul de coşerci rueni şi alte plante stricăcioase, iar
nomie a iubitului nostru popor, dlor redac
pe cari partea cea mai mare le au toc economul le stârpeşte bărbăteşte, apoi
tori şi colaboratori le doreşte multă tărie, şi
mite, parte la magazinele militare, parte ară, gunoeşte, samănâ şi grapă pămân
oţelire întru ajungerea scopului urmărit, la
la anumiţi negustori mai mari, iar fe tul, atunci acela poate să devină, un mulţi, mulţi fericiţi ani, ear pe «Bunul Eco
meile lor partea cea mai mare a anu adevărat raiu pământesc; la din contră nom* îl gratulează aşa:
lui o petrec cu împletitul şi cusutul poate să fie acela cât de bun, dacă
pălăriilor de paie pentru femei. nu se lucră şi îngrijeşte, rămâne ca un O! Tu «Bunule Econom* 1
Locuitorii numitei comune se şi iad, care numai te chinueşte. Tu ai să fii mare domnj
pot făli apoi, că seceră pe an două-ori, Aşa stăm şi cu industria de casă, Lucrându-ţi bine brazda,
deoare-ce aşa şi fac! Vara vând şi sau secerişul de iarnă, cum se mai zice! Şi Ţara va fi a Ta!
transportează cireşele lor gustoase până Putem să avem materialul brut trebuin Stegarii neamului Tău,
prin ţinuturile cele mai îndepărtate ale cios, ca să ne între în curte şi în casă, Să-i urmăreşti tot mereu!
ţării, iar iarna pregătesc tot felul de dacă însă noi hu voim să ne deprin Brazda bine să-ţi rodească,
coşuri şi coşerci, precum am zis şi mai dem iarna, ca şă facem nici măcar Neamul tău să-ţi înflorească!
sus, aşa că câştigul acelora întrece cu coadă de săcufe, de sapă, sau hârleţ, Având purtări blânde- şi ' b t î n e y c o
mult câştigul multor economi de ai o greblă, o leuţfă la car, nişte fuştei Toţi duşmanii o să se ’nchine,
nostrii de peste vară. la loitre sau scară ş. a., ci pentru toate, Tu eşti gintă de împărat,
Ei, dar Saşii, pe cele mai multe trebue să plătim : atunci şă nu ne prea Fii în veci binecuvântat!
locuri au* avut o şcoală practică mai mirăm, că noi bărbaţii, după cum am Mulţămind dlui abonent pentru această
bună ca noi. In şcoala aceasta au în zis şi mai sus, nu putem câştiga pe zi gratulaţie îl rugăm să'nu se supere dacă i-o
văţat ei să folosească timpul înţelepţe- nici măcar preţul unui pachet de tăbac. publicăm, căci prin aceasta voim al presenta
şte, căci după zisa Englezului: «timpul Ioan Georfiescu de model între soţii sei.
Ole Bull de abia observă depărtarea fe- încredere în sine se întoarce de nou la şti De luni d 3 zile petrecea acum în Flo
meiei bătrâne. Adâncit în cugete, privi lung inţă şi de astădata la jură. In Gotting făcu renţa. Bani i-se împuţinară. In fie-care zi să
înamtea sa. întreg trecutnl i-se înfăţişă înaintea cunoştinjă cu renumitul violinist, Paganini,
ochilor sufleteşti. apropia ziua, în care avea să-şi pună întreba
Să văzu în Bergen, în patria sa, în Nor- care st a a-i preţui talentul şi-l duse cu sine rea: »Din ce vei trăi?*.
vegia, grijit fiind de iubitoarea sa mamă şi la Pariz. Tocmai se credea a fi la ţintă, când Qle Bull ofta adânc. Se ridică mecha-
condus fiind de asprul dar îngrijitorul său erupând holera, întreaga lui speranţă — de nice, trase puiucul dela masă, luă dintr’ânsul
părinte, gândi la anii săi de copilărie şi de a putea păşi înaintea publicului —- dispăru. un portofoliu şi răsturnă în mână conţinutul.
tinereţă. Până când colegii săi studenţi jucându- ' Ajunse în mare miserie şi la urmă fu- — încă 200 de centisimi — zise întru
se alergau voioşi încoace şi încolo, el şedea rându i-se şi violina, in desnădăjduirea sa se sine. Vor fi destui petnru două zile. Dar apoi
singur în odaia sa cu unicul seu pretin: cu aruncă în Sena. Numai cu mare încordare ce va fi după aceea ?
violirta. Toate orele 1 bere le petrecea cu putu fi scos din gura morţii. Soartea lui tristă Pe când se muncea astfel îl conturba
aceasta, şi dacă acordurile acuşi jalnice acuşi causă interesare şi d-na Villeminot, care era un nou bătut la uşă. înainte de a suna cu
vioaie îi atingeau auzul, atunci simţea în cunoscută ca patroana artelor, începu a se vântul «întră* deja stătea în mijlocul odăiei
sufletul său îndestulire adevărată şi se îmbată interesa de el. Se părea a fi răsărit steaua cu faţa înroşită doamna Peliccionh
la gândul zilelor glorioase din venitor. Asta norocului lui. Sub patronajiul acelei doamne -i— A sosit strigă ea cu bucurie, e aici.
fusese viaţa lui, până ce la dorinţa părintelui aranja un concert, cu care câştiga recunoş — Cine? -— întreabă musicantul şi-şi
seu merse la universitatea din Cristiania, tinţă şi venit. vîr! portofoliul în buzunar.
Cununa de pe păretele odăiei lui era — Cine? cântăreaţa renumită, despre
ca să înveţe teologia.
Deşi la început se apucă cu mare sir- suvenirul micului său succes. împlinirea do a căreia sosire vorbeşte Florenţa deja de
guinţă de studiile teologice, totuşi în fine se rinţei sale ferbinte în fiine sosi: putu să cer trei zile. Ea, acel înger cu gias melodios,
întoarse iarăşi la instrumentul său plăcut şi ceteze încă şi patria pe atunci clasică a mu d-na Malibran. Cu ea a venit şi dl Beriotl
atunci se înrădăcină în el hotărârea Armă de jicei, Italia./Dar cât de îngrabă se distruse — Malibran e aici! — st iga Ole Bull.
a se da cu desăvârşire spre artă. speranţele lui măreţei Ori unde mergea în — Da! locueşte în ospătăria d’Angle-
In Kassel, în Germania, cerceta pe Sport tot locul cu răceală se întorceau de cătră el ttere şi de spară va da concertul său, cărei
dar în locul atenţiunei sperate găsi la el un aşa că în fine se retrase din lume şi trăia aşteaptă cu neastâmpăr întreg oraşul.
tractament rece şi desconsiderâtor, Ne având asemenea unui eremit. — Aici îmi trimite soartea mântuire 1
