Page 3 - Bunul_Econom_1906_01
P. 3
W . 1 BUNUL ECONOM Pag- 3
Aşa s’ar cuveni să sprijinească toţi Reuniunea a atras atenţiunea mem 6. însoţirile de credit săteşti sis~
preoţii nostrii răspândirea literaturii poporale, brilor asupra art. de lege XII din 1894, tem Raiffeisen. Pentru exerciarea con
şi mai vârtos a literaturei serioase şi folosi prin care să prescrie curăţirea pomilor trolului asupra acestor însoţiri Direcţiunea
toare intru înaintarea stărei economice a de omide, cum şi stârpirea animalelor cassei de păstrare din Sălişte, la iuga-
ţăranului. stricăcioase grădinilor şi pomilor. rea reuniunii agricole, a numit pe şef-
Mulţămim şi tuturor celorlalţi stim.abo- contabilul său, dl Constantin Herţay re
4. Cultura nutreiurilor măiestrite
nenţi dela cari am primit încuragiare şi gra vizor general pentru toate însoţirile de
şi altor plante.
tulări, dorindule tuturor cetitorilor: credit înfiinţate de reuniune. Dl Herţa
In acest scop s’au distribuit la 82
A n Nou fe ric it în tru m u lţi u n ii a raportat despre reviziunile făcute la 5
membri 78 kgr. sămânţă de trifoiu, 23 Va însoţiri. Din acest raport dăm în extras
Administraţia kgr. sămânţă de napi de nutreţ şi 19 următoarele:
kgr. sămânţă de luţernă în preţ de K
„ B U N U L E C O N O M "
185.32. a) însoţirea de credit din Aciliu,
Prin mijlocirea Reuniunii au pro înregistrată la anul 1897 cu 25 mem
Activitatea curat diferite soiuri de seminţe mai bu- brii, la 31 Decemvrie 1904 a numărat
>
157, cu capitalul social de K 3 160.—.
ne şi mai ieftine mai mulţi proprietari
„Reuniunei rămâne de agricultură" din din comitatul Sibiiului. Conform bilanţului activele însoţirei se
comitatul Sibiinini în anui 1904. Secretarul Reuniunii a pus teme urcă la suma de K. 46,253.34 cu o
lie unui fond cu K 100'— şi cu me creştere faţă de anul trecut de 9,259.74.
1. întrunire agricolă s’a ţinut una, nirea de a se acorda la timpul său un Acestea sunt plasate în împrumuturi cu
în comuria Rus ciori. stipendiu pentru un tinâr, care ar dori cavenţi şi hipotecă pe la membrii însoţi
2. Cultura animalelor de prăsilă. să se cualifice în vierit. rei. Intre pasive sunt: depunerile spre
Pentru promovarea culturei vitelor , s’a 5. însoţirile agricole. Dintre înso fructificare de K 17,275.21, împrumu
tul contras ca credit de cont-curent de
ţinut expoziţie de vite (a 14-a) în co ţirile agricole şi-au făcut raportul lor K 23,537.24, fondul de rezervă de K
muna Răhău, cu care ocaziune s’au obicinuit: 1.177 28, fondul de binefaceri de K
distribuit premii în sumă de K 200.— a) Tovărăşia din Roşia- săsascâ al 109.30 şi profitul net de K 272,70,
S’a distribuit pentru prăsilă un berbe-
cuţ de rasa Frisă. cărei inventar reprezintă o valoare de care a întrat întreg în rfondul de re
K 652’74. A lucrat în 1904 cu maşina zervă.
S’a adus la cunoştinţă publică tot de sămănat grâu, cu cea de sămănat
ce a fost mai de interes referitor la cucuruz, cu grapa de muşchi şi cu trio- b) însoţirea de credit din Apoldul-
târgul de vite de prăsilă periodic, re rul, după cari a încassat K 68 30. inferior, s’a înfiinţat în anul 1896 cu
feritor la cultura cailor, ramatorilor 80 membri, la 31 Decemvrie 1904 a
(porcilor), galiţelor, stupilor etc. b) Tovărăşia din Apoldul-inferior, numărat 187, cu capital social de K
3. Cultura poamelor. S’a făcut în 1904 a folosit maşina de îmblătit cu 4,750-—. Activele au fost de K 52.529'84
vapor, grapa de muşchi şi tăvălugul, de cu o creştere faţă de anul precedent de
plantare de pomi (altoi) în grădinele
care dispune. După rnaşip^ de îţnblâtit K 2,838 44. Intre pasive sunt: depune
membrilordin Boiţa.
S’a stăruit în chestia înfiinţării şcoaie au incurs 657 ferdele de grâu, 85 fer rile spre fructificare de cor. 5.811,39,
lor de repetiţie economice. dele de ovăs şi 43 ferdele de alac şi împrumutul în cont-curent de K 37,469 ’71
S’a distribuit membrilor 3700 pomi- orz, cari s’au vândut, iar preţul lor s’a fondul de rezervă de cor. 3.281,10,
şori nealtoiţi şi 500 altoi. împărţit între cei 50 membrii ai tovă fondul de binefaceri de cor. 966 98 şi
S’au plantat sub supraveghiarea şi răşiei. profitul net de cor. 81166, care după
cu concursul Reuniunii 3000 de altoi în Dela celelalte tovărăşii nu au in detragerea dividendelor air întrat 8/s în
pometul' din Porceşti. trat rapoarte. fondul de rezervă şi 1/3 în fondul de
Intr’un sfârşit făcură zapis cum că să
Tinărul vioiinist cu cea mai mare re
peziciune îşi apucă pălăria, fugi spre uşă şi învoieşte Ţ.ganul să ia verdeaţa ce creştea
se repezi pe trepte în jos. Femeia italiană d’asupra pământului, iar Românului să-i ră-
Se pune odată tovarăş un Ţigan cu un mâie ce se afla în pământ.
privi uimită după tinărul de altă-dată atât
Român. Tovărăşia le era un câmp sămănat Şi când le-a fost vremea să le culeagă
de serios.
cu ridichi. a luat Ţiganul frunzele de n’a putut face
Când Ole Bull ajunse la uliţă, răsuflă
Le seamănă ei, răsar ridichile, se în nimic cu ele, iar Românul a vândut ridichile
odată adânc. Prin mintea lui treceau mii de
tinde verdeaţa pe tot câmpul de ’ţi-era mai şi a luat o grămadă de bani pe ele, că erau
gândiri, însă toate se învârteau pe lângă acel
dragă lumea să o vezi şi. vine vremea să ’şi multe şi frumoase.
punct, că oare d-na Malibran permite i-va
culeagă munca şi să o vânzâ. A văzut Ţiganul că a păţit’o.
să execute câte-va din piesele sale. El con
Ţiganul ce s’a gândit?... La anul au pus varză. înainte de a o
venise cu ea în salonul d-nei Villeminot şi
— Eu frunzele le văz, sunt verzi, sunt culege Ţiganul s’a gândit cum să facă să n’o
acolo învăţase ai cunoaşte amabilitatea fer
frumoase, sunt mari, e câmpul plin.. De ri mai paţă şi anul ăsta ca ăl de trecuse. Se
mecătoare. Dacă ar putea să păşească înain
dichi.... de unde ştiu eu ce e sub pământ duse iar la Român şi îi zise.
tea pubicului cu dânsa, oare nu ar fi sigur
acolo f Te pomeneşti că nu e nimic şi mă — Ia asculta romanico, ma păcălii ^nul
atunci sucesul şi cu aceasta finitul la toată
păcălesc. Barim mă aleg cu ceva. trecut.
lipsa şi miseria ?
Şi ai să tragă pe sfoară pe Român. — Apoi n’ai vrut tu ? îl întreabă Românul.
Insă înăinte de ce ar fi făcut pasul în
Se duce la el şi tura-vura, cum face el Ba da n’am ce zice: dar anu ăsta nu
semnat, de care îşi condiţiona ultima speranţă
cum drege, spune că el ar vrea să aibă ce ma mai păcălesc. Anul ăsta să-ţi opreşti dum-
şi înainte de ce ar fi mers la cântăreaţă, —
e d’asupra pământului, iar ce e dedesupt să neta ce e d’asupra pământului, iar eu să iau
ca să-şi aline'agitaţia sufletească, voi se facă
rămână partea Românului. ce e în pământ.
o preumblare scurtă. Plecă deci pe drumul,
Românul văzându-1 prost, fireşte că nu Şi aşa rămase Ţiganul şi anul ăsta cu
ce duce la Pistoria.
mai putu de bucurie, că câştiga o grămadă, cotoarele verzelor după cum rămase anul trecut
(Va urma).
dar’ se mai prefăcu că nu vrea ca să amă cu frunzele ridichilor.
gească pe Ţigan bine.
Ţiganul o ţinea una că el aşa vrea.
