Page 5 - Bunul_Econom_1906_01
P. 5
Nr, 1 B U N U L EC ON OM P*g- 5
ţină osteneală şi bunăvoinţă. Pe lângă strica, nimici, duce cu sine sau permuta
munca la câmp se pot, şi trebue să se uneltele aplicate (puse,- înţepate) spre
ocupe, vara. cu grădina de legume, cu scopuri de atentificare. (oprelişte) eco INV1TARK LA ABONAMENT.
cultura cânepei şi inului şi viermii de nomică, ori semne (ruzi, stâlpi) aplicate
mătasă, creşterea paserilor, ear’ earna de foruri publice, sau semne aplicate Bunul Econom
cu ţâsăturile şi cusăturile de casă, care de ingineri pe hotarâ; .
le pot vinde la oraş. b) cel-ce zâlogeşte pe nedrept pe revistă pentru agricultură, industrie şi
(Va urma) cine-va;
' ' ^«383^— comerciu.
c) cel-ce va cuteza să împedece
LEGEA o zâlogire îndreptăţită — de cumva A P A R E IN F IE C A R E D U M IN ECA -
fapta acestuia nu cade sub- o compu-
DEPHE ECONOMIA Şl POLIŢIA DE CÂMP Cea mai ieftină şi totodată unica foaie ro
tare limitată în §-ii 165 şi 368 din mânească ca organ ăe publicitate pentru
- • — ^ codicele criminal; toate reuniunile şi însoţirile agronomice din
(Art. X II. din 1894.) d) cel-ce va strîmtora obraţele • ■ — i r r r : ţeară. ___
(drumurile de comunicaţie locală) co-
§. 93. Un om, care va comite fap .A b o n a m e n tu l costa:
tele ce urmează în acest §. va comite ! mune de pe hotar, ori că le va da Pe anu l întreg 4\ coroane
exces poliţial (transgresiune, kihâgâs) i altă direcţie, ori-că le va sămâna ori pe ju m ătate 2 coroane.
care se va pedepsi în bani până la 1 strica (ara); 1 coroană.
200 coroane. Anume: e) cel-ce va da foc la uneltele pe un pă trar
' economice precum: tulei, gunoiu, mi P entru R om ânia IO lei pe an . -
a) Cel-ce va fura fruptul (rodul) rişte, pleavă, stuf, gunoiu uscat, cari
economic din grădini cu pomi, din vii, deşi sunt proprietatea sa, dar sunt a-
din şcoalele de pomi, ori de pe livezi, şezate la aştfel de loc, că totuşi cau Publică ori ce fel de articli de cuprins
ca şi aCela care, fără d6 a fi îndreptă zează daună altuia, ori că lasă focul agronomie, industrial, economic, şi cultural,
ţit, va aduna (culege), tăia (cu ori-ce fără pază, ori-că însuşi va aprinde ast sprijineşte şi promovează învăţătura şi pro
instrument) ori fura rodul încă nedes fel de unelte ale altui om; păşirea ţăranului şi a fuior lui pe terenele
părţit de glie de pe pământul altuia, aceste. ■ ■ • '
comite exces poliţia!,— de cumva va f) cel-ce va mâna fără îndreptă Preţul abonamentului atât e de mic şi
loarea (preţul) acestor lucruri furate nu ţire vitele sale ca să pască pe pămân neînsemnat, încât abea să acoper spesele de
trece peste 60 de cor. De cumva însă tul altuia; editare.
cu ocaziunea comiterii furtului în ori-ce g) cel-ce va da altora spre plă Cu toate acestea dacă numărul ceti
caz obvin şi altfel de împrejurări, cari madă cutare vită proprie de plămadă, torilor şi al abonenţilor s’ar mări în propor
fără privire la valoarea obiectului turat, fără de a avea spre acest scop docu ţia serviciului cel face pe lângă acest preţ
califică furtul ca crimă în sensul §-lui ment de legitimare, ori că va mâna mic, am putea îmbunătăţi foaia aceasta şi
336 din codicele criminal, atunci faptul cutare vită proprie de plămadă U pă prin represintaţia de icoane de tot felul.
{excesul) se va cuahfica ca crimă chiar şune împreună cu alte vitej Acesta este şi scopul nostru de a o
şi dacă valoarea lucrurilor furate face ii) cel-ce va trece qu trăsura pe face cât se poate de folositoare şi inte
tnai puţin ca 60 coroane. Abatere dela ste pământul altuia, ori-va mâna vite resantă.
această dispoziţie legală se admite nu peste el, fără ca să fie la aceasta în Ca să ajungem la aceasta avem lipsă
mai când e vorba de furt de frupte dreptăţit. ; de conlucrarea tuturor, şi aşa, şi de sprijini
Comis în locuri îngrădite, pe lângă să i): ceWce nu se va acomoda regu- rea ei prin abonamente cât mai nurriăroase.
ritură peste gard, în cari caşuri furtul, lelor statorite cu privire la călcături De aceia ne luăm voie a deschide cu 1 Ia
In cât valoarea poamelor furate nu pe (schimbarea de sămânţă »vet6s forgo«) nuarie 1906 v. un nou abonament, ru
trec suma de 60 coroane, se califică şi la păşunat; gând pe toţi Onor. abonenţi a-şi reînoi abo
totuşi, tot numai de exces; k) cel-ce va vinde sămânţă de lu- namentul, şi pe iubiţii cetitori a se abona la
b) cel-ce fără nici un drept şi cu cernă sau de trifoiu, amestecată cu po- revista noastră şi a o sprijini.
Cu numărul viitor toţi abonenţii vechi
intenţie rea va nimici, va duce cu sine, lomidă spre scopul de a o sămănâ în
şi noi vor primi o broşurică folositoare şi de
va permuta, strica, ori răsturna, semnele pământ;
de mezuină private, sau columna opri l) cel-ce va băga cânepa sau inul distracţie în schimbul câ ne onorează cu
toare de hotar (stâlpul, prăjină, ciuha, spre topire în vr’o apă care nu este abonarea. Cu distinsă stimă
tabla opreliştei de vânat); designată anume de autoritatea locală
■■ r
c) cel-ce fără nici un drept va strica, spre acest scop, sau că nu va între Administratiunea.
frânge (tupe), tăia, sfărîma, dimica, dripi, prinde topirea în conformitate cu re
sau scoate din rădăcini sâmânăturiie, gula statorită.
pomii şi arbuştii (surcelele, vlâstarii, ră Procedura judecătorească în caşu NOUTĂŢI
sadul) — de cumva dauna causată nu rile de sub b) e) f) şi h) se va pune
face mai mult ca 6 coroane. în curgere numai la cererea celui pă
Procedura judecătorească pentru gubit; eară în caztirile de sub a) c) d) Nouă biserică romăească în Sa
lonic. Capela românească din Salonic a fost
pedepsirea acestor fapte nu se va pune g) i) k) şi 1) — din oficiu.
în curgere, decât numai dacă ova cere (Va urma). deschisă drept credincioş»lor.
cel păgubit. In cazul de sub c), dacă Inaugurarea acestei biserici româneşti a
excesul s’a comis pe locuri publice şi avut loc Duminecă, 3 Decemvrie. Un mare
la pomi plantaţi pe drumurile de ţeară, Cât sunt banii de scum pi ? Etalo număr de Români au asitat la această cere
nul oficial al băncilor de emisiune este ur monie; printre aceştia să aflau foarte nriulte
pedepsirea se va cere din oficiu.
mătorul: Banca Austro Ungară 41/2°/.o- Banca femei. La această capelă slujesc doi preoţi
§. 94. Un om care va comite fap
Naţională a României 5%. Banca Imperială români.
tele cuprinse în acest §, va comite ex Germană 6l/a°/o- Banca Angliei 4% şi Banca ţ • - X
ces, care se va pedepsi în bani până
Franţei 3%. Atentatul asupra d in i Pum a,
la 200 cor., anume: inspector şcolar în Macedonia. Cp
a) cel-ee fără nici un drept va priyire ia atentatul făcut la Salonic contra