Page 6 - Bunul_Econom_1906_01

Pap. 6 BUNUL ECONOM Nr. 1

d-lui Lazăr Duma, inspectorul şcoalelor ro­ Comitetul central al asociaţiuni pen­ tineri, când merg la peţite. Tinerul olandez:
mâne din Macedonia, cercetările au dovedit, tru literatura şi. cultura poporului român, a nu ştie să vorbească fetei atâtea, lucruri fru­
că cel care a tras cu pistolul' să cheamă hotărât ca în vara anului acesta să se ţină moase de dragoste şi să-i facă atâtea com-
Nicoli Dimitrie. E originar din Doiran şi este in Braşov adunarea sa generală pl’mente. El pune înaintea fetei un colac şi
Grec. El era secretarul unui membru influent apoi începe să vorbească cu cei din casă
din comitetul grecesc din localitate. Nu În­ Invitare. Comitetul parochtal gr.-or. despre lucruri indiferente, despre vreme, des­
cape Îndoială că Grecii au plănuit de mult din Turda invită la concertul urmat de dans pre economie, şi despre sămănături, dar’
acest atentat. ce’l va aranja corul său bisericesc la 19. Ia­ aruncă din când în când ochii la iată ca să
Criminalul a fost Întovărăşit de alţi doi nuarie st. n. a. c. (Botezul Domnului) în sala vadă dacă muşcă din colac sau nu. Dacă
indivizi: Taşcu Boga si Penkigi, cari cu puţin cea mare din hotelul «Europa» — în favo­ fata mâncă colacul, e semn că se invoeşte
înaintea atentatului să aflau la o masă din col­ rul bibliotecei- şcolare. să se mărite după tinerul peţitor, ţn acest
ţul celălalt al birtului. Ei au stat p’afară.vre-o Preţul de Intrare: locul I. 1 cor. 60 fii. caz tinerul fără multă vorbă spune fetei, că
două minute spre a apăra — să vede — la locul II. 1 cor. 20 fi ; locul III. 1 cor, par­ voeşte să o ia de nevastă. Dacă fata nu se
nevoe pe criminal. La Boga s’a găsit şi un ter 60 fii. începutul la 7‘/a oare seara — atinge de colac, tinerul îşi ia catrafusele şi
pistol, care pare a fi arma cu care a tras. precis. Suprasolvirile marinimoase să primesc colacul şi pleacă să-şi caute alt undeva no­
Aceşti indivizi au dispărut numai decât după cu nmlţămită şi sunt a să trimite pe adresa rocul. Colacul h’ul lasă nicidecum la casa
comiterea atentatului. D’abia a doua zi au Dlui Iosif Urcan epitrop-cassar Turda. — străină, ca să nu rămână de pagubă, căci
fost arestaţi. Starea d-lui Duma s’a Îmbună­ Cuitarea va urma pe cale jurnalistică. Olandezul e om practic.
*
tăţiţi
Vorbe înţelepte despre copii. In
Teatrul copiilor în Şoimuş. Luni limba germână există multe proverbe despre
*Mu«a română* vestita revistă muzi­ la 8 Ian. n. 1906 s’a reprezentat pentru prima- copii, care aaracterizează viaţa copiilor,
cală a Dlui Iai ob Murăşan dela Blaj, reapare oară «întoarcerea păgânului», piYză de Cră­ ear unele au chiar valoare mare educativă;
cu 1 Ianuarie st. v. Iubitorii de muzică şi ciun în trei acte, după A. Opitz, prelucrată Dăm în româneşte unele din aceste: Copii
părinţii a căror copii învaţă muzica, să să de I. Baicu, învaţă cu ochii tot atât ca şi cu urechile.
grăbească a abona această mică şi bună re­ — Marţi la 9 Ian, n. 1906 s’a reprezen­
Copii învaţă în scurt timp să vorbească, dar’
vistă muzicală, adresânduse autorului, deoare tat, tot în Şoimus, pentru a doua-oară «Răs­
să tacă unii nu învaţă în toată viaţa lor.
ce ea va apare mumai In atâtea exemplare plata păcatului», pieză de Crăciun în trei acte
Copii nu trebue să ştie că părinţii au bani.
câţi abonenţi au trimis costul abonamentului după A. Opitz, prelucrată de I, Baicu. Copii trebue să aştepte până sunt întrebaţi.
*
care este relativ foarte mic, de 8 Cor. pe Copii sunt cei mai buni lăutari ai mamei,
jumătate de an şi 15 Cor. pe anul întreg, În râu rirea săpezil asu pra bu­ binecuvântarea casei, garanţa căsătoriei. Copii
*■ n ătă ţii păm ântului. Zăpada nu slujeşte
sunt o punte cătră ceriu. Copii sunt copii,
numai de a scuti pământul şi mai ales să-
S p iritu l poetulu i Meine. Heine copiii fac blăstâmăţii de copii. Copiilor le
mănătunle contra îngheţurilor, ci prin faptul
era foarte iubit de femei. In zilele lui idin prieşte tare bine să strige. Copii şi nebunii
că dizolvă amoniaqnl din aer, mai ajută la
urmă zăcea Intrun spital din Paris atât de spun adevărul. Copilul e până la anul al 5-lea
îmbunătăţirea pământului. Când să topeşte
bolnav, încât nu să putea întoarce de pe o stăpânul tău până la 10 ani copilul tău, până
zăpada, amoniacul uiitră. în pământ unde este
parte pe alta. Dar şi murind, îşi bătea joc la 15 ani consilierul tău socret; de aci încolo
absorbit. Absorbiită amoniacului să face cu
chiar de sine însuşi. Un prietin veni într’o zi copilul devine pretenui sau duşmanul tău.
atât mai lezne cu jcât să topeşte zăpada mai
să-1 vază şi ajunse în momentul când doauă Copii mici calcă mamei pe haină, cei mari
încet. De aceea este bine sâ ari de cu toamnă
femei bătrâne mutau pe poet cu cerceaful 'calcă mamei pe inimă. Q mamă poate nutri
chiar şi ogoarele.
(lepedeu) dintr un pat într'alţul. »Ce mai faci 7 copii, decât 7 copii o mamă.
■ *
Heihrich?, întrebă piietinul.» Heine zimbh
Cum 58 merge în. peţite în Olanda. ' Posta redaotinnei.
• Foarte bine! Cum vezi mă poartă si acum i ’
In unele ţinuturi ale Olandei domneşte şi
femeile pe palme, cum m’au purtat totdeauna I» I P. M. în Szâszsebes. D zertaţiunea dtale
* acum un obiceiu particular si interesanat ■ ]a. | să va pualică în nrul vitor.
Maşini de Alexanderwerk pentru tocat carne

Forma UU, T. /
M ărim ea: Q, R R R S S S U ULJ T cuţitul pe roata de Învârtit nţ Acsţându-i-se o pâlnie ce costă 40 fii. se
taie pe minută: Vi VV Vâ 1 1 l1/* l 1/* l 3 4 kgr............................ j poate folosi fiecare din acestea maşini şi la
umplut de cântaţi. Maşini de tot micuţe pentru
Preţul: K . 410. 490, 6 50, 780. 750,1120, 1460, 2 5 -. j|| tocat carne «COLIBRI» costau 2 cor. 50 fileri.

Garol F. Jickeli, Sibiiu (Nagyszeben)