Page 1 - Bunul_Econom_1906_02
P. 1
, V - )
Anal V II. Orăştie (Szâszvâroa), 21 Ianuarie n. 1906 Nr. 2
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Renninnii Ecenomice din Orăştie" şi „Rennianii române de agricultori din comitatnl Sibiinlni"
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. În flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
culturii, o parte din materiile, ce i-am Să nu se prea mire dar plugarii
GUNOIUL. fost substras, când am cules de pe el noştri, când vor vedea ca mâne şi pe
bucatele sau fânul. la noi mai întrebuinţându-se la gunoi-
tul pământului încă şi gunoiuri mine
«Gunoiul este baia de aur a eco Gunoiul vitelor «ster pe cele mai rale, ca: sarea, varul, cenuşa, găinaţul
nomului; baia care-i răvarsă belşug şi multe locuri fundamentul şi izvorul de ş. a. de oare-ce s’a adeverit, că este
îndestulare«, zice o veche zicală româ bogăţie pentru plugărit, de oare-ce fără de ajuns, ca să lipsască numai una din
nească, despre adevărul căreia s’au con acelea bucatele sau că nu s’ar putea materiile numite şi pământul se nu mai
vins astăzi cei mai mulţi din economii desvolta de loc, sau că apoi s’ar iace aducă rodurile aşteptate dela el.
noştri. De aceia ei apoi la zicala de de tot slabe şi mărunte, aşa încât nici
mai sus răspund cu o altă zicală tot măcar lucrul economului nu s’ar plăti S’a constatat, că jumătate din nu
aşa de potrivită, dacă cu ajutorul gu cum se cade,, decum se mai aibă şi treţul uscat, cu care se nutresc vitele,
noiului pot stringe culesuri bogate şi ceva dobândă curată după lucrul lui. se preface în balegi, iar ceealaltă jumă
anume: dacă duci gunoi la loc, D-zeu Pe la noi s’au dedat economii a tate în carne şi oase. La vitele rume
îţi dă noroc«. întrebuinţa la gunoituî pământqlui nu gătoare 100 chlgr de balegi conţin cam
84 chlgr. apă iar restul e materie us
In adevăr că, pământul supus cul mai gunoiul de!a vite. In alte ţâri
cată. Udul conţine: 100 chlgr. 95 chlgr.
turii bucatelor este şi supus la perderi însă precum e în Frăţffcia şi Germania,
apă, iar restul e materie uscată. La cai:
însămnate prin desele culesuri de pe unde economia câmpului stă pe o treaptă
acelea.-Ca să să.poată constata aceasta, mai înaj.ţă, se mai întrţbuîptea?ă cş gu- 100 chlgr balegi conţine cam 76 chlgr.
“▼om arăta de pildă,'că cartofii "absorb noi inta ş i. cenuşă de prin fabrici, găi .apă iar.restttU d^ 24 chlgr. e maţe:-
rie uscată Udul conţine 100 chlgr. 9 0 4
în decursul unui an dintr’un pământ de naţul paserilor de casă, balegile de om,
chlgr. apă, iar restul materie uscaţă.
un hectar (cam 2 jugăre catastrale) cari se amestecă cu gunoiul vitelor, va
265 chilogrami de materi nutritoare, cu rul, sarea, potaşa, ghipsul ş a. iar acum Cel mai apătos gunoi este cel de
curuzul absoarbe 289 chlgr. grâul 175 mai de curând s’a descoperit un nou porci şi de bivoli; cel mai bun şi mai
chlgr, fânul natural 300, iar trifoiul roşu gunoi mineral în Frância numit gisiment cu putere este cel provenit dela vitele
320 chlgr. (un fel de nămol, cu care se poate în- puse pe îngrăşat, iar cel mai cald este
Din aceştia se poate socoti foarte grăşa pământul tot aşa de bine, ca şi cel provenit dela cai şi oi. ^
uşor la ce perderi însămnate de materii cu gunoiul vitelor. In ţările numite apoi Gunoiul provenit dela cai şi oi,
nutritoare sunt expuse pământurile cul şi culturile sunt mai bogate, ca pe la < fiind mai cald se recomândă pentru pă
tivate cu 1 bucate şi fânaţele şi ce ar noi, de oare-ce pe acolo un loc bun,; mânturile mai răci şi lutoase; cel pro
urma, dacă acelea nu s’ar mai îmbună- de un hectolitru sămănătură, dă dela venit dela vitele rumegătoare, pentru
tăţiijdin când în când prin gunoire. Prin 12— 14 hectolitre grăunţe, pe când la pământurile năsipoase şi văroase, iar cel
gunoire dăm îndărăpt pământului supus noi abia dă pe jumătate atâta. dela porci şi bivoli, pentru pământurile
FOITA Ca un pustnic stă castelul Şi prin dosul ei ciobanul
9
In amurgul ăstei veri, Mână turma la iernat...
Par’c’ar spune-o rugăciune Nimeni însă. nu-i aude
I U B I R E
Câtră vremile de ieri. Cântecu-i înduioşat.
— -K—» —
Se răsfaţă glas de fluer Toată firea par’că doarme Intr’un colţ printre zăbrele
Prin tăcutul amurgit... Şi pustiul dă ocol, . ' Stă o groapă de curând .
Printre arbori, sus pe-o culme Ear domniţa la fereastră
Stă castelul învechit Stă cu ochii duşi în gol... — Ciobănaşii ’şi face o cruce
Şi-apoi pleacă ’ncet cântând...
Si domnita la fereastră Şi cum stă... o vezi c’aşteaptă Z. Bîrsati.
y >.
Stă cu gândul călător..., Glas de cântec legănat...,
Ear ciobanu-şi cântă singur Dar pădurea doarme dusă...
Doina vieţii lui de dor. — Ciobănaşul a plecat.
Buchetul de camelii.
*
Tot mai jalnic şi mai jalnic (Continuare) .
Sună-acum cântarea sa, E târziu .. târziu pe toamnă... — —
Par’că-i spune lui pădurea Soarele-i mai mititel, Soarele apusese şi paserile scăpând de
Că-1 ascultă cine-va. Frunzele-s îngălbenite căldura tropicală începură să cânte în livezile
In grădina la castel. de olivi şi lauri, cari să întindeau pe lângă
