Page 4 - Bunul_Econom_1906_02
P. 4
Pag. 4 B U N U L ECONOM Nr. 2
h) Însoţirea din Veştem s’a acti împedecă surparea râpilor, acestea s’au Budgetul pe 1905 a fost stabilit cu
vat în 1900 cu 42 membri, a căror încunjurat cu gard de nuiele, iar la cor. 2,450'— venite, cu cor. 2,130'—
număr s’a urcat la 125. împrumuturile distanţă de 1 metru s’a plantat sălci. spese şi cu un excedent de cor. 320.—
acordate membrilor dau suma de cor. Un nou canal, la depărtare de 40 metri Numărul membrilor a fost de 753.
22.432'— . Părţile fundamentale ale so dela râpi, e menit să împedece spăla Adunarez generală, bine cercetată
cietarilor sunt de cor. 2,500'— , depu rea râpilor în timp de ploaie şi se con pentru anul 1904 s’a ţinut în Sălişte
nerile fac cor. 1,630 80, datoreze cu ducă apa în Cernavodă. Ţărmurele pă- la 31 Dec. 1905, a fost prezidată de
cor. 17,900— şi şi-a sporit fondul de răului Cernavoda-mică, ce curge între viceprezidentu! reuniunii dl Ioan Chirca,
rezervă cu profitul curat de cor. 322 15. hotarul comunei Amnaş şi Sălişte, s’a care a ţinut un discurs instructiv asu
realizat în 1904, la suma decor. 2,209 04, plantat cu circa 30,000 acaţi. In mo pra folosului şi mersului Reuniunii. Dl
i) Însoţirea din 'Limbau, s’a acti cirla din dosul grădinei s’a plantat cu secretar Tordăşian a comentat rapor
vat în 1901, la 31 Decemvrie 1904 a circa 16,000 nuiele. In locul dintre pălan tul pe 1905. Dl membru al comitetului
numărat 65 membri. însoţirea datoreşte şi Cernavodă s’au plantat 2 rânduri de Petru Dragits a pledat pentru înfiinţa
Cassei de păstrare din Agnita 16,400— , pomi pentru parc. In curtea economică rea Contiţiilor agricole hotărându-se ca
cor. după care solveşte 6Va% interese, s’a zidit un grajd şi o fântână. Anul să se înfinţeze 6 astfel de comiţii. Dl
împrumuturile acordate membrilor sunt secetos s’a resimţit şi Ia lucrările din Rom ul Simu a ţinut un discurs asupra
de cor. 21,323 89. Fondul de rezervă grădină. Gonducător al şcoalei a fost problemelor ce ar trebui să se mai des-
e ee cor, 1,027, iar pe lângă acesta, dl Ilie Măcelar, absolvent al şcoalei eco lege prin reuniune. Dl deputat dieta!
a întemeiat şi un fond economic^ din nomice din Mediaş. Dr. Nicolae Comşa a vorbit despre le
care s’a procurat o maşină de sâmănat 8. Industria de casă ( lucrul de gătura Strânsă ce trebuie să existe între
trifoiu şi o grapă de muşchi; Se plănu- mână). In decursul an. 1904 s’au fina popor şi conducătorii săi. Dl prof. Aurel
eşte pentru viitor procurarea unei maşini lizat : Albumurile de cusături şi ţese Bratu a fost ales membru în comitet.
de sămănat grâu şi o alta de treerat turi cu modele originale cum şi Albu
cu vapor. mul artistic litografat în colori. Bilan —-4“*— —
‘ k) Însoţirea din Nucet, şi-a început ţul confecţionării Albumelor se va aduce
activitatea la 1 Ianuarie 1904 cu 39 în raportul pe 1905. Spesele cauzate LEGEA
membri. Ea a contras un împrumut de de confecţionarea Albumurilor ce se pot DEPRE ECONOMIA Şl POLIŢIA DE CÂMP
cor. 2,000— , depunerile şi părţile fun constata până la finea an. 1904 trec
damentale ale ei dau suma de cor. peste cor. 20,000. Ele însă au fost res
1,064 92 iar împrumuturile acordate tituite din sumele intrate a conto vân (A rt. X II. din 1894.)
membrilor sunt de cor. 3,094 40 Din ve zării lor. (Continuare).
nitul curat de cor. 67 59, realizat în Colecţiunea de păpuşi numără la
§ 95. Exces care să va pedepsi
primul ah, a întemeiat fondul neatacabil finea an. 1904 17 exemplare -
în bani până Ia 100 cor., com ite:
de cor, 4506 şi cel de rezervă decor. Colecţiunea de costume, vase, scule,
22.53. brodârii cusături, etc. s’a sporit prin a) cel ce va aduna (culege) fără
îndreptăţire iarbă, gunoiu sau material
l) însoţirea din Bungard nu a pre obiecte donate şi cumpărate.
zentat raport, iar Socotelile expoziţiei industriale din de ars în foc de pe livada, ritul, izla
zul, grădina, pomăria sau viţa altuia;
m) însoţirea din Pianul-de-jos^ s’a 1902 s’au încheiat cu un venit curat
b) cel-ce sloboade fără pază vitele
activitat în 1905. de cor. 495 08.
la păşune;
7 Şcoala practică de economie din 9. Publicaţiumle din Biblioteca Reu
c) cel-ce va mâna vite în turme
Sălişte. niunii sunt în sumă de 12. Afară de
separate (speciale) de vaci, oi, porci la
Cu privire la lucrările săvârşite la acestea reuniunea a adus la cunoş
şcoala practică de economie din Sălişte tinţa publicului diferite comunicate de păşune pe izlazul comun sau comunal,
şi la astfel de hotar sau părţi de hotar,
în 1904, dăm datele ce urmează: în interes pentru ţăran.
asupra căruia s’a hotărît sistemul altern
table rigolate s’au plantat 10,000 pă 10. D iferite afaceri. Maşina de (schimbat) economic;
dureţi, procuraţi de firma Fischer din sămănat spicoase a Reuniunei a fost
Aiud; s’au sâmănat meri, cari au răsă pusă la dispoziţia şcoalei economice din d) Cel-ce fără îndreptăţire va opri
rit foarte bine. In luna ' Aprilie într’o (împedecă) culegerea de frunze de duzi,
Sălişte cu scop de a se folosi de ea
parte a grădinei s’au sămănat zarzava frăgari (morus alba) de pe duzii (fră-
atât şcoala cât şi economii din cercul garii) plantaţi pe drumuri sau pe locuri
turi printre pomişorii plantaţi, iar în o Săliştei. Grapa de fănaţe şi săpătoarea
tablă separată s’au sâmănat napi. Ca Planet ju n io r au fost folosite şi ele de comune (publice) spre scopuri de mă^
nalul, care conduce apa din rîpi, a fost tăsărit, sau că prin stropire va face
diferiţi membrii ai Reuniunii.
plantat cu sălci de ambele părţi şi în- frunzele frăgarilor nefolosibile pentru
Averea Reuniuni a fost la finea scopuri de mătăsărit;
grăd t. In luna Iunie şi Iulie în anumite
an. 1904.
table s’au sămănat răsaduri şi napi de e) cel-ce va folosi fără îndreptăţire
mirişte englezeşti. In cursul lunei Au I. Percepţiuni. unelte economice lăsate pe livadă;
gust s’au oculat circa 20,000 pădureţi. a) Poziţiuni investiţionale K 5,20173 f) cel-ce umblă sau trece fără în
Tabla V şi X din grădină, a rezervată b) » transitorice » 516 92 dreptăţire peste holda (livada) altuia şi,
pentru şcoala de repetiţie economică de c) » budgetare » 2,689 91 provocat fiind de respectivul proprietar,
sub conducerea dlui învăţător Petru In total. K 8,50856 nu să opreşte în mersul său, ori nu să
Giura. ..depărtează de pe holdă, ca şi cel-ce
II. Erogahuni.
In păşunatul comunal, ce împrej- întră fără îndreptăţire pe hotar străin
a) Poziţiuni investiţionale K 7,162 66
mueşte grădina, s’au plantat 600 meri, provăzut cu semn de opritură, ori câ
b) » transitorice » 3510
100 peri şi 100 vişini; râpile s’au legat trece peste atare holdă —- de cum-va
c) » budgetare » 1.21080
printr’o sumedenie de gaturi duple şi fapta respectivului nu cade sub impu
In total K. 8,408 56
simple, dintre cari, primele s’au umplut tarea mai grea, limitată în §-ul 421 al
parte cu peatră, parte cu pământ. Partea Inventarul Reuniunii reprezintă la codicelui criminal;
râpilor din faţă s’a plantat cu pomi nobili, finea anului 1904 o avere de cor. g ) cel-ce din negrije va lăsa ca
iar dea din dos cu sălci. Pentru a se 12,248 51. vitele sale să între (calce) pe sămânâ-