Page 1 - Bunul_Econom_1906_03
P. 1

Anul  VII.                           Orăştie  (Szâszvâros),  28  Ianuarie  n.  1906                                  Nr.  3















                     REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

         ORGAN  AL:  „Remiunii  Economice  din  Orăştie 11  şi  Jenniunii  române de  agricultură din comitatul            SibiiuluF

                     ABONAMENTE:                                    A  P A R E :              1              I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)                          se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
           Pentru  R o m â n ia   şi  atrăinătate  10  lei  pe  an.  In   f le c a r e   D u m in e c ă ,  i  Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.

                       Aviz.                        beţiei  şi-a  făcut  drum,  urmările  zdrobi­  cenţele  lai  licitaţie.  La  această  licitaţie
                                                    toare  nu  întârzie.  Cofpul  social  sufere  nu să pot înfăţişa decât oameni de cinste.
            Rugăm cu inzistenţă pe domnii           din  pricina  ei  deodată  în  două,  direc­     Folosindu se  de  puterea  pe  care
         abonenţi  din  anul  trecut,  oari         ţiuni,  pe  deoparte  sărăcind  ajunge  la  o  dă  legea  societăţilor,  un  număr oare­
         n’au  achitat  abonamentul  pe  se­        ruină  materială,  pe  de  altă  parte  să  care  de  societăţi  de  cumpătare  luară
         mestrul  al  Il-lea,  să  binevoiască      descompune,  primejduind  însăşi  fiinţa  ele  în  mână  licenţele  spre  a  le  folosi
         cu  întoarcerea  poştei  al  achita        neamului.                                   aşa  încât  să  restrângă  beutura  alco-
         trimiţându-ne  tot-odată  şi  costul             Recunoscând  armările  înfricoşă­     holului.
         abonamentului  pe sem.  I.  al anu­        toare  ale  acestui  dujtnan  al popoarelor,     Fiecare  local  este  pus  sub  condu­
         lui curent. Iar acelor ştim.  domni        unele state, cărora le zace la inimă  soar-  cerea  unui  om  cu  plată  fixă,  şi  care
         abonenţi,  cari au  primit foaia pe        tea supuşilor săi,  au început de cu vreme  nu  are  nici  un  câştig din vânzarea beu-
         sem.  I.  din anul trecut  şi  au  fost    să  se  apere  contra  alcoholismului  cu  turilor  spirtuoase ;  în  schimb  Insă, acest
         rugaţi  expres  în  doauă  rânduri,        toate  mijloacele  ce  stau  puterii statului  conducător  poate  să  tragă  foloase,  de­
         eauzându-ne  şi  spese,  fără  de  a       la  îndemână  Alte  state  insă,  nu  numai  osebit  de  plata, din vânzarea mâncărilor
        solvi  nici  până  azi  preţul  neîn­       că  nu  iau  nici  un  fel  de  măsură  tre­  şi  beuturilor  nespirtuoase.  Cu  chipul
        semnat de 2 cor, le atragem aten­           buincioasă  contra  lăţirii  acestei  patimi  acesta  el  n’are  nici  un  interes  să  în­
        ţiunea  din  nou,  că  fără  conzide-       ,urîte  şi  stricâcioase,  ci  pentru  venitul  demne  pe  oameni  la beutura vinarsului,
        rare  de  stare  socială  îi  vom  îm       mare  cel  aduce  fabricarea  şi  vînzarea  şi  astfel  înrîurirea  nenorociţi  â cîrcima-
        procesua,  dacă  nici în  termin  de        spirtuoaselor,  jertfeşte, .tăcând  mulţimea  rului  a  fost  înlăturată.
         8 zile nu vor voi a satisface aces-        de  nefericiţi  ce  se  daii  perzării. cazând   Locăîul  Însuşi  de  circiumă,  priţr-
                                                    în  patima  beţiei.                         tr’un  regulament  al societăţilor, de cum­
                            A d m in istra ţia .         Dintre  puţinele  state  cari  prin legi  pătare,  e  făcut  anume  să fie prea puţin
                                                    aspre  au  ştiut  să-şi  mântuească  popu­ prietenos  beutorului;  Vînzaiea  pe dato­
                Patima  beţiei.                     laţia  de  această  patimă,  ţările  peninsu­  rie  este  oprită'' de  tot,  iar  preţul  beu­

                                                    lei  scan din avi ce,  Svedia  şi  Norvegia,  turilor  în  mie  e  foarte  scump,  şi  nici
              Patima  beţiei  (alcoholismul)  este  stau  ca  model  în  fruntea  celorlalte.  un  mobiliar  care  să îndemne pe muşte­
        una  din  cele  mai  groaznice  patimi  ale  Dela  sfârşitul  veacului  trecut  ele  au  riu  să  stee  în  cârciumă:  în  ea  scaune
        timpurilor  noastre.                        primit  o  lege  după  care  vânzarea  în  nu sunt,  fumatul  e  oprit,  n’ai  drept  să
              Acest  dujman  de  moarte  al  ome­   detail  (în  mic)  nu  se  acoardă  decât  vorbeşti  cu  glas  tare  ş.  a.  In  acelaş
        nirii,  derăpânează  sănătatea,  trece  co­  celor  cari  au obţinut o patentă;  în  ace-  timp  alături  este  o  sală  frumos  mobi­
        piilor  slăbiciunile  părinţilor,  tîmpeste  laş timp  numărul  licenţelor  de  vânzare  lată,  un  adevărat  restaurant  de cumpă­
        mintea  şi  sufletul,  şi  pe  lângă  astea,  este  măsurat  înainte  pe  fiecare  an,  şi  tare,  unde  să  vînd  mâncări  şi  beuturi
        duce  şi  la  sărăcie  neagră.  Unde patima  la  începutul  anului  autoritatea  pune  li-  nespirtuoase.
                                                                                                 ..* "'*■ ."-■g..............................' ' ■li!,l,.".Jg,ll,l..S.IUg
                       FOITA                        mare  a  te  putea  vedea  pe  d-ta  aşa  pe  ne­  stea,  care  să  răspândească  lumina   încât
                                                    aşteptate.  De  când  am  convenit  Ia  Pariz,  ai   să  întoarcă  privirile  muîţimei  şi  asupra  mea.
                                                    dispărut  cu  totul  dinaintea  ochilor  mei  şi   Atare  stea  pare  că  eşti  d-ta.  Rugarea  mea
          B u ch etu l  de cam elii.                acum  deodată  pe  neaşteptate  îmi  apari  a<ci!   deci  este  ca  să-mi  permiţi  a  lua  par­

                        (Continuare)    '           De  altcum  cu , studiarea  cum  progresezi!  De   te   activă  la  concertul,  ce  vrei  d-ta  să
                                                    ce  nu  dai  concerte?                     dai !  Că  te  rog  atât  de  fierbinte  şi  într’un
             In odaia ospătăriei  d’ Angleterre  umbla   —  Cu  studiarea,  cred,  pot  fi  îndestulit   timp  atât  de  înaintat,  este  câ  ştiu,  că  numai
        în  sus  şi  în  jos  d-na  Malibran.       —  răspunse  mâhnit  Ole  Bull,  —  cu  păşirea   acest  unic  concert  voeşti  al  da.
             Renumita  cântăreaţă  era  îmbrăcată  în   în  public  însă  mai  puţin  .In  Milan şi  Veneţia   La  aceste  cuvinte  ale  violinistului  faţa
        vestmânt  de  casmiru  albu  cu  un  şlep  lung.   m’am  încercat  a  păşi  în  public,  însă  fără  ca   cântăreţei  deveni  serioasă.  Apoi  cu  bunătate
        Fe  la  brîu  era  strânsă  cu  o  panglică  vânătă   să  fi  putut  ajunge la rezultatul, ce mi-ar  putea   dar  cu  vSdită  confusie  zise:
        de  mătasă.                                 crea  un  viitor,  In  florenţa  m’au  desconside­  —  Iubite  prietine  1  d-ta ştii,  că în  inima
             In  jurul  grumazilor  ei  de  un  format   rat  chiar  cu  totul,  aşa  încât  în  timpul  din   mea  invidia  de  artist  nu  are  loc  şi  chiar  de
        frumos  strâluciau  două  rânduri  de  diamante.   urmă  trăiesc  retras.              aceea  răspunsul  meu  nu-1  vei  tălmăci  rău.
        Ole  BulI  şedea  pe  un  scaun,  iar  buchetul de   Te  compătimesc.                  Mai  dinainte  îţi  spusesem,  că  călătoresc  cu
        camelii  şi-l aşeza  pre  măsuţa,  ce  era  dinain­  Dar  ştirea  despre  concertele  mele  ma   mirele  meu,  cu  dl  Beriot.  EI  e  violinist  înj
        tea  lui.                                  îndeamnă  la  o  rugare.  In  ciuda  nesucceselor   tocmai  ca  şi  d-ta  şi  trebue  să-ţi  mărturisesc
             —  Precum  spusei —-  pretine  dragă  ■—   mele,  am  mare  încredere  In  ştiinţa  mea.  Am   fără  încunjur,  că  el  este  chiar  aşa  de  jalus
        continuă  cântăreaţa  oprindu-se  înaintea  vio-   însă  lipsă  de  ajutor  puternic,  care  să  mă   pe  numele  său,  ca  şi  pe  amorul  meu.  Deci
        linistului  —   îmi  serveşte  de  o bucurie  foarte  scoată  din  umbră;  trebue  să  se  ivească  o  pune-te  în  starea  mea!  Ştiu  că  dacă  îi  voi
   1   2   3   4   5   6