Page 5 - Bunul_Econom_1906_03
P. 5
V
Nr. 3 B U N U L E G O N O M Pag. 5
litera şi cultura' .pop.- român, iar conzis* Albinele In această lună se caută Mihali, deputat (Dej) Dr. Vasilie Luca-
ţoriile să îndemne pe preoţii şi învă stupii spre a se vedea dacă nu sunt ciu, paroch (Şişeşti), Vasiliu Damian,
ţătorii vrednici a să Ocupa sistematic atacaţi de şoareci, care pot să facă deputat (Brad), Di. Ştefan C. Pop, de
ou astfel de afaceri, încurajându-i şi aju- mari stricăciuni; când şoarecii ar întră putat (Arad), Dr. George Popoviciu,
torându-i din fondurile disponibile pe cei în stup, prăpădesc nu numai albinele ci protopop (Lugoj), Dr. Ioan Suciu, de
•ce să disting. şi fagurii. De multe ori îşi fac chiar şi putat (Arad), Dr. Vasilie Goldiş, secre
cuiburi între faguri, aşa că în acest caz tar Conzistorial (Arad); Liste de sub
răul este şi mai mare pentru stupi. scriere să află la susnumiţii domni.
Societatea economică din Kesmârk
*
ţinându-şi adunarea s’a generală în 22
tânuariu a. c., estragem din raportul ei DOCTORUL DE CASĂ Hymen. Dşoara Elvira Cristea s’a
următoarele: în decursul anului s’au logodit cu Dl Dr. Niculaie Schiau ad
ocupat cu ajutorarea micilor economi vocat.
procurându-le diferite seminţe alese pen Ca să scapi de babe io gară şi de pe — D-şoara Lucreţia Belei s’a lo
tru sămănat, vite bune de prăsilă, diferite buze. Să unge buzele cu lapte de var, godit cu dl Ioan Rob comersant.
tnaşini agricole şi împrumuturi ieftine. său amestec de miere, oţăt şi piatră Să fie înt’un ceas bun !
In programul anului viitor au luat de acră, ori borax.
probleme sporirea vitelor, prin procu Pentra copiii cari varsă şi' aa ordinare. Cetim în foile din capitala ca ju
rarea mai multor tauri şi vaci bune Să pune într’un blid albuşul dela 3 decătoria de acolo a condamnat pe ri-
-de prăsilă şi înfiinţarea unei fabrici de ouă, 250 grame apă şi 50 grame zahar, gorosantul Dr. Victor Dumitrian la 7 şi
spirt pe acţiuni. şi să bat bine, până s’au amestecat pe F. Verzâr la 4 zile temniţă de stat
bine, la un loc. Acest amestec să dă fiindcă s’au duelat. Cauza duelului arii
un conflect la o petrecere cu dans, în
Agricultură.___ copiilor, fie cu linguriţa, fie cu păharul, urma cărnia Verzar iar fi scris lui Du-
ori de câte-ori vrea copilul. E bine ca
acest leac să se ţină într’un loc răcoros mitrean o epistolă ofensâtoare. Acesta la
In multe părţi ale ţerei în acestă şi în fie-care zi să se găsească proaspăt. provocat deci pe Verzar la duel, care
lună pământul e svântat de umezeala n’a avut urmări grele, decât unele zgâ
cea căzut în lunile trecute, aşa că să rieturi.
pot face arături pentru sămănatul de ■ *
primăvară. De aceea uneltele agricole Ştiri de to t felul. Invenţiune nouă.TJn învăţător
ca plugul în luna aceasta să se repare maghiar, Paul Horvath, a inventat un
dacă are lipsă de îndreptare, aşa că Bobotează la Orăştie, s’a ser leagăn pentru copilaşi, pe care nu tre
îndată ce timpul este bun pentru face bat cu cunoscuta trumoasâ ceremonie, bue să-i mai legene Mama cu mânile
rea araturilor să se înceapă această eşind poporul în procesiune la rîu, unde ei, căci leagănul e provăzut cu un a-
lucrare, fără să se amâne de pe o zi s’a făcut slujba sfinţirii apei, de prot. parat care leagănă singur. Inventatorul
pe alta din cauza plugului.
V. Domşa şi preot. I , Moţa. Cântările a obţinut brevet (patentă) în Ungaria
I& grădina de pomi. Se culeg bisericeşti executate de corul mixt de pentru invenţia sa folositoare.
cuiburile de omizi de pe pomi, într’un sub conducerea Dl I. Branga, răsuna *
coşuleţ şi să ard. Cuiburile fluturului alb să armonios în piaţa de lângă rîu Salvele Pentru a veni in ajutorul ţă
culeg cu multă înlesnire, mai greu este de de onoare le-a dat o companie din al
cules al fluturului de noapte, care îşi aşea 3 1-lea regiment. ranilor, ministeriul de domenii din re
ză ouăle sub formă de inel pe crâcuţele ! * gatul România a cerut un credit de 45
de mii de lei, pentru a cumpăra să
cele tinere. Culoarea acestor oauâ de mânţa de lucernă pe care apoi să o
multe ori se cufundă cu coloarea cră- t Elena Tilioea născută Ha-
cuţelor. De aceea la culesul acestor nes preoteasa părintelui Iosif Tilicea distribue în mod gratuit (îu cinste) mici
lor cultivatori.
cuiburi omul trebue să fie cu multă din Hârău a reposat la casa părintească *
băgare de samă. Când se culeg omizile în Orăştie în etate de 24 de ani, ră
se pot tăia din pom crăcile care sunt mânând după dânsa o mică orfană de Pentru vreo câţiva oriţari să
uscate, precum şi celea cari se încru 1 an şi 9 luni. Dumnezeu să o odich- omori un om. Şi asta s’a întâmplat
cişează unele cu altele, ramurile care nească în pace! în Budapesta scptămâna trecută. Calfa
sunt crescute pe tulpină fără nici o * de croitor L. Warsovsky s’a jucat în
regulă, ca şi crăcile cari sunt date dela «Societatea română de edi cărţi cu prietinul său F. Drechsler. Cel
rădăcini. Se pot tăia crăcile bătrâne tură» să înfiinţază în Budapesta cu din urmă rămare la sfârşitul jocului da
pentru reîntinerirea pomilor. La pomii scopul • să întemeieze întreprinderi, zia tor 4 creţari cameradului său. Acesta
a căror coroană nu este încă formată, ristice, să cumpere astfel de îetreprin- ia făcut din cauza asta imputări aspre.
ii-se pot suprima crăcile de prisos, iar deri, să edee ziare şi cărţi. Societatea Pe stradă s’âu apucat să se certe. Drechs
cele ramase se scurtează. să întemeiază pe timp mai lung de 50 ler a susţinut că Warsovsky ar fi jucat
Tăiatul aitoilor. Ramurile de ani. Capitalul social va fi 250.000 Cor., fals. Warsovsky înfuriat de învinuirea
altoi se aleg acele care sunt crescute care va putea fi ridicat la 500.000 C. asta nedreaptă, scoase briceagul şi’l în
în ţaţa soarelui şi spre vârful pomului, acţiile la purtător, de câte 100 Cor. La fige în burta lui Drechsler. Până să a-
ca cele mai bune crescute şi coapte. subscriere: să plătesc 30%, terminul din jungă la spital Drechsler a murit, ear
După ce ramurile s’âu tăiat să leagă cu urmă de subscriere e 15 Februar a. c. Warsovsky a fost arestat.
tei şi să păstrează în pivniţă în năsip, In primii 10 ani profitul trece la fon *
până primăvara; dacă n’avem pivniţă dul de rezervă, după aceea să plăteşte Cetim în reînviata «Revista Bis
să se îngroape în pământ în dosul unui dividendă de cel mult 8%. Spese de triţei «, că aj utorul de 400.000 Coroane
bordei spre miază-noapte. fundare să plătesc 2 cor. de fiecare pentru înfiinţarea convictului de pejân- ‘
Altoi se taie numai din pomi tineri acţiune. Prospectul e subscris de George gă gimnaziul diu Năsâud, votat din ve
şi vîguroşi şi dacă sunt de mai multe Pop de Băseşti, proprietar (Băseşti), Dr. nitele pădurilor celor 44 comune din
soiuri li se leagă o tăbliţă, ca să nu Ioan Mihu, proprietar '(Vinerea), Dr. A, districtul Nâsăudului încă în primăvara
.se amestece. Vlad, deputat (Orăştie), Dr. Teodor anului 1904, a sosit aprobat şi dela
