Page 6 - Bunul_Econom_1906_03
P. 6
Pag. 6 _______ BUNUL ECONOM v Nr. 3
guvern. Condiţiunile de aprobare sunt: tului, a şi trimes 30 de mii de frăgari Piaţa de bucate.
ca ajutorat să se întrebuinţeze numai . prin diferitele comune ardelene ca să
pentru înfiinţarea convictnlui să se înain se sădească. La bursa din Budapeşta din 22
teze spre aprobare la ministrul de in Ian. a. c. Circulaţiunea pentru vinderea
strucţiune, tantiemele ce să plătesc acum Vii de 8 veacuri. Sunt vii de şi cumpărarea bucatelor au fost neîn
comunelor să nu scadă. Asigurarea a- 800 ani. Aceste vii să găsesc în apro semnată. Sau vindut 3.006 m. m. grâu,
jutorului să va face în 15 ani. pierea mânăstirei din Saint Jean de Bire, — 1622 m. m. să cară, — 1808 m. m.
* în Franţa. Ele au fost plantate acuma orz, — 3300 m. m. ovăs, —- 626 m.
8 veacuri de primii călugări ai acestei m. cucuruz. Preţurile 16—17 cor., grâul
Moarte în horă Cetim în «Tri
buna*, că în Sânmiclăuşul mare în monastiri. Ele sunt aproape sălbătăcite. per m. m. 13— 14 cor , săcara per
ziua de Anul Nou s’a întâmplat acolo Numai în ani calzi dau struguri. m. m. 14—15 ovăs şi tot asemenea
o nenorocire, care a făcut mare senza * ** - orzul per m. m , ear cucuruzul 13—14-
ţie în comună. După amiaz s’a încins Cartoful (grumpăna) In Ger cor. m. m.
hora în curtea bisericii, şi când jocul mania. Să ştie că Germania este ţara
a fost mai cu foc, o nevastă cu numele unde cultura cartofului este cea mai în i Şi
Elena Muntean, pe când se ’nvârtea în tinsă. Printre feluritele culturi cartoful
horă, a căzut deodată moartă pe loc. ocupă rangul al 3-lea. In anul 1903 s’a Onoraţii domni, cari au primit,arii
Era de faţă şi preotul Ioan Popovici recoltat 43 milioane tone de cartofi, ear si 2 din revistă si nu iau retrimis; să con-
şi medicul, dar n’a mai fost ajutor Au în 1904 numai 36 milioane, însă în anii sideră de abonenţi, şi binevoiască a trimite-
rămas doi copilaşi, unul de 4 ani, cela 1900 şi 1901 recolta a fost mult mai preţul abonamentului indicat în fruntea foa-
iei la adresa administraţiunei.
lalt de 2 şi jum. Vestea s’a răspândit mare.
iute în sat şi când au dus-o cu trăsura, Francia nu cultivă nici jumătate
acasă, s’a adunat satu întreg să vadă din suprafaţa ce se cultivă în Germania Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
minunea ce Dumnezeu a făcut-o chiar cu cartofi, Austria şi Statele unite abia Dela 15—21 Ianuarie v. 1906.
în ziua de Anul-Nou. 1/3; Ungaria şi Englitera numai o 1/6. Dunt 15 Birchiş. Holdoş. Zam.
* Singura Austro-Ungaria^ poate rivaliza Luni 16 Goroslăul de pe Someş. Micăsasa
Fuga fetelor Ini Nuri Pasa. până la un punct cu Germania dar pro- Prostea mare Sebeşul săsesc.
Vârşeţ.
Nuri-Paşa este viceministrul de externe ducţiunea sa este mult mai mică. M arţi 17 Caoija mare. Chirpăr.
al Turciei, deci o persoană cu mare Mere. : 18 Eted.
trecere. Intro bună ziuă fetele acestui fo i 19 Cătină Dupăsdorf. Sângeotzul să
paşă au luato la sănătoasa fără ca des Nr. 739/905 a. f. c. x. d. sesc. Teaca.
Viner
peratul tată să poată da decât odată de Sătnb 20 Caransebeş O.-Pecska Somchereg;
21 Barot. Gherla. Ghierghio-Ditru.
urma lor, şi aceasta a fost când fetele M xarendare de dom eniu. Ghiriş. Lugoj Nocrichin. Prejmăr.
erau în Belgrad capitala Sârbiei. Mai Domeniul fondului cer.ttal scolastic din Dum. lui Zacheu, g] 6 sft 1.
mulţi detectivi (poliţişti travestiţi) au districtul Năsăudului « flător pe hotarul com-
păzit hotelul în care luaseră qartir fetele munei Ganul Mare! (comitatul Turda-Arieş) J>am 15 Gv Pa vel . - 28 Caro!
Luni 16 Lanţ. Ap. Petru 29 Francisc
şi tata înştiinţat a plecat îndată după cu o Doziţiune frumoasă in extensiune de
Marţi 17 C. Antonie 30 Martina
ele. Insă când a ajuns şi s’a făcut cer 1010 jugăre 1204 oigi [~~j constâtător din Mere. 18 P. Xtanasie '31 Petru Noi.
cetare în hotel, ele nu mai erau, adecă pământ arător (circa 530 jug) fânaţ (circa Joi. 19 C. Macarie 1 Febr. Ignat.
ele părăsiseră hotelul îmbrăcate ca băr 360 jug) şi păşune (circa 90 jug) totul de Vineri 20 f C. Eutimie 2 (f) Int. D in i
baţi şi după cum să dă cu socoteală clasa primă şi a doua din preună cu edificii Sâmb. 21 C. Maxim 3 Blasiu
au trecut Dunărea si sunt acum în Un de locuit şi edificii economice să va da pe Redactor reSp. ADRIAN CRISTEA
garia. Desperarea lui Nuri paşa /tare calea licitaţiunei publice în arândâ începând
margini, deoarece el nu să mai poate din 24 Aprilie 1906 pe 6 eventual pe 10 ani
întoarce în Turcia fără fete, căci căpă după olaltă.
tase îngăduieală dela' Sultan şă pără Preţul de strigare ca arândă anuală e Din una sau din alta
sească Turcia numai sub condiţia că să statorit cu 9372 coroane.
va întoarce cu fetele. pricină mulţi copii tânjesc în creştere, de cele
Licitaţia se ţine esclusiv cu oferte scri-
mai de multe ori însă din cauza morburiloi ce
* : ■ X ţuriotice închisă cari sunt de a să trimite pănă obvin în restimpul cteşterii dinţilor. Intr’ade-
5000 de Coroane pentru un în 20 Februar 1906 Ia 11 ore înainte de văr îs uimitoare sărviciile alese ce le face Sn
ochiu, nici nu e aşa mult, dacă te amiazi cu vadiu de 937 coroane la subscrisa atari cazuri EMULZIUNEA lui SCOTT, care
gândeşti ce scumpă e lumina ochilor. comisiune adminisrtatoare în Năsăud. face cu putinţă ca copii se treacă peste răs
Atâta a trebuit să plătească prinţul Oferente e trebue să dechere în ofertul timpul greu al dinţilor fără năcaz şi ca creş
Sixt de Parma, care la o vânătoare de său că cunoa te condiţiunile de licitaţie şi de terea lor să nu lase nimic de dorit.
fazane a împuşcat din gresală ochiul contract pe acelea le primeşte şi să supune EMULSIUisEA lui SCOTT Se pregă-
i nui tinăr vânător Prinţul ia îmbiat la lor necondiţionat. te te din cel mai fin oleiu de ficat de ştiucă
început ca despăgubire 100 de coroane, Condiţiunile de licite ţie şi de contract cu adaugerea de var fosforic şi naţriu.
ceea ce vânătorul revoltat n’a vrut să să pot vedea în cancelaria fondurilor de unde
Pentru veritabila EMULSIUNE a lui
prime scă. Şi după ce Ta ameninţat să pot lua în copie.
SCOTT garantează semnul adaus aici; »un
pe prinţ că-i va face proces, acesta s’a Din şedinţa comisiunei administratore.de pescar ducând pe spate o ştiucă mare.<
învoit săi dea pentru ochiul împuşcat fondurile centrale scolastice şi de stipendiu din
5000 de Coroane. districtul Năsăudului, ţinută in Năsăud la 10 Se capătă în toate farm aciile.
* A f f Cu provocare la această foaie, trimi-
Ianuarie 1906.
Fabrica de mătâsă în Ardeal. ţând înainte 75 fii. în maree poştale
serveşte cu sticlă de model
In Câmpia Ardealulului s’a proectat în Domide Gerasim m. p. Dr. Si m eon Nist or m.pl.
preşedinte j secretai ly itt Dr. BUDAI EMIL 2— 10
fiinţarea unei fabrici de mătasă, care să
»Vârosi gyogyszertâra»
ocupe Ia început 300 de muncitori. BUDAPETT, IV., Vâfzi-utrza 34/50.
Dl Bezeredi Paul împuternicitul sta O sticlă veritabilă costă 2 K. ăO fii.