Page 1 - Bunul_Econom_1906_04
P. 1

Anal VII,                           Orăştle  (Szăszvâros),  4   Februarie  n.  1906                                 Nr.  4














                     REYISTA          PENTRU         AGRICULTURA,               INDUSTRIE           ŞI  COMERCIU


         ORGAN  AL:  „Renninnii  Economicii  din  Oriştie"   şi  „Rcnninnii  române de  agricultură din comitatul  Sibiinini"


                     A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
         Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                          se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  modera,te
           Pentru  R o m & n i a  şi  străinătate  10  lei  pe  an.  In  flecare  Duminecă.        Abonam entele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte..

                        Aviz.             ^               Revistele  noastre  atât  cele  de  aici   lor  culturale  din  Sibiiu,  unde  preoţimea

             Rugăm cu insistenţă pe domnii           cât  şi  cele  de  dincolo,  făcând  o  repri-   noastră  era  să  fie  prezentată  ca  o  classă
                                                                                                 privilegiată,  prin  urmare  periculoasă??.
                                                     vire  asupra  stării  noastre  economice-
         abonenţi  din  anul  trecut,  cari          financiare  din  1905  constată  că,  rezul­  —  La  Hunedoara  şi  Haţeg  a  fost  ame­
         n’au  achitat  abonamentul  pe  se­         tatul  recoltei  şi  învârtirea  banilor  la  in­  ninţaţi  preoţii  cu  închiderea  bisericilor
         mestrul  al  II-lea,  să  binevoi ască      stitutele  de  bani,  a  fost  relativ  destul   din  motive  electorale,  la  Braşov,  bise­
         cu  Întoarcerea  poştei  al  achita         de  mulţămitoare,  şi  dacă  recolta  cucu­  rica  şi  şcoala  este  sfâşiată  în  partide,
         trimiţându-ne  tot-odată  şi  costul        ruzului  (porumbului)  n’a  fost  în  urma   cari  să  luptă  una  în  contră  alteia  fără
         abonamentului  pe  sem.  I.  al anu­        secetii  pe  unele  locuri  destul  de  bună,   de  a  alege  mijloacele  şi  expresiunile,  şi
         lui curent. Iar  acelor ştim  domni         cauza  e  că  sâmânătura  a  fost  prea  în­  fără  de  a  ţinea  cont  de  soartea  celor
         abonenţi,  nari  au  primit foaia pe        târziată,  eară  industria  şi  comerciul  sub   mai  scumpe  aşezăminte  rămase  moşte­
         sem.  I.  din: anul trecut  şi  au  fost    stările  neregulate  ce  a  domnit  şi  în   nire  dela  părinţi.
         rugaţi  expres  în  doauă  rânduri,         urma  grevelor  făcute  prin  muncitorii         In  comunele  noastre  aceiaşi  stare
         cauzându-ne  şi  spese,  fără  de  a        industriaşi,  a  rămas  înapoi,  deşi  altcum  îngrijitoare. împrumuturi  nuoi dela bănci,
         solvi  nici  până  azi  preţul  neîn­       noi  până  azi,  durere  stmtem  lipsiţi  a-  sau  emigrare,  lux  atât  la  femei  cât  şi
         semnat de 2 cor, le atragem aten­           proape  cu  totul  de o in lustrie naţională.  la  tinerime,  cheltuială  fără  rost, procese,
         ţiunea  din  nou,  că  fără  conzide-            Am  întrat  deci  -n  anul  1906  cu   lipsă  de  respect,  lipsă  de  autoritate,
         rare  de  stare  sooială  îi  vom  !m-      bună  nădejde  că  vom  întimpina  o  re*  pizmă,  duşmănie  şi  câte  toate  alte  pa­
         procesua,  dacă  nici  în  termin  de       coltâ  şi  mai  bună,  pentru  că  sămănă-  timi  rele.
         8 zile nu vor voi a satisface aces-         turile  de  toamnă  c ’a  fast  până.  azi mic­  Acesta  este  rodul  'anului  1905  pe
       .  tui aviz.                             ,    şorate,  şt.  în  alte- ivţărr di»  £e*dpÂfaffr':  teren  şoeiâ]   ,el  am  întrat  în
                             Administraţia.          Franţa,  Germania,  Austria,  Belgia,  An­  a n u l l l o r *   ^     ■*'
                                                     glia,  Ollanda,  de  asemenea  situaţiunea      Ce  resultă  din  această  situaţiune
                           \  ■                      sămănâturilor  de  toamnă  este satisfăcă­  tristă,  o  poate  spune  ori-care  om  cu
              Viitorihl  nostru.                     toare.                                     judecată  bună  fără  de  a  fi  profet.  Nu
                                                          Băncile  noastre  încă  au  destui bani   este  chemarea  noastră  a  întră  în  mai
              Nu  suntem  proroci  de  a  spune cu   şi  stau  bine  progresând  din  an  în  an.  amănunte  asupra situaţiunei,  despre  care
         siguritate  ce  să  va  întâmpla  în  viitor,    Dacă  ne  întoarcem  acum  privirea   am  putea  spune  multe  de  toate,  dar’
         dar’  din  starea  noastră  actuală  ne  pu­  asupra  stărei  noastre  sociale  de  azi,  ne  ţinem  de  datorinţă  în  faţa  acestor
         tem  face  o  părere  despre  ce  să  poate   apoi  durere,  trebue  să  constătam  în­  stări  estraordinare  a  îndemna  pe  toţi
         întâmpla.  Şi  precum  fie  care  om  este   grijorare.                                oamenii  cu  adevărată  tragere  de  inimă
        insuşi  croitoriul  sorţii  sale,  bune s’au rele,   îngrijorarea  aceasta  să  întemeiază   pentru  înaintarea  noastră,  ca  să  se  si­
         tot  astfel  şi  fie  care  popor.         pe  faptul  arătat  şi  cu ocaziunea sărbări-  lească  a  conlucra  la  restabilirea  unei

                       FOITA                             —  Şi  pentru-ce  nu ?                 nu-1  cunosc,  căci  mii  de  bucăţi  l-aşi  face  cu
                                                         —  Pentru-că  voesc  a le purta la concert.  flori  cu tot.
                              9
                                                         —  Aşa ?  —  zise furios Beriot. — Atunci
                                                                                                     Beriot  în  jalusia  sa  mai  că-şi  perduse
          Buchetul de  camelii                      n’ai  ce  conta  la  mine.                  mintea.  De  amărât  ce  era  acu-şi  îi  venea
                                                         —  Cum  să  pricep  aceasta?           să-şi  znrtulgă  părul  din  cap,  acu-şi  cu  furie
                        (Continuare^
                                                         —  Simplaminte  eu  nu  voi  lua  parte  la   nebună  făcea  gesturi  in  aer.
                                                    concert.                                         —  Aşadară  vei  rămânea  pe  lângă  pro­
              La  cuvintele  aceste  artistul îşi  perdd  cu
                                                         —  Atunci  trebuie  să  mă  îngrijesc  să   pusul  tău  —  întreba  el  în  fine  tremurând de
        desăvârşire  stăpânirea.  Cu o  oarbă furie să  re­
                                                    să  te  Inlocuesc.                          furie,  când  nu  mai  auzi  nici  un  cuvânt  de
        pezi  asupra  aitistei  îşi  întinsă  mânile  ca  să
                                                         —  Cu  greu  cred  că  vei  reuşi.  Cum   împăcare.
        apuce  dela  brâu  buchetul  şi  să-l  rupă.
                                                    gândeşti,  că  în  timp  de o  oară să  afli  în  Flo­
             —  Adă  florile  încoace,  Felicei  Nu  mă                                              —-  Dai  —  precum  ţi-am  spus.
                                                    renţa  violinist,  care  să  cuteze  să  se  asemene
        face  să  înebunesc.  Dela  cine  sunt?                                                      —  Atunci  dară  hotărât  şi  sărbătoreşte
                                                    cu  mine?
             —-  Nu  le  vei  căpăta  nici  odată I                                             îţi  declar,  că  pe  seară  nu  cânt.  Concertul
                                                         —  Va  fi  grija  mea.
             —  Chiar  pentru că  te-ai  iritat  aşa  nu                                        deci  probabil  trebue  să-l  amâni. Aceasta  să-ţi
        vei  primi  nici  florile  şi  nici  nu  ţi-oiu  spune   —  Aşadară  nu  voeşti  să-mi  dai  florile ?  fie  pedeapsa.
        numele  oaspelui.                                —  Ti-am  spus  odată  că  nul                 Concertul  să  va  ţinea  şi  fără  tine,
             —   Fă-mi  voia,  o  roagă  Beriot,  care   —  Atunci  de  sigur în lucru  e  mai  mult   iubite  Charles  —  respunse  d-na  Malibranm
        abia  să  putea  stăpâni,  —  şi-mi  dă  florile.  decât  voieşti  a  mărturisi.  E  viclenie  infideli­  —  Şi  decumva  vei  lua  parte  ca  ascultător
             —  Bal                                 tate,  un joc precugetat cu un  adoratori  Oh, că  nădăjduesc,  că vei fi îndestulii cu producţiunea.
   1   2   3   4   5   6