Page 2 - Bunul_Econom_1906_04
P. 2
Pa g? BUNUL ECONOM ■ ' Nr, 4
stări sociale mai sănătoase, mai umane, nu chiar salvată, dacă lanurile ar fi fost In legătură cu acestea trebuie să
şi mai cu apropiere de Dumnezeu, în mai bine lucrate. Tot astfel lipsa n’ar stăruiţi asupra traiului săteanului însuşi.
toate părţile. fi tost atât de simţită, dacă ei ar fi Agricultura ca ori ce altă lucrare, pen
Ţinta fiecăruia trebue să fie, a fost obicinuiţi să practice şi alte munci tru a fi făcută în bune condiţiuni, cere
avea în frufttea tuturor afacerilor noas productive. Şi dacă cu toate acestea braţe viguroase, şi acestea nu se pot
tre publice bărbaţi religioşi, morali, o- nu si-au schimbat de cât puţin firea, avea de cât, prin o îngrijire corespun
neşti, umani, şi cu aceiaşi iubire faţă cauza e acelaşi spirit fatalist care îl zătoare. Insuflaţi dar locuitorilor, noştri
de toţi. stăpâneşte în toate acţiunile sale. Acest o mai mare îngrijire de sine, căci nu
Guvernele bisericilor noastre ar fi sentiment era întru câteva îndreptăţit mai fiind bine hrăniţi şi sănătoşi vor
în vremurile vechi, când locuitorii nu putea îndeplini munca şi sforţările ce li-se
primul loc chemate, a începe lucrarea
erau siguri nici de avutul lor, nici de cer, fizice sau morale.
măreaţă, de a să restabili respectul şi
autoritatea ce au avut-o părinţii nostrii ei înşi-şi, din cauza năvălirii duşmani In circularul despre pelagră v’am
faţă de biserică, de care fii lor de azi lor. Acum însă împrejurările sau schim vorbit mai pe larg de hrana ţăranilor
şi-a uitat, alergând după năluci. bat. Stabilitatea şi siguranţa noastră şi v’am invitat să luaţi măsuri pentru
naţională şi economică sunt evidente îmbunătăţirea ei. In prima linie v’am
Numai aşa putem avea nădejde de
aşa că urmează să ne schimbăm şi tem- atras băgarea de samă asupra porum
a fi îndestuliţi cu viitorul, dacă fle
peramentul pentru a fi şi mai tari. In bului, care alcătueşte baza alimentaţiunei
carele va lucra cu judecată şi indepen prima linie e de dorit aceasta dela ţă
dent, neinfluinţat de nimeni, afară de lor şi v’am cerut ai sfătui cum să’l cul
Dumnezeu, la croirea sorţii noastre. ranii cari au dus greul şi merită o stare tive şi sâ’l recolteze pentru a avea o
mai bună hrană sănătoasă V’am mai cerut ai po-
Asupra altor chestiuni de acest
Pentru înlăturarea fatalismului cel văţui să mai schimbe mămăliga cu pâne
soiu, vom mai reveni. mai bun mijloc sunt poveţele stăruitoare
VasUe Domşa. ştiind bine că scoaterea porumbului din
şi mai ales exemplele, cari mişcă mai rândul plantelor cultivate de ţăran, ar
tare ca vorbele; iar săteanul neîncre turbura adânc cultura celorlalte plante.
De pe Domeniile Coroanei. zător cum e, nu primeşte nici o îmbu Porumbul fiind o plantă prăsitoare el
nătăţire înainte de a fi văzut cu ochi o parte însemnată în agricultură, şi nu
foloasele ei.
Dl Ioan K a I i n d etu , prezidentul Aca poate să fie înlocuit cu totul sau cel
demiei Române din Bucureşti, şi administrator . Culturile noastre cari au rezistat puţin dintr’o dată. De alt-cum nu e
al domeniilor Coroanei, a adresat tuturor oare cum secetei ce ne-a bântuit atât îfică stabilit dacă pelagra se datoreşte
agenţilor de pe moşiile, care formează pro de des în vremea din urmă, aveţi pri- porumbului sau insuficienţei fiziologice
prietatea Maiestăţii Sale regelui Carol, un legiul a le da în fiecare zi ca dovezi a hranei.
circulariu cu privire la aceea ce au â face
pentru â lumina poporul, a’l aduce la dor că nu trebuie să se lase numai în nă Până când chestiunea va fi lămu
de muncă şi la chibzueală bună în ce pri dejdea naturii. Dacă e neîndoios că na rită un lucru e sigur, şi anume că ţă
veşte întrebuinţarea prisosului muncii sale aşa, tura nu se poate înfrânge, nu e mai ranii noştri să hrănesc încă slab, ast-fej
ca să nu ducă lipsă în viitor. Circularul e puţin adevărat,,că se pot preîntâmpina
plin de poveţe bune, cari pot fl aplicate şi multe din capriciile ei prin măsuri ex că avem datoria să insistăm din toată
la poporul nostru, de aceea îl reproducem perimentate. inima pentru îmbunătăţirea traiului lor
în întregime după cum urmează: în primul rând prin consumarea unui
Numai cu agricultură îndatinată nu
(Urmare şi fine.) porumb sănătos, şi al doilea prin alter
mai poate merge şi e o datorie a tu
De pe urma acestei credinţe ţăranii turor de a contribui din răsputeri pen narea mămăligei cu pâne.
nostrii au suferit destul şi a trebuit să tru schimbarea ei, pentru luminarea şi In acest scop am introdus cup
le venim în ajutor, fie dândule lucrări îndreptarea sătenilor pe calea bună a toarele comune pentru care ştiţi că am
cari mai puteau aştepta, fie prin îm progresului. Dacă s’a persistat până acum făcut sacrifici pe multe Domenii. Sunt
prumut de nutreţ pentru vite de hrană in vechile sisteme, nu însemnează că mulţumit însă să constat că unele din
pentru familiile lor şi altele. Au trecut putem să le urmăm şi de aci înainte. ele au dat rezultate bune şi sper că
prin anii cu adevărat secetoşi, cari leau Numai cei fără cultură şi fără simţ stă- acestea vor fi şi mai numeroase, de
nimicit singurul mijloc de trai, produc- ruiesc în greşelile lor, pe când ceilalţi oare-ce de atunci aţi început a da atât
ţiunea câmpului. Am avut însă şi ani caută să le îndiepteze, fără încetare muncitorilor cu ziua cât şi oamenilor
în care recolta putea fi mai bună dacă câtrâ progres. de serviciu şi pâne de grâu şi de şe
— întrebi, că oare fi voi de faţă la
şi le băga într’o covertă. De pe biletul care-1 deau feţei sale albe un farmec deosebit. La
concert? — Crezi tu că voi îtttrelăsa aceea
lăsase Ole Bull scrise adresa. Apoi ridicâr- brâu era împodobită cu buchetul de camelii.
privelişte interesantă, când vor fiuera pe sub
du-se sună clopoţelul. Numai decât să ivi — Ar putea sosi Ole Bull — întrerupse
stitutul meu ales de tine. Ori crezi, că-ţi voi
cameriera convorbirea ce o ţinea cu maestrul.
da libertate, Ca în d agă voie să schimbi
— Aabeth — zise ea — trimite epis — Ah în sfârşit eşti aici! — continua
priviri amoroase cu oaspele, donatorul preţui grăbind înaintea celui-ce chiar atunci întră
tola aceasta prin un servitor d-lui Ole Bull.
telor tale flori? — Nu te voi slăbi din ochi
E grabnică grijeşte ca ea se ajungă numai Frumos, iubite prietene că nu mai lăsat să
— Vai ţie şi vai lu i! Ne vom revedea!
decât la cel adresat. aştept în deşert. îmi era frică că nu vei da
Cu aceste cuvinte Beriot eşi repede din ascultare apelului meu.
III.
odaie. Cântăreaţa după-ce se închise uşa — Ertare — răspunse violhKştuI —
Sala de concert se umplu de ascultă
«rupse într’un rîs sgomotos. eu după cum amintisem am mai avut o
tori. Toţi, câţi purtau un nume sau un rang cale până la medic, ceea-ce ma tăcut să în-
— Oh iubite şi bunule Charles — zise cunoscut în Florenţa, să adunară aici, ca să târziu. De altcum mii de mulţumite, că totuş
ea în sine, într’adevăr aceasta a fost o scenă se desfateze în cântecele d-nei Malibran şi să ai făcut posibilă împlinirea dorinţei mele.
picantă, Da încă la concert, — aceea apoi asculte ariile artistului Beriot. — Pentru asta nu-mi mulţumi mie ei
va fi o glumă fără seamăn I — Cum te vei
In una din odăile, care conduc pe bină, buchetului de camelii. Explicarea o Vei primi
ruşina tu Charles şi cum vei veni Să ceri
vorbi a Malibran cu maestrul, care avea să o după concert. Afară de aceea trebue să-ţi
ertare dela mine!
acompanieze la pian. Ochii îi străluceau vioi Iac cunoscut, că nu vei preda numai câteva
Cântăreaţa se aşeza la masa de scris, de agitaţiunea ce o avea pentru păşirea apro piese, ci că pe d-I Beriot trebue să-l substi
lua o peană şi înşira pe hârtie câteva cuvinte piată pe scenă, vestmintele albe de casmir de- tui cu desăvârşire.