Page 2 - Bunul_Econom_1906_04
P. 2

Pa g?                                               BUNUL     ECONOM                                            ■ '    Nr,  4

       stări  sociale  mai  sănătoase,  mai  umane,  nu  chiar  salvată,  dacă  lanurile  ar  fi fost   In  legătură  cu  acestea  trebuie  să
       şi  mai  cu  apropiere  de  Dumnezeu,  în   mai  bine  lucrate.  Tot  astfel  lipsa  n’ar  stăruiţi  asupra  traiului  săteanului  însuşi.
       toate  părţile.                             fi  tost  atât  de  simţită,  dacă  ei  ar  fi   Agricultura  ca  ori  ce altă  lucrare,  pen­
            Ţinta  fiecăruia  trebue  să  fie,  a  fost  obicinuiţi  să  practice  şi  alte  munci   tru  a  fi  făcută  în  bune condiţiuni,  cere
       avea  în  frufttea  tuturor  afacerilor  noas­  productive.  Şi  dacă  cu  toate  acestea   braţe  viguroase,  şi  acestea  nu  se  pot
       tre  publice  bărbaţi  religioşi,  morali,  o-   nu  si-au  schimbat  de  cât  puţin  firea,   avea  de  cât, prin  o  îngrijire  corespun­
       neşti,  umani, şi  cu  aceiaşi  iubire  faţă   cauza  e  acelaşi  spirit  fatalist  care  îl  zătoare.  Insuflaţi  dar  locuitorilor,  noştri
       de  toţi.                                   stăpâneşte  în  toate  acţiunile sale.  Acest   o  mai  mare  îngrijire  de  sine,  căci  nu­
            Guvernele  bisericilor  noastre  ar  fi   sentiment  era  întru  câteva  îndreptăţit   mai  fiind  bine  hrăniţi  şi  sănătoşi  vor
                                                   în  vremurile  vechi,  când  locuitorii  nu   putea îndeplini munca şi sforţările ce li-se
       primul  loc  chemate,  a  începe  lucrarea
                                                   erau  siguri  nici  de  avutul  lor,  nici  de   cer,  fizice  sau  morale.
       măreaţă,  de  a  să  restabili  respectul  şi
       autoritatea  ce  au  avut-o  părinţii  nostrii   ei  înşi-şi,  din  cauza  năvălirii  duşmani­  In  circularul  despre  pelagră  v’am
       faţă  de  biserică,  de  care  fii  lor  de  azi   lor.  Acum însă  împrejurările  sau  schim­  vorbit  mai  pe  larg  de  hrana  ţăranilor
       şi-a  uitat,  alergând  după  năluci.       bat.  Stabilitatea  şi  siguranţa  noastră   şi  v’am  invitat  să  luaţi  măsuri  pentru
                                                   naţională  şi  economică  sunt  evidente   îmbunătăţirea  ei.  In  prima  linie  v’am
            Numai  aşa  putem  avea  nădejde de
                                                   aşa  că  urmează  să  ne schimbăm  şi tem-   atras  băgarea  de  samă  asupra  porum­
       a  fi  îndestuliţi  cu  viitorul,  dacă  fle­
                                                   peramentul  pentru  a  fi  şi  mai  tari.  In   bului, care  alcătueşte baza  alimentaţiunei
       carele  va  lucra  cu  judecată  şi  indepen­  prima  linie  e  de  dorit  aceasta  dela  ţă­
       dent,  neinfluinţat  de  nimeni,  afară  de                                            lor  şi  v’am  cerut  ai  sfătui  cum  să’l cul­
       Dumnezeu,  la  croirea  sorţii  noastre.    ranii  cari  au  dus greul  şi merită  o  stare   tive  şi  sâ’l  recolteze  pentru  a  avea  o
                                                   mai  bună                                  hrană  sănătoasă  V’am  mai  cerut  ai po-
            Asupra  altor  chestiuni  de  acest
                                                        Pentru  înlăturarea  fatalismului  cel   văţui  să  mai  schimbe mămăliga  cu pâne
       soiu,  vom  mai  reveni.                    mai  bun mijloc sunt  poveţele  stăruitoare
                                   VasUe  Domşa.                                              ştiind  bine  că scoaterea  porumbului din
                                                   şi  mai  ales  exemplele,  cari  mişcă  mai   rândul  plantelor  cultivate  de  ţăran,  ar
                                                   tare  ca  vorbele;  iar  săteanul  neîncre­  turbura  adânc  cultura  celorlalte  plante.
             De  pe  Domeniile  Coroanei.          zător  cum  e,  nu  primeşte  nici  o  îmbu­  Porumbul  fiind  o  plantă  prăsitoare  el
                                                   nătăţire  înainte  de  a  fi  văzut  cu  ochi   o  parte  însemnată  în  agricultură,  şi  nu
                                                   foloasele  ei.
            Dl  Ioan  K a I i n d etu , prezidentul Aca­                                      poate  să  fie  înlocuit  cu  totul  sau  cel
       demiei  Române  din  Bucureşti, şi administrator   .  Culturile  noastre  cari  au  rezistat   puţin  dintr’o  dată.  De  alt-cum  nu  e
       al  domeniilor  Coroanei,  a  adresat  tuturor   oare  cum  secetei  ce  ne-a  bântuit  atât   îfică  stabilit  dacă  pelagra  se  datoreşte
       agenţilor  de  pe  moşiile,  care  formează  pro­  de  des  în  vremea  din  urmă,  aveţi  pri-   porumbului  sau  insuficienţei  fiziologice
       prietatea  Maiestăţii  Sale  regelui  Carol,  un   legiul  a  le  da  în  fiecare  zi  ca  dovezi   a  hranei.
       circulariu  cu  privire  la  aceea  ce  au  â  face
       pentru  â  lumina  poporul,  a’l  aduce  la  dor   că  nu  trebuie  să  se  lase  numai  în  nă­  Până  când  chestiunea  va  fi  lămu­
       de  muncă  şi  la  chibzueală  bună  în  ce  pri­  dejdea  naturii.  Dacă  e neîndoios  că na­  rită  un  lucru  e  sigur,  şi  anume  că  ţă­
       veşte  întrebuinţarea prisosului muncii sale  aşa,   tura  nu  se  poate  înfrânge,  nu  e  mai   ranii  noştri  să hrănesc  încă  slab,  ast-fej
       ca  să  nu  ducă  lipsă  în  viitor.  Circularul  e   puţin  adevărat,,că  se  pot  preîntâmpina
       plin  de  poveţe  bune,  cari  pot  fl  aplicate  şi   multe  din  capriciile  ei  prin  măsuri  ex­  că  avem  datoria  să  insistăm  din  toată
       la  poporul  nostru,  de  aceea  îl  reproducem   perimentate.                         inima  pentru  îmbunătăţirea  traiului  lor
       în  întregime  după  cum  urmează:                                                     în  primul  rând  prin  consumarea  unui
                                                        Numai  cu agricultură  îndatinată nu
                     (Urmare  şi  fine.)                                                      porumb  sănătos,  şi  al  doilea  prin  alter­
                                                   mai  poate  merge  şi  e  o  datorie  a  tu­
            De  pe urma  acestei credinţe ţăranii   turor  de  a  contribui  din  răsputeri  pen­  narea  mămăligei  cu  pâne.
       nostrii  au  suferit  destul  şi  a  trebuit  să   tru  schimbarea  ei,  pentru  luminarea  şi   In  acest  scop  am  introdus  cup­
       le  venim  în  ajutor,  fie  dândule  lucrări   îndreptarea  sătenilor  pe  calea  bună  a   toarele  comune  pentru  care  ştiţi  că am
       cari  mai  puteau  aştepta,  fie  prin  îm­  progresului. Dacă s’a persistat până acum  făcut  sacrifici  pe  multe  Domenii.  Sunt
       prumut  de  nutreţ  pentru  vite  de hrană   in  vechile  sisteme,  nu  însemnează  că   mulţumit  însă  să  constat  că  unele  din
       pentru  familiile  lor  şi  altele.  Au  trecut   putem  să  le  urmăm  şi  de  aci  înainte.   ele  au  dat  rezultate  bune  şi  sper  că
       prin  anii  cu  adevărat  secetoşi, cari  leau   Numai  cei  fără  cultură  şi  fără  simţ  stă-   acestea  vor  fi  şi  mai  numeroase,  de
       nimicit  singurul  mijloc  de  trai,  produc-   ruiesc  în  greşelile  lor,  pe  când  ceilalţi   oare-ce  de  atunci  aţi  început  a  da atât
       ţiunea  câmpului.  Am  avut  însă  şi  ani   caută  să  le  îndiepteze,  fără  încetare   muncitorilor  cu  ziua  cât  şi  oamenilor
       în  care  recolta  putea  fi  mai bună  dacă  câtrâ  progres.                          de  serviciu  şi  pâne  de  grâu  şi  de  şe­


            —  întrebi,  că  oare  fi  voi  de  faţă  la
                                                   şi  le  băga  într’o  covertă.  De  pe biletul care-1   deau  feţei  sale  albe  un  farmec  deosebit.  La
       concert?  —  Crezi  tu  că  voi  îtttrelăsa  aceea
                                                   lăsase  Ole  Bull  scrise  adresa.  Apoi  ridicâr-   brâu  era  împodobită  cu  buchetul  de  camelii.
       privelişte  interesantă,  când  vor fiuera pe sub­
                                                   du-se  sună  clopoţelul.  Numai  decât  să  ivi   —  Ar  putea  sosi Ole  Bull  — întrerupse
       stitutul  meu  ales  de  tine.  Ori  crezi,  că-ţi  voi
                                                   cameriera                                  convorbirea  ce  o  ţinea  cu  maestrul.
       da  libertate,  Ca  în  d  agă  voie  să  schimbi
                                                        —  Aabeth  —  zise  ea  —  trimite  epis­  —   Ah  în  sfârşit  eşti  aici!  —  continua
       priviri  amoroase  cu  oaspele,  donatorul preţui­                                     grăbind  înaintea  celui-ce  chiar  atunci  întră
                                                   tola  aceasta  prin  un  servitor  d-lui  Ole  Bull.
       telor  tale  flori?  —  Nu  te  voi  slăbi  din  ochi
                                                   E  grabnică  grijeşte  ca  ea  se  ajungă  numai   Frumos,  iubite  prietene  că  nu  mai  lăsat  să
       —  Vai  ţie  şi  vai  lu i!  Ne  vom  revedea!
                                                   decât  la  cel  adresat.                   aştept  în  deşert.  îmi  era  frică  că  nu  vei  da
            Cu  aceste  cuvinte  Beriot  eşi repede  din                                      ascultare  apelului  meu.
                                                                      III.
       odaie.  Cântăreaţa  după-ce  se  închise  uşa                                                —  Ertare  —  răspunse  violhKştuI  —
                                                        Sala  de  concert  se  umplu  de  ascultă­
       «rupse  într’un  rîs  sgomotos.                                                        eu  după  cum  amintisem  am  mai  avut  o
                                                   tori.  Toţi,  câţi  purtau  un  nume  sau  un  rang   cale  până  la  medic,  ceea-ce  ma  tăcut  să  în-
            —  Oh  iubite  şi  bunule  Charles  — zise   cunoscut  în  Florenţa,  să  adunară  aici,  ca  să   târziu.  De  altcum  mii  de  mulţumite,  că  totuş
       ea  în  sine,  într’adevăr  aceasta  a  fost  o  scenă   se  desfateze  în  cântecele  d-nei  Malibran  şi să   ai  făcut  posibilă  împlinirea  dorinţei  mele.
       picantă,  Da  încă  la  concert,  —  aceea  apoi   asculte  ariile  artistului  Beriot.      —  Pentru  asta  nu-mi  mulţumi  mie  ei
       va  fi  o  glumă  fără  seamăn I  —  Cum  te  vei
                                                        In  una  din  odăile,  care conduc  pe bină,   buchetului  de  camelii.  Explicarea  o  Vei primi
       ruşina  tu  Charles  şi  cum  vei  veni  Să  ceri
                                                   vorbi a  Malibran  cu  maestrul,  care  avea  să  o   după  concert.  Afară  de  aceea  trebue  să-ţi
       ertare  dela  mine!
                                                   acompanieze  la  pian.  Ochii  îi  străluceau  vioi   Iac  cunoscut,  că  nu  vei  preda  numai  câteva
            Cântăreaţa  se  aşeza  la  masa  de  scris,   de  agitaţiunea  ce  o  avea  pentru  păşirea apro­  piese,  ci  că  pe  d-I  Beriot  trebue  să-l  substi­
       lua  o  peană  şi  înşira  pe hârtie câteva cuvinte  piată pe  scenă, vestmintele albe  de  casmir de-  tui  cu  desăvârşire.
   1   2   3   4   5   6   7