Page 3 - Bunul_Econom_1906_04
P. 3
Nr. 4 BUNUL ECONOM Pag. 3
cară, pe care o fac ţărancele spre a se încă odată vă invit dar de a vă inilor din anu 48 aşteptau în neastimpâr re
deprinde cu pregătirea ei. pune toată silinţa, şi dacă aveţi a’mi întoarcerea aceluia, dela care aşteptau toată
Alcohoîismul e şi el o nenorocire cere şi alte ajutoare, sunt gata a vi-le mântuirea. In grabă să întoarsă Şaguna la
pentru ţărani Băuturile spirtuoase strică pune la dispoziţie fără întârziere. vestea mişcării ce pornisă şi pintrâ Români
sănătatea, împedecă pe om dela muncă Aştept chiar cu nerăbdare rapor în mijlocul răzmiriţii acestui an. Nici macar
şi-l duc fără greş nu numai la sărăcie tul şi propunerile ce veţi avea a’mi face o clipă nu avu vreme de odihnâ in Sibiiu, ci
ci şi la perirea fizică şi morală. De şkdeşi aveţi instrucţiuni să cetiţi circu- curând trebui să alerge în Blaj, pe «Câmpul
aceea trebuiesc folosite toate mijloacele lările tuturor impiegaţilor noştri, vă în- libertăţii ca să conducă cea mai măreaţă şi
pentru stârpirea beţiei. vit în ce priveşte pe cea de ţaţă na însemnata adunare ce s’a ţinut vr’o-dată Între
In ce priveşte igiena corpului şi a numai să le-o aduceţi la cunoştinţă, ci Români. Măriaţă şi însâmnată adunare, —•
locuinţei, v’am dat in atâtea rânduri să vă sfătuiţi cu dânşii pentru ca munca slăvită să fie răsărirea soarelui în acea zi de
instrucţiuni, în cât cred că e de prisos ce va desfăşura fie-care în cercul său, Mai, în care să sparsă ghiaţa să rupsără că
a le mai aminti. Ţin numai să vă atrag să fie cât mai rodnică. tuşele grele a le jobăgiei şi binecuvântarea
atenţiuuea asupra combaterei diferitelor libertăţii veni peste sufletele obidite.
A dm inistrator, I o n K a lin d e r u
boale, mai ales epidemice, care e lăsată Şaguna nu să hirotoni numai de cap al
din nenorocire pe sama babelor şi a bisericii, ci de cap înţelept şi al poporului
leacurilor lor, cu toate că sunt infirmerii seu pe care cu caldă dragoste îl însufleţi,
spitale şi că avem medici regionali. Pe AM D RE I U Ş ACU N A. sfătui şi conduse în toate câte avea să să
unele din Domenii avem chiar doctori, -------------- vârşească Românii în această vreme de grea
permanenţi. Fiecare domeniu mai are cumpănă. Ca un Moise în mijlocul Judeilor,
(Continuare)
farmacie, tără a mai aminti de cele defa ducându-i spre pământul mântuirii ne apare
Primării, care dacă ar fi bine căutate, Ales şi întărit pleacă acum ca să-şi ia Şaguna în mijlocul zecilor de mii de Români
iar medicamentele date cu chipzuinţă, întărirea şi prin sfinţire şi să se împărtăşască adunaţi în piaţa Blajului, Înaintea bisericii,
ar putea aduce adevărate bine-afaceri. de darul lui D-zeu. — In Dumineca Tomii când după slujba dumnezească cu caldă dra
La sfârşit e necesar ca toţi cei anul 1848, luă drumul spre Carloviţ, scaunul goste propovedueşte înfăţişarea lucrurilor mari.
chemaţi să-şi dea toată silinţa pentru Mitropolitului sârbesc, ca din mâna unui străin Iar plecând de aici spre Câmpul ce din
îmbunătăţirea în genere, a stării locui să-şi primească binecuvântarea, căci noi nu această clipă să numeşte al libertăţii in faţa
torilor. aveam nici cine să ne sfinţească preoţi, cari miilor înjenunchiate şi cu capetele descope
Mai cu seamă învăţătorii, preoţii să neîngrijească de sufletul nostru, necum rite înnălţâj rugăciune ferbinte cătră Domul
şi ceialalţi fruntaşi cu datoria nu numai cine să ne sfinţească episcop. ceiiului şi al pământului, ca să lumineze
de ai sfătui, ci şi de ale servi ca pildă Catedrala dius Carlov ţ străbătută de mintea, să conducă paşii celor adunaţi, să
primind ei cei dintâi îmbunătăţirile noas mireazma tămâii şi a făcliilor de ceară era trimită duhul înţelegerii şi al dragostei frăţeşti
tre şi conducându-se astfel în cât să le indesuită de Creştini cu suflete curate veniţi peste sufletele Românilor. Apoi luă în mână
pună mereu înaintea ochilor diferitele ca' să fie de faţă la împlinirea unei mari la- cârma adunării, şi sfătui mulţimea ca veci
foloase. nie de credinţă, la hirotonirea de episcop a nie să fie credincioşi împăratului şi casei
Mişcarea de redeşteptare e de mult lui Şaguna. Zmerit dar cu bărbăţie rosti a- domnitoare, subt conducerea cuminite a Iui
începută, şi date fiind rezultatele de cesta în faţă mulţimii şi alui D-zeu credeul şi a episcopului unit, hotărâră ştergerea ne
până acum, am speranţă că în curând de care să călăuzi viaţa întreagă: »Tu D-ne grei jobăgii, ce apăsa poporul de veacuri, şi
vom putea constata noi paşi înainte pe ştii, că cătrâ scopul meu doresc să alerg; pe înlocuirea ei prin deplină libertate; cerută cu
calea cătrâ progres, asupra căreia stă Românii transilvăneni din adâncul lor somn stăruinţă egală îndreptăţire a Românilor cu
ruim de atâta timp. Mă voi bucura atunci : să-i deştept şi cu voie cătră tot cei adevărat, celelalte naţiuni din ţara şi dreptul de folo
împreună cu d-v. căci ne vom fi făcut plăcut şi bun săi atrag.* Aceste cuvinte iz- sire a limbei fiecăruia în ale sale; precum şi
datoria de educator ai poporului, edu vorirâ de pe buzele nouhifotonitului episcop, recunoaşterea şi ridicarea religiunei noastre
caţie care a fost cel dintâi sfat dat de ce vădesc pe omul, care n’a venit ca numai pe aceiaşi treaptă cu celelalte din ţară; ce-
Penn, fondatorul Pennsylvaniei, din Ame chemarea să-şi împlinească- dar care să dea rură îndreptăţirea şi a Rom. la slujbile statu
rica, cum şi moştenirea ce a lăsat Was dezlegare problemei de viaţă a unui întreg lui, de unde pănă aci nu era putinţă de a
hington, întemeietorul Statelor unite ale popor, nenorocit. încape. De mare însămnătate a fost punctul
Americei de Nord, care sunt azi foarte încă pănă era aici sosi deputăţia Ro în care să cerea ridicarea bisericii şi a diece-
înaintate. . mânilor cari cu suflete strânse de grijile vrer sei la ceia ce era înnaintre de asta cu 150
— Nu cântă de loc dl Beriot? — în — După-ce cântăreaţa prin predarea a fi adânc impresionat. Făcu un compliment
treba Ole Bull spâriat. acestora slîrşi partea primă a programei, as stângaciu şi cu mâna tremurândâ aşeza nota
— La aşa ceva nu eşti pregătit? cultătorii în însufleţirea lor nu cunoştiau mar pe stativ. Un murmur de neplăcere trecu
— O, dar totuş......... gini. Rechemări şi aplause umpleau sala prin mulţime.
Pe bină sta o adevărată ploaie de cununi Lui o 'e Bull i-se ivi un simţemânt ne
— Sperez însă cea mai bună reuşită —
şi buchete şi când artista în fine se retrase cunoscut, o agitaţie apoi o lâncezală cuprinse
continua glumeţ cântăreaţa — cred, că putem
locul unde stătuse fu'acoperit cn un covor internai lui.
începe.
de fiori. ' Schimbarea repentină între desperare
După acestea între aplausele sgomo-
Partea a doaua urmă după o pausă şi bucurie, primirea epistolei dela Malibran
toase ale publicului păşi cântăreaţa pe bină.
scurtă. Acum veni rândul lui Ole Bull să-şi avu foarte mare efect asupra lui, cea-ce se
Cântarea cea dintâi a fost o arie din arete dibăcia sa artistică. Malibran ocupă loc mai adause prin vestea, că nu va trebui să
»La Somnambulii* lui Bellini. Curat şi dulce pe ridicătura de lângă pian, voind ca să dee ia parte la concert numai ca un diletant, ci
eşiau sunetele de pe buzele ei esprimând bu prin prezenţa sa o deosebită inspiraţie cân Că va trebui să esecute singur o întreagă
curie, durere, desperare, — şi cântarea se tecului lui. parte a aceluia. încrederea în ştiinţa lui mu
stîrşi cu nn forte pasionat. Publicul căzu în Se auzi semnul. Păşi la mijloc maestrul
zicală îl părăsise cu totul ; acum, când trebuia
estasul însufîeţirei, mereu se înoiau aplausele şi anunţă repăşirea d-lui Beriot întâmplată
să se hotărască soartea lui deodată să simţi
publicului, la cari Malibran trebuia în con pin pricina unei indispoşiţii, apoi anunţa, că
fără nici o valoare, ceea-ce’l făcu să se infioare.
ţinu să se aplece mulţămind. Piesa a doua In tocul lui, d-1 Ole Buil, un artist tinăr, îşi
fu o arie din »Norma», a treia o composiţie va preda composiţiile sale proprii. Când re- (Va urma)
proprie a logodnicului ei — a lui Beriot. păşi apăru Ole Bull. El era palid şi se vedea
