Page 4 - Bunul_Econom_1906_04
P. 4

Pag.  4                                              BUNUL     ECONOM                                                  Nr.  4


         am  şi  restitu rea  metropollei  perdute  când cu   Examenul  de  capacitate  pentru   nicolar,  eară  pe  jumătate  comunei  pe
         unaţia.  Iată  în  scurt  ce  pusă  Şaguna  In gura   dobândirea  dreptului  de  voluntar  pe  al  cărei  teritoriu  s’a  comis  excesul.
         poporului  ca  să  ceară  dela  împăratul  şi  stă-   un  an  să,  poote  fa c e   în  ori  ce  lim bă   Din  amende  să  poate  acoperi  şi
         pâuilor.  Multă  înţelepciune  şi  tărie  trebue   din  cele  vorbite  în  patria  noastră, prin   convenţia  păzitoriului  (gornicului)  de
         episcopului  Ca  să  poată ţinea în  dreaptă  cum­  urm are  şi  în  lim ba  rom ână;  câmp  în  ori care  măsură,  însă  această
        pănă  pornirea  aprinsă  a  poporului asuprit, ca   In  comisiunea  regn.,  în  faţa  că­  quotă  nu  poate  petrece  25%   amende-
        nu  cumva  să'cadă  povirnişul  păcatelor  şi  al   reia  se  poate  face  examenul  acesta  în   lor,  In  asemenea  caz  să  va  detrage din
        cruzimilor  şi  asa  să  peardă  de  subt  picioare   lim ba  rom ână,  să.  află:  D r.  I :   B laga,   amendă în  prima linie  procent statoritâul
        creanga  pe  care  să  răzima  dreptul  cererilor   D r.  I.  Bunea  şi  F   Agoston  ca  censori,   şi  numai  suma  ce  mai  rămâne  să  va
        îndreptăţite.  —  Insă  greul urmă de aici încolo.   şi  3  oficeri  ca  membrii  în  comisiune.  împărţi.
        Şaguna  fu  ales  preşedinte  al  comitetului  per­  Termine  se  dau  în  fiecare  lună.    Ministrul  de  interne  şi  cel  de  agro­
        manent,  care  să  îngrijască  pe  măi  departe
                                                         Pentru  aceia,  cari  vin  la  asentare   nomie  vor  designa  pe  cale ordinaţionalâ
        de  soartea  poporului,  tot  el  fu  pus  în  frun­
                                                    în  1906  terminul  ultim  este  la  1  Mar­  scopul  pentru  care  vor  avea  comunele
        tea  deputaţiunei  care  să  ducă  jalba  Români­
                                                    tie  1906.                                  să  întrebuinţeze  banii  cari  vor  întră  la
        lor  la'mitropolitul.  —  El  să  făcu  totul  pen­
                                                         Rugarea  se  adresează  la  »Corps-    ele  din  amendele  dictate  în  afaceri  po-
        tru  toate.  Oeaici  porniră  apoi  griji  nesfârşite
                                                    Commando«  fără  nici  un  timbru,  având   liţiale  de  câmp.*)
        şi  temeri,  căci  în  lungile  căi  ce  avea  să  le
        facă  pe  unde  împăratul  să  adăposti-să  din   a  se  aclude:  1.  Atestat  de  naştere  şi   Cap  XI.  Despre foruri  şi.
                                                    botez  şi  2.  atestat  prin  care  să  se
        calea  fortunei  sfâşietoare  a  anilor  48-9,  la                                                   procedură.
                                                    dovedească  identitatea  persoanei,  eli­
        fiecare  cotitură  a  drumului  era  pândit  de
                                                    berat  de  deregătoria  politică  ori  poli­     §.  102.  In  toate  afacerile  cuprinse
        vrăşmaşii  poporului  cari  vedeau  în  Şaguna
                                                    ţienească.                                  în  această  lege,  în  cari  să  recere  intre-
        pe  redeşteptoriul  şi  mântuitoriul  nostru.  Cu
                                                                                                venirea  cutărei  autorităţi,  —   încât  în
        frică  în  suflet  alerga  la  Cluj,  la  Viena,  Pesta,'
                                                                                                cutări  §-i  din  lege  nu  se  designează fo­
        Olmiitz  şi  era  de  faţă  în  tot  locul  unde  să       LEGEA            1
        vorbea  de  Români,  ca  cu  înţelepciune  să  ne                                       ruri  anumite  şi  cu  excepţia  cazurilor
                                                                                                de  exces  —   vor  fi  competente  urmă­
        apere  interesele  şi  soartea  noastră,  pe  Căi  DEPRE ECONOMIA Şl POLIŢIA DE CÂMP
                                                                                               toarele  autorităţi  anume:
        lungi  şi  adeseori  neînsoţit  de  nimeni, traves­
                                                             (Art.  XII.  din  1894.)
        tit  călătoria,  ca  să  încunjure  primejdia  ce  în                                    Autorităţi de prima  instanţă.
        tot  locul  căuta  al  nimici,  şi  cu  el  a ne perde      (Continuare).
        Şi  pe  noi.  D-zeu  însă  îl  feri  de  arma ucigaşă   -   -   -  « = »                     1   In  capitala  ţării  —   antistele
        şi  nil  întoarsă  din  toate  căile  sănătos,  dar   §. 97. Faptele limitate  în  §-ii  93,  94   cercual;
        obosit  şi  istovit.                        şi  95,  de  cumva  causează o daună  care       2.  In  oraşe  cu  magistrat  —   pri­
                                       (Va  urma,)  petrece  suma  de  şasăzăci  coroane,  şâ   marul  oraşului;  în  oraşe  cu  muncipiu,
                                                    vor  judeca  pe  temeiul  codicelului  cri­  —   senatul.
                                                    minal;  din  contră:  dacă  în  cazurile  în     3.  In  comune  mici  şi mari,—   fibi-
                   Favorurile                       cari  procedura  judecătorească  s’a  pus  răul  (protopretoarele)  cercual.
        legii  pentru  dobândirea  dreptului  de  volun­  în  curgere  numai  la  rugarea  celui  pă­  Ca for  ae  a  doua  instanţă
        tar  pe  un  an,  pentru  cei  cari  n’au  terminat   gubit,  şi  dacă  acesta-şi  reduce  paguba    [apelatioj
                                                    ce  o  cere la  numai  şasăzeci  de coroane,
                      şcoale  secundare.            atunci  judecata  asupra  afacerii  rămâne
                                                    în  competenţa  forului  pentru  poliţia  de     1.  In  comitate,  — vicecomitele;
             Se  ştie,  că  mulţi  tineri  români   câmp,  competent  în  sensul  acestei  legi.     2.  In  oraşe  cu  muncipiu,  —   comi­
        absolvenţi  de  câte  VI  ori  VII'  clase       §.  98.  Toate  faptele  calificate  ca   tetul  administrativ;  în  capitala  ţârii,  —
        gimnasiale  fac  serviciul  militar  de  3                                             senatul.
                                                    exces  din  punct  de  vedere  al  poliţiei
        ani,  în  credinţa  că  dacă  n’au  ajuns  în   de  câmp,  cari  se  comit  în  preziua  du-  Ca for  de  a  treia  instanţă  (oel
        clasa  VIII  gimnasială  ori  li-a  sosit  tim­  minecei şaua unei sărbători, mai departe:
        pul  de  asentare,  n’au  drept  de  vo­                                                             mai  înalt.J
                                                    cele  ce  se  comit  în  timp  de  noapte,
        luntariat.                                                                                  Ministrul  de  agronomie.
                                                    ori  pe  cutare  loc  îngrodit,  ori  în butul
             Legea  însă  permite  ca  şi  acei  ti­  admoniţiei  făcute  precum  şi  în  cazul,
        neri,  cari  n’au  putut  termina  o  şcoală   când furul a  venit  cu trăsură,  (car, cocie)   §.  103.  In  afacerile  cualificate  în
        medie  până  la  etatea  de  21  de  ani,   la  locul  de  unde  a  furat,  —   cad  sub   această  lege  ca  excese, este competent.
        dar’  cari  au  fost  în  măsură  a  să  pregăti
                                                    pedeapsă  înnăsprită.
        în  particular  —   având  şi  numai  4,-5,.                                                *)  In  restimp  s’a  adus  legea  art. 20 din
                                                         §  99.  Asupra  unui  om,  care  cade   anul  1901:  »despre  simplificarea  administra­
        6  ori  7  clase  gimnasiale,  reale,  civile,
        ori  comerciale,  să poată  dobândi  dreptul   de  nou  în  păcat  (corniţe  şi a  doua oară   ţiei*  şi  în  această  lege  să  dispune  :
                                                                                                    §.  23.  Amendele toate cari întră  în urma
        de  voluntariat  pe  un  an  pe  cheltuelile   fapt  exceziv)  şi  dacă  încă  nu  a  trecut   sentinţelor  aduse  de  forurile  administrative
        proprii,  în  basa  unui  examen  de  ca­   doi  ani  dela  înplinirea  pedepsei  pre­  în  afaceri  de  excese,  precum  şi  preţul  obiec­
                                                    mergătoare,  să  va  aplica  pedeapsa  cea
        pacitate,  ce  se  depune  în  faţa  unei                                              telor  confiscate  sau  aflate  fără  stăpân,  com­
                                                    mai  aspră  limitată  în  § ii 93,  94  şi  95,
        comisiuni  censurătoare  exmise  de  mi-                                               pet  pe  jumgtate  comunelor,  pe  jumătate să
                                                    —   îndoită.                               pun  la  dispoziţia  ministrului  de  finanţe.
        nisteriu.
             Credem  a  aduce  un  mare  serviciu        §.  100.  Dispoziţiile  generale  din      Amendele  cari  întră  din  excese  comise
        adestor  tineri  români,  dând  în  cele  ur­  codicelele  criminal  referitoare  la  excese   în  afaceri  de  miliţie,  compet  pe  jumătate  co­
                                                                                               munei  la  cate  aparţine  excesivul,  eară  cele­
        mătoare  unele  informaţiuni  cu  privire   (art.  de  lege  40  din  1879)  au  vigoare   lalte  pedepse (amende),  împreună  cu  valoarea
        la  acest  drept,  de  care  se  poate  folosi   şi  asupra  faptelor  cari  sunt  de  pedpşit   ob:ectelor  confiscate  şi a  lucrurilor  afl ite fără
        în  basa  legilor  şi  instrucţiunilor  în  vi­  în  senzul  acestei  legi, de  cumva această   stăpân,  compet  pe  jumătate  comunei  pe  al
        goare  la  noi,  pentru-ca  să  nu  sufere   lege  nu  conţine  dispoziţii  abătătoare.  cărei  teren  sau  comis  excesul  sau  s’a  aflat
                                                                                               vitele  fără  stăpân.
        din  cauza-necunoştinţei  legilor.               §.  101.  Amendele (banii, pedepsele)
                                                                                                    Comunele  vor  folosi  amendele  cari  le
             Atragem  în  special  atenţiunea  di­  cari  incurg  din  pedepsirea  din  partea
                                                                                               compet  în  folosul  săracilor  locali.  Eară  su­
        recţiunilor gim nasiiior rom âneşti asupra   poliţiei  de  câmp  pentru  excese,  pe  ju­
                                                                                               mele  din  amende  cari  întră  la  ministrul  de
        acestor  disposiţiuni.                      mătate  compet  fondului  economic  reg-   finanţe  să  vor  trece  în  budgetul  statului.....
   1   2   3   4   5   6   7   8   9