Page 6 - Bunul_Econom_1906_04
P. 6

Pag. 6                                             BUNUL    ECONOM                                                     Nr.  4

        cu  pae  şi  cu  coceni,  acestea  puţin  le  au  mai  multă şcoală şi avere şi conexiuni.   ţări,  pieţe  însemnate  pentru  mărfurile
        ajută, pentrurcă acestea sunt nutreţuri  să­  De  vr’o  înaintare  abea  poate  fi  vorba   proaste  Austro-Ungare*.
        race  şi  slujesc  mai  mult  pentru  umple­  la  zidari  şi  cărămidari,  cari  sunt  origi­  •Bulgaria  şi  Sârbia  nu  mai  poate
        rea  rânzei.  Amestecate  paele  cu  fin  nari  bistriţeni  cu  ceva  avere dela părinţi.   să  stea  izolate  şi  să  aştepte  să  li  să
        Insă  lac  un  bun  serviciu.              Pe  lângă  lucrările  de  organizaţie,  Reu­  impună  tractate  şi  a  li se  face  «concesii
             De  aceea  mai  bine  vite  puţine  şi   niunea  a  înfiinţat  o  secţie specială pen­  generoase*. Pe viitor vor  sta  unite şi  vor
        bine  hrănite,  câ  să  fie  frumoase  şi  de   tru  zidari  cari  şi  altfel  sunt  prea  puţin   cere  drepturi  şi  nu  milă*.
        preţ.  E   o  mare  greşeală  a  crede  ca   deprinşi  cu  viaţa  de  Reuniune,  apoi  a
       vite  bune  să  pot  creşte  numai  fiind   dat  reprezentaţii  teatrale,  concerte,  şi a   Conflictul vamal Intre Serbia,
        de  soi  bun,  apoi  şi  fără  de  hrană  aşa   acuirat  şi  şi-a  sfinţit  steagul  şi  are  în  şi  Austro-Ungaria.  In  urma  ordi-
        bună.  Peste  tot  în  privinţa  hrănirii  vi­  program  acuirarea  (cumpărarea)  unei  naţiunii  ministrului  de  agricultură  ungar,
        telor  avem,  multe  de  îndreptat,  şi  spre   case  proprii.                         prin.  care  graniţa  regatului  ungar  să
        binele  nostru  este  să  nu  ţinem  morţii      După  vorbirea  dlui  Tordăşianu, am   închide  pentru  importul  de  vite cornute,
        la  obiceiurile  învechite.                intrat  în  programul  seratei  propriu  zise  porci  şi  galiţe  din  Sârbia,  comercianţii
                                                   care  a  constat  din  declamări  şi  pro-  sârbi  au  ţinut  în  27  1.  t.  o  mare  adu­
                                                   ducţiuni  muzicale.  A  urmat  apoi  sorta­  nare  de  protestare  în  Belgrad,  care  a
         Dela reuniunile noaste de meseriaşi.      rea  cărţilor  dăruite  parte  de  Reuniune,   primit  o  rezpluţiune  ce  aprobă  ţinuta
                                                   parte  de  dl  I.  Apolzan.                 guvernului  sârbesc  şi  pretinde  ca  în­
                                                        După-ce  dl  Tordăşianu mulţămeşte     dată  ce  convenţia  comercială  cea  veche
       Serate  de-ale  meseriaşilor  români                                                    va  expira,  să  înceapă  Sârbia  cu  repre­
                                                   tuturor  debutanţilor  de  astăzi  şi  celor
                       din  Sibiiu.                din  tot  decursul  anului  şt  după-ce  la   saliile.  Guvernul  Sârbesc  a  şi  început
                                                   întrebarea,  dacă  e  să  mai  ţinem şedinţe   să  facă  greutăţi  la  intrarea  în  Sârbia
             •Reuniunea  sodalilor  români  din    literare  şi  în  1906,  a  primit  numai răs­  mărfurilor  din  Austro-Ungaria,  şi  asta o
       Sibiiu*  şi-a  ţinut  a  12-a  şedinţă  lite­  punsuri  pozitive, dorind tuturor sărbători   poate  pe  baza  unei  clauzele  din  trac­
       rară,  ultima  din  anul  acesta,  Joi  în  28   fericite,  ne-a  Invitat  la şedinţa primă din   tatul  comercial  care  da  voie la controla
       Decemvrie  n.  c.,  în  fiinţa  de  faţă a  150  Ianuarie  1906.                        cea  mai  amănunţită  a  transporturilor.
       persoane.                                                               „încărunţit"         Ziarul  sârbesc  »Stampa«  mai spune,

             Sumarele  şedinţelor  administrative,                                             câ  guvernul  sârbesc a oprit ori ce tranzit
       cetite  respicat  şi  la  înţeles  de  notarul                                          de mărfuri cari provin din Austro Ungaria
       Ştefan  Duca,  ni-a  reoglindat munca des­      1 ţeara şi din afară.                   asta ca  răspuns  la  opreliştea  de  a  trece
       făşurată  de  comitet  întru  înaintarea  şi în­                                        Sârbia  productele  sale  destinate  pentru
       florirea, trebilor  societăţii.                                                         Germania  prin  Austro-Ungaria.
             Prezidentul V.  Tordăşianu,  trece în                                                  Dar  cu  toate  că  lucrurile  au  luat
       revistă  bogata  activitate,  desvoltată  de  Motivele  cari  an  dictat  unirea        dela  început  un  curs  aşa  de  vrăjmaş,
       Reuniunea  meseriaşilor  noştri  din  Bis­  vamală dintre Serbia şi 'Bulgaria.         conform  ştirilor  celor  mai  nouă,  Sârbia
       triţa,  ce  s’a  înfiinţat  la  18  Februarie                                           pare  că  începe  a  bate  în  retragere, de­
        1900  şi  să  mândreşte  cu  harnicii  ocâr-    • Austro-Ung.  -—  zice  Dl  Iancovici,  oarece  la  conferenţa  partidului  dela
       muitori,  neobositul  ei  prezident  Dr.  V   funcţionar  înalt  al  finanţelor  într’un   putere,  ţinută  în  30  1.  t.  la  Belgrad,
       O nişori  advocat şi  secretarul ei dl Th.  A.   articol din ziarul sârb  >Politika«  —■ a cău­  ministrul  preşedinte  s’a  exprimat  că nu
       Bogdan,  învăţător.  Scopul  Reuniunei  tat  totdeauna  să  profite  de  posiţia geo­  este  exchis  ca  negoţiările  pentru  noul
       este:  instruarea  spirituală  a  membrilor  grafică  rea  a  Serbiei  şi  de  dujmănia   tractat, de  comerciu  să  reînceapă  cât
       atât  pe  terenul  culturei  generale,  cât şi   popoarelor  balcanice,  pentru  a  le  ex­  de  curând.
       pe  cel  al  meseriilorJ  spriginirea  mate­  ploata,  mai  cu  seamă  pe  Serbia,  care             Danemarca
       rială  şi  morală  a  măiestrilor  şi  sodalilor   drept  vorbind,  nu  este  decât  un  mem­
       harnici  şi  oneşti.  Mijloacele  de  cari  să  bru  care întregeşte organizmul  economic    Danemarca,  ţărişoară  situată  în
       senveşte  sunt:  biblioteca,  ziarele,  con­  al monarchiei  Austro Ungare*.  Dl  Ianco­  nord vestul Germaniei,  de  o  întindere  de
       fer .oţele;  prelegerile,  convenirile  sociale   vici  contează  pe  presiunea  lumei  indus­  38  de  mii  k m Q   şi  cu  abea  2  Mii.
       şi  r eprezentaţiunile  teatrale.  Ea  numără  triale  din  Viena  şi  Pesta pentru  a  pune   locuitori,  ş-a  perdut  regele.  Cristian  IX.
       14,5  membrii,  cari grupaţi  după  meserii,   capăt  conflictului  la  timp.  »Când  legă­  regele  Danemarcei  a  încetat  din  viaţă
       ne  dau  următorul  tablou:  pâpucari  2,  turile  vor  fi  iarăş  reluate,  porcii  şerbi   marţi  în  30  Ianuarie  la  3  oare  după
       cojocari  9,  zidari  97,  tipografi  3,  mă-   vor  găsi  în  Austro-Ungaria  un  târg  mai   ameazi.  El  a  fost  cel  mai  bătrân  dintre
       sari  6,  întreprinzători  de  zidiri  1,  ferari   sigur,  şi  funcţionarul  înalt  închee  cu   monarchii  domnitori,  împlinia  în  April
       7,  croitori  1,  pardositori  7,  pielari  3,   observarea  că  »numai  o  unire  cu  Bul­  88  de  ani.  El  era  supranumit  »socrul
       cizmari  2,  rotari  3,  curelari  2,  zugravi   garia,  pe  cât  se  poare  de  strînsă,  va   Europei«,  de-oarece  era  înrudit  cu  a-
       de  case  1,  bărdaş  1  şi  fotograf  1.   permite  Serbiei  de  a  desvolta  industria   proape  toate  casele  domnitoare  din  con­
            Mai  bine  îmbrăţişată  de  români     sa  naţională«.                            tinent.  In  timpul  domniei  sale  de  4 3
       este  zidăria  şi  cârămidăria,  mai  slab fie­  Aceleaşi  motive  să  află  expuse  în   de  ani  bunăstarea  şi  vaza  Danemarcei
       răria,  cojocăria,  cizmăria,  păpucăria  şi   ziarul  bulgar  »Dnewnik«  —   »Punctele   a  crescut,  dar’  ca  teritor  s’a  micit  în
       pictura  (zugrăvirea)  de  case.  Ca  mai   unirii  vamale  bulgaro-sârbe  sunt  în  stare   urma  războiului  purtat  cu  Germania  în
       rentabile  să  arată  zidăria,  lăcătuşeria  şi   a  bucura  pe  toţi  patrioţii  bulgari,  cum   anul  1864.  Acest  râsboi  a  adus  cu  sine
       măsăritul.  îmbărbătare  reclamă  branşa    a  zis  ministrul  nostru  de finanţe  Laiacof,   perderea  Schleswig-Holsteinului  pe  care
       curelănlor,  apoi  brutăria, lăcătuşeria, pă-   când  a  răspuns  în  dietă  la  o întrebare.   la  anexat  Germania  imperiului  său.
       lărieria,  bugnăria,  tâbăcăria,  împletitoria   Strigătele  unei  părţi  a  presei dela  Viena
       de  ciorapi,  perieria,  căldărăria,  stugăria   şi  Budapesta  dovedesc  însă  câ  Bulgaria   Urmaşul  regelui  Cristian  va  fi  fiul
       şi  negustoria  de  tot  soiul.  Meseriaşii   şi  Serbia  au  aflat  eşirea  cea  mai  bună   său.  Friederich  care  are  deja,  etatea de
                                                                                              63  de  ani,  şi  conducea  în  timpul  din
       noştri  din  Bistriţa  sunt  staţionari,  din   din  atârnarea  umilitoare  economică  în   urmă  în  locul  tatălui  său  domnia.
       cauză,  că  meseria  o învaţă mai ales copii   care,  printrun  sistem  netrebnic  şi  prin
       săraci,  fără  multă  şcoală,  să fac prea cu­  mijloace  lipsite  de  ruşine,  s’au  silit  la
       rând  măestri, concurenţa cu  străinii,  cari  Viena  a  ţinea  în  tutelă  aceste  două
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11