Page 8 - Bunul_Econom_1906_04
P. 8

Pag.  8                                             BUNUL     ECONOM                                                   Nr.  4

         Nr.  739/905  a.  f.  c.  x.  d.                                                         Centarin.  Contra  morburilor  de
             Mxarendare  de  domeniu.                                                         stomach,  precum  lipsa  de  apetit,  mis­
                                                   Conţinutul  medicamentelor  de  mai  jos   tuirea  rea,  catharul,  şi  aprindere  de  sto-
            Domeniul  fondului  central  scolastic  din
       districtul  Năsâudului  aflător  pe  hotarul  com-   sunt  folosite  de  cei  mai  renumiţi  pro­  mach,  greaţa  şi  vomarea,  sgâreiurile cele
       munei  Cianul  Mare  (comitatul  Turda  Arieş)   fesori  şi  medici  şi  sunt  recunoscute  de   mai  grele.  Leac  sigur.  Foloseşte  şi  la.
       cu  o  poziţiune  frumoasă  în  extensiune  de   ■_ ■■■■■  -   cele  mai  bune.  — ------  curăţirea  sângelui  P reţul  2  coroane,
       1010  jugăre  1204  orgi  Q]  constătător  din
       pământ  arător  (circa  530  jug.)  fânaţ  (circa   Bemeter  solut.                        CaljodsarsapariL  Mijloc  excelent
       360  jug)  şi  păşune  (circa  90  jug)  totul  de                   j ■■■             pentru  curăţirea  sângelui  la  sifilis,  mor­
       clasa  primă  şi  a  doua  dinpreunâ  cu  edificii                                     burile  tinereţelor.  i   sticlă  2  cor.
       de  locuit  şi  edificii  economice  să  va  da  pe   kalisulfoguajacol,
       calea  lic taţiunei  publice  în  arândă  Începând                                         Laxbonbos.  închiderea  scaunului  e
       din  26  Aprilie  1906  pe  6  eventual  pe 10 ani   contra  tusei,  răguşelii,  du rerii  de  piept,   cauza  diferitelor  morburi,  precum  pal­
       după  olaltă.                                                                          pitarea,  ameţeli,  dureri  de  cap  şi  altele.
            Preţul  de  strigare  ca  arândă  anuală  e   opticei,  tusei  m ăgâreşti,  catharului\  ast-   Deci  cine  sufere  de  închideree scunului
       statorit  cu  9372  coroane.                mei,  greutăţii  de  respirat,  lungoarei  şi
            Licitaţia  să  ţine  exclusiv  cu  oferte scri-   tusei  săci:  .............-......  ...  ■  ■- ■■■■....- ..-  numai  decăt  să  comandeze  Laxbonbonsr
       turistice  Închise  cari  sunt  de  a să  timite pănă                                  zăhărele  purgative,  plăcute  şi  dulci  la
       în  20  Februar  1906  la  11  ore  înainte  de    Vindecă  sigur  şi  repede.         luat.  P reţul  8o  fileri.        5 —
       amiazi  cu  vadiu  de  937  coroane  la  subscrisa
       comisiune  administratoare  în  Năsăud.                          Preţul  2  coroane.        CORNEL         DEMETER,
            Oferentul  trebue  să  declare  în  ofertul   Caspic unsoare.  Contra  durerii  de
       său  că  cunoaşte  condiţiunile  de  licitaţie şi de                                   a p o te c a r   în  Grăştie  —   Szdszvâros
       contract  pe  acelea  le  primeşte  şt  să  supune   oase,  de  oase,  podagrei,  reumatismului,
       lor  necondiţionat;                        recelilor,  durerilor  de  cap,  dinţi  şi  nervi,   apoteca  VLAD  (lângă  collegium).
            Condiţiunile  de  licitaţie  şi  de  contract   precum  şi  scrintiturilor.  Cele  mai  bă­
       să  pot  vedea  în  cancelaria fondurilor de unde   trâne  boale  le  vindecă.  P reţu l  2  cor.
       să  pot  lua  în  copie.
            Din  şedinţa  comisiunei  administratoare
       de  fondurile  centrale  scolastice şi de stipendiu
       din  districtul  Năsăudului,  ţinută  în  Năsăud
       la  10  Ianuarie  1906.
       D ornide O eraslm  m. p.  X>r. Sim ian N istor m. p.
              preşedinte       secretar

       Târgurile  din  Ungaria, Transilvania  şi Banat.
                Dela 22—28  Ianuarie  v. 1906.
       Pum         __     -- --  ,  -_   __
       Luni   23.  Armeni.  Nădesul  săsesc.
       M arii  24.  Almăşui  mare  (corn.  Cluj).  Mă-
                ~  _gheruş.
       Mere.     '  —        "  -
       Jo i  -                  ■       —
       Viner  27.  Ciozven.
       Sâmb   28.  Honda.
                                                                              e  provăzută  cu  cele  mai  bune  mijloace
         Dumineca  Vameşului  ş i. a  Faris.,  gl .8,  sft.  5,
                                                                              technice  şi  fiind  bine  asortată  cu  tot  felul
       J)irm   22  A.  Tur.oteiu  4  Veronica
       Luni    23  M.  Clement    5  Agata                                    de  caractere  de  litere  din  cele  mai  mo­
       Marţi   24- D.  Xenia      6  Doroteia                                 derne,  e  pusă  în  poziţiune  de  a  putea
       Mt rc.  25  (f)  P.  Grig.  T.  7  Romuald
       Joi     26  Cuv.  Xnofont   8  Ioan                                    executa  ori ce  comande  prompt,  cu  cea
       Vineri  27 (f)Ioan Chrisost  9  Apolonia                               mai  mare  acurateţă  şi  cu  preţuri  ieftine.
       Sâmb    28  P.  Efrem,  S.  10  Scolastica
                                                                              Totodată  să  îngrijeşte  ca  acelea  să  fie  es­
          Redactor  resp.  ADRIAN  CRISTEA                                    tetic  lucrate,  după  cele  mai  nouă  modele.
                                                                                    Până  de  prezent  să  bucură  de  spri-
                                                                              ginul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă

                   ALTOI                                                      aceasta  despre promptitudinea  şi  acurateţa
                                                                              cu  care  efectueşte  ori-ce  lucrare.
        4 #   v i ţ i   € #   .t i #   i f # f f   # l i i i
                                                                                    Ca  prima  tipografie  românească  în
       precum  şi  capeţi  (surcei)  şi  rădăcini  de                         acest  mare  comitat,  să  roagă  de  binevoi­
         viţa  de vie  europeană  şi  americană,                              torul  sprigin  al  institutelor  româneşti  şi
               să  poate  căpăta  numii  la
      Prima şcoală transilvana de Yiţă de vie
                                                                                 T ot  aci  să  tipăreşte:  Comandele
             din  Mediaş  (Medgyes)                                             „BUNUL  ECONOM"           din  afară  să
                                                                                revistă  ptru  agricultură
                         a  lui                                                 industrie  şi  comerciu.  efectuesc  repede 1
            Mihail  Ambrosi,

      proprietar  de  vii  şi  presidiul  comisiei  de
         vierit  al  societăţii  agricole  săseşti  din
                     Transilvania.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12