Page 9 - Bunul_Econom_1906_04

Supliment la „Bunul Econom“ Nr. 4— 1906. Pag. 9.

D E L A XI. Siguranţa societăţii »Industria«
nu poate fi nici când primejduită; iată
ce prescrie
§. 50.
bancă industrial-economică, societate pe acţii în
Ca regulator pentru siguranţa fie­
cărei operaţiuni direcţiunea e îndatorată
Comunicat oficios. a face cel puţin din 3 în 3 luni con­
specte de rentabilitate, pentru toate o-
VIII. Scopurile societăţii „Industria", k) arangiazâ ori sprijineşte expo­ peraţiunile: pentru-ca să se iee măsu­
statoriţe în §. 12 din statute sunt: ziţii şi prelegeri poporale publice din rile de lipsă în temeinică cunoştinţă
a) a lăţi economia raţională şi in­ ori-ce ram al economiei, ştiinţei pozitive, de cauză, amăsurat cerinţelor faptice
dustria din patrie; literaturei poporale ori industriei din §. 51 dispune:
patrie;
b) a valoriza producte economice
şi industriale din patrie; /) valorizează ori sprijineşte pro­ Toate operaţiunile, cele comerciale
ducte ori m aşini industriale şi econo­ şi industrial economice îndeosebi (§. 46
c) a încuragia talente, spre ori-ce
mice y lu crări de artă, literatură şi ştiinţă e) — m.), au a să pune astfel în lucrare,
Jucrare inteligentă practică; a cultiva
din p atrie; ca să angajeze abia o parte mică din
spiritul de economizare şi viaţă morală
de cetăţean, spiritul de liberă asociare m) întemeiază fonduri de rezervă fondul de rezervă sau capitalele socie-
-— toate conduse: de conştiinţa lucrării pentru asigurarea institutului şi un spe­ tţiiâ: avându-se totdeauna în vedere,
durabile şi oneste; cial fo n d de rezervă în scopul de a că la caz de nereuşită, celelalte opera­
financia o şcoală economică şi de in­ ţiuni ori societatea însăşi nici când să
d) a întrebuinţa o parte din fondul
dustrii cu preferin ţă pentru acei orfan i nu poată fi simţitor primejduite. Anga­
de rezervă pentru a da poporului şi jarea capitalelor să va întâmpla deci
meseriaşilor directive industriale şi e- talentaţi din popor şi m eseriaşi, ai că-" în proporţiune cu creşterea ori scăde­
conomice, potrivit alese şi întocmiri ror părinţi au fost acţionari ori depo­ rea de rentabilitatea statorită în con­
sau mijloace practice, cari aduc deo­ nenţi la această societate ori au fost spectele provăzute în §. 50.
parte venite fondului, de alta nutresc membrii la vre-o reuniune de binefa­
cere, care are acţii ori depuneri la acest XL P regătiri pentru şcoala de eco­
productivitatea ori valorizarea produc­
institut nomie ş i industrie. .
telor d|n patrie — avându-se în vedere
scopul: a produce bunăstare şi mulţu­ § 47 dispune : Toate .operaţiunile, Doi factori statornici lucră siste­
mire între cetăţeni. designate în §. 46 să pun în lucrare matic zi de zi sincer şi cu rezultate
IX. O peraţiunile societăţii. Ca mij­ pe baza regulamentelor speciale sigure pentru înfiinţarea acestei şcoale.
de afaceri şi a normelor în vigoare, \Jnul «Reuniunea a doua de înm or­
loace în .serviciul scopurilor designate
în §. 12 societatea în §. 46 introduce stâtorite de direcţiune, conform §. 24 m ântare din D eva« cu cele 14 filii ale
aceste operaţiuni: ~ şi aprobate de adunare generală, amâ- ei lucră deja delă anul 1903; altul »In ­
surat § 15 litera c) din statute. dustria*, banca industrial-economică, a
a) prim eşte depuneri spre fru cti­
introdus operaţiunile originale corăs-
X. O rdinea'la punerea în lucrare
ficare cu 6 7 o interese;
a singuraticelor operaţiuni o statoreşte punzătoare înşirate în §, 46 literile e)
b) dă credite personale pe cambii
§. 28 din statute precum urmează: f) g) h) i) k) 1) m) din statutele sale.
sau obligaţiuni cu cavenţi;
Operaţiunile strict financiare, pro- Petrecând la Roma şi câteva luni
c) dă sau mijloceşte împrumuturi văzute în §. 46 punctele a) b) c) d)
pe avere intabulată; prin străinătate, am studiat instituţiunea
vor fi în prima linie puse în lucrare. propaganda catolică, sistemul de pro­
d) să ocupă cu afaceri de incasso,
Ele vor fi pentru totdeauna temelia şi pagandă socialistă apoi sistemul de for­
efecte, escompt, lombardări şi amanete;
osia tuturor aspiraţiunilor com erciale şi maţiune şi conducere a trustului ame­
emite bilete de cassă pe arător până industrial-econom ice înşirate în acelaşi §. rican. Am cercat a le aplica în mic la
ia suma de cel puţin 100 cor., cari punctele e) f) g) h) i) k) 1) m) cari numai «Reuniunea a doua de înmormân­
plătesc după abzicere statoritâ şi ale treptat şi după întărirea societăţii de tare din Deva«, după un nou sistem
căror sumă aflătoare în circulaţiunea acţii să pun in lucrare, fără primejdui­ eclotic, de mine format, cu deosebită
pdblică, e a să publica din când în rea, ci peiîtru întărirea ei materială şi considerare la împrejurările noastre so­
când, conform legii;
morală. ciale, culturale şi economice. Rezultatul
e) mijloceşte sau lăţeşte cultura şi
întreprinderi riscate şi nerentabile sistemului meu m’a încuragiat din zi
asigurarea de vite, precum şi valoriza­
odată pentru totdeauna sunt oprite în zi tot mai mult. In 1902, adecă anul
rea lor economică şi industrială;
dintre operaţiunile societăţii de acţii. al 16-lea de când am înfiinţat reuniu­
j ) valorizează ori exarândeazlk mo­
în treprinderi solide vor fi ocrotite. nea cu fle ertatul meu tată, sporul cel
şii, zidiri economice, de sine stătător ori mai mare în venitul curat a fost 1223
în legătură cu alte afaceri comerciale, §. 49 dispune: cor. In 1903 — după-ce aplicaiu noul
amăsurat §§-lor 258 şi 259 din legea
Punându-se în lucrare una sau alta sistem de propagandă şi înfiinţasem
comercială;
dintre operaţiunile comerciale şi indus­ deja două filiale a reuniuhei -— venitul
g) valorizează, cum pără sau vinde trial-economice, provăzute în §. 46 punc­ s’a urcat la 3100 cor.; în anul 1904
bucate, sâm inţe, poam e sau derivatele tele e)— m) directorul şi direcţiunea sunt la 5200 cor. In resumat mai mult câş­
acestora; îndatorate, a compune întâiu regula­ tigasem într’un singur an, decât în 16
h j dă sau m ijloceşte îm prum uturi m entul de operaţiune prescris în §. 24 ani laolaltă. Membrii reuniunei ■ arată
de bucate, producte vite s‘au alte averi b) şi §. 47, ă da îndrumările, şi ţi,.face un spor şi mâi mare în 1902, când
m işcătoare ; premergător toate pregătirile de lipsă, erai» o reuniune mică locală, avea 424
i) susţine moşii, vii, pivniţe, fin a ţe a alege tim pul, m ijloacele şi organele membri; în 1903 s’a <rcat prin filii, la
păşuna, pom eturi, grădin i, p escării ş i potrivite, pentru-ca noua operaţiune ne­ 908, în 1904 la aproape 1600 de mem­
stupini, m odel eultivate, ln tru -c â t su n t greşit să^ fie de-o potrivă folositoare bri. Prin propaganda amintită a deve­
r e n ta b ile ; societăţii de acţii şi marelui public. nit în 14 luni cea mâi mare reuniune